DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 194 din 27 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.308 alin.4 din Codul de procedura civila, modificate si completate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003

Decizie neconstitutionalitate din 27-04-2004
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 194 din 27 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.308 alin.4 din Codul de procedura civila, modificate si completate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003


Publicata in Monitorul Oficial nr. 523/2004 - M. Of. nr. 523 / 10 iun. 2004

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.308 alin.4 din Codul de procedura civila, modificate si completate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003, exceptie ridicata, din oficiu, de catre Curtea de Apel Bacau - Sectia civila in Dosarul nr.4.030/2003 al acestei instante.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 22 aprilie 2004, in prezenta partii Constantin Chiuariu si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 27 aprilie 2004.


CURTEA,



avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 3 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.4.030/2003, Curtea de Apel Bacau - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.308 alin.4 din Codul de procedura civila, modificate si completate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003, exceptie ridicata, din oficiu, de instanta de judecata intr-o cauza civila avand ca obiect admiterea in principiu a recursului declarat de Constantin Chiuariu impotriva unei sentinte civile pronuntate de Tribunalul Neamt.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Curtea de Apel Bacau - Sectia civila arata ca, potrivit art.308 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003, s-a instituit procedura admisibilitatii in principiu a recursului, in cadrul careia instanta verifica, printre altele, daca recursul indeplineste conditiile de forma, iar in cazul in care, in unanimitate, completul este de acord ca recursul nu indeplineste aceste cerinte, il respinge printr-o decizie motivata, pronuntata fara citarea partilor, care nu este supusa nici unei cai de atac, ceea ce contravine prevederilor art.21 alin.(3) referitoare la dreptul partilor la un proces echitabil, precum si celor ale art.24 din Constitutie, republicata, referitoare la dreptul la aparare.

Prin proces echitabil trebuie inteleasa *pozitia ce-i este conferita partii in proces, prin reglementarea procedurii de judecata, atat fata de dispozitiile legii aplicabile in cauza, cat si fata de activitatea instantei de judecata*. Pentru a asigura echitatea procesului este necesar ca partea sa fie prezenta la judecata, pentru a-si exprima punctul de vedere cu privire la faptele de retinut, dreptul aplicabil si interpretarea acestuia.

Pe de alta parte, nu se poate afirma ca dreptul la aparare, garantat de art.24 din Constitutie, republicata, este efectiv in exercitiul sau daca partile nu sunt citate pentru efectuarea oricarui act procedural. Cu atat mai mult este incalcat dreptul la aparare in conditiile in care dispozitiile criticate prevad ca respingerea in principiu a recursului nu este supusa nici unei cai de atac.

In sens contrar, nu s-ar putea invoca prevederile art.126 alin.(2) din Constitutie, republicata, potrivit carora procedura de judecata este stabilita prin lege, intrucat legea care reglementeaza procedura de judecata trebuie sa respecte nu numai prevederile Constitutiei, ci si spiritul acesteia.

Potrivit dispozitiilor art.24 alin.(1) din Legea nr.47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art.18^1 din Legea nr.35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile criticate nu aduc atingere accesului liber la justitie, ci, dimpotriva, reprezinta o expresie a aplicarii principiului constitutional invocat.

Procedura de judecata in ansamblul sau, incluzand si procedura de solutionare a recursului, se intemeiaza pe dispozitiile art.126 alin.(2) din Constitutie, republicata, care prevad in mod expres ca reglementarea competentei si a procedurii de judecata se face *prin lege*, dand astfel posibilitate legiuitorului sa statueze in aceste domenii.

Pentru a se da expresie caracterului de cale extraordinara de atac a recursului, s-a instituit un mecanism de admitere in principiu a recursului, care priveste exclusiv verificarea aspectelor de forma. Solutia, impartasita si in legislatia statelor membre ale Uniunii Europene, permite degrevarea instantelor de recurs de stabilirea unor termene in care nu sunt indeplinite conditiile formale pentru exercitarea acestei cai de atac. Totodata, procedura instituita seamana cu procedura prin care se verifica admisibilitatea memoriilor pentru promovarea recursului in anulare. Neantamandu-se in nici un fel asupra temeiniciei recursului, nu s-a prevazut o procedura contradictorie, cum, de altfel, nici jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului nu prevede o procedura contradictorie la verificarea admisibilitatii cererilor.

Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat exigentele unui proces echitabil implica, printre altele, efectuarea actelor de procedura intr-un mod care sa faca posibila desfasurarea normala a procesului, fara intreruperi si amanari de natura sa intarzie in mod pagubitor stabilirea pe cale judiciara a situatiei drepturilor subiective. De altfel, asa cum a constatat Curtea Constitutionala prinDecizia nr. 369/2003, conceptul de *proces echitabil* nu implica imperios *exigenta mai multor grade de jurisdictie, a unor cai de atac al hotararilor judecatoresti, nici, pe cale de consecinta, posibilitatea exercitarii acestor cai de atac de catre toate partile din proces*.

In ceea ce priveste pretinsa incalcare a prevederilor art.24 din Constitutie, republicata, considera ca si aceasta este neintemeiata, intrucat in aceasta prima etapa instanta de judecata verifica indeplinirea conditiilor legale de exercitare a recursului, urmand ca partile sa fie citate in cazul in care este admisa, in principiu, cererea de recurs.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,



examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art.1 alin.(1), ale art.2, 3, 12 si 23 din Legea nr.47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.308 alin.4 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin art.I pct.11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.460 din 28 iunie 2003 si intrata in vigoare la data de 28 august 2003), dispozitii care au urmatorul continut: *In cazul in care completul este in unanimitate de acord ca recursul nu indeplineste cerintele de forma sau ca motivele de recurs invocate si dezvoltarea lor nu se incadreaza in cele prevazute de art.304, anuleaza sau, dupa caz, respinge recursul printr-o decizie motivata, pronuntata fara citarea partilor, care nu este supusa nici unei cai de atac. Decizia se comunica recurentului.*

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, invocate din oficiu de catre Curtea de Apel Bacau - Sectia civila, se sustine ca dispozitiile legale mentionate sunt contrare prevederilor art.21 alin.(3) si art.24 din Constitutia Romaniei, revizuita si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.767 din 31 octombrie 2003, al caror continut este urmatorul:

- Art.21 alin.(3): *Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.*;

- Art.24: *(1) Dreptul la aparare este garantat.

(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.*

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Recursul civil a fost redefinit ca o cale extraordinara de atac prin art.I pct.106 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.138/2000, dupa ce, prin reglementari anterioare, textul art.304 din Codul de procedura civila care enumera motivele de casare a fost modificat in sensul eliminarii motivelor referitoare la temeinicia hotararii atacate.

Caracterul recursului de cale extraordinara de atac a fost subliniat, intre altele, prin stabilirea regulii ca *recursul se solutioneaza de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, daca prin lege nu se prevede altfel* (art.299 alin.2 din Codul de procedura civila) si prin instituirea unui mecanism de triere a recursurilor pe calea procedurii de admitere in principiu (art.308 din Codul de procedura civila). Asa cum se va arata insa in continuare, in pofida definirii recursului ca o cale extraordinara de atac, in cazul hotararilor care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel, precum si in cazul unora dintre motivele de casare prevazute de art.304 din Codul de procedura civila, instanta de recurs examineaza nu numai legalitatea hotararii atacate, ci si aspecte de fond ale cauzei.

Procedura de admitere in principiu, introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003, este menita sa degreveze activitatea inaltei Curti de Casatie si Justitie de recursurile inadmisibile si sa dea posibilitate acestei instante - careia ii revine sarcina de a solutiona marea majoritate a recursurilor - sa se consacre cu mai multa eficienta misiunii sale de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii, misiune prevazuta de art.126 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata.

In formularea si sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate nu se contesta legitimitatea constitutionala a intregii proceduri de admitere in principiu a recursului, ci numai a dispozitiei potrivit careia completul prevazut de alin.1 al articolului mentionat este abilitat sa anuleze sau, dupa caz, sa respinga recursul printr-o decizie pronuntata fara citarea partilor, care nu este supusa nici unei cai de atac.

Exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata in sensul si pentru motivele ce se vor arata in continuare:

Anularea sau, dupa caz, respingerea recursului in conditiile prevazute de art.308 alin.4 din Codul de procedura civila, adica pentru neindeplinirea cerintelor de forma sau pentru motivarea gresita ori insuficienta a recursului, fara citarea partilor si, deci, fara sa se lase recurentului posibilitatea de a oferi judecatorilor in mod nemijlocit ori prin intermediul unui avocat explicatiile necesare cu privire la aceste conditii de admisibilitate, constituie o evidenta incalcare a principiului liberului acces la justitie si a dreptului la aparare, prevazute de art.21 si, respectiv, art.24 alin.(1) si (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

In acest sens este de retinut ca in notiunea de conditii de forma se cuprind mentiunile prevazute de art.302^1 din Codul de procedura civila, intre care numele, domiciliul sau resedinta partilor, indicarea hotararii care se ataca, motivele pe care se intemeiaza exercitarea caii de atac si semnatura partii care a declarat recursul.

Referitor la aceste mentiuni, dand expresie principiului liberului acces la justitie, legiuitorul a prevazut in art.316 din Codul de procedura civila, coroborat cu art.287 alin.2 din acelasi cod - ambele texte fiind in vigoare -, posibilitatea de a se indeplini cerintele mentionate pana la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in conditiile prevazute de art.133 alin.2 din Codul de procedura civila, adica in tot cursul judecatii. Or, examinarea admisibilitatii recursului fara citarea partii care a exercitat calea de atac face imposibila remedierea de catre aceasta a viciilor de forma la care se refera art.308 alin.4 din Codul de procedura civila. Anularea sau respingerea recursului in aceste conditii apare ca o ingradire nejustificata a exercitarii acestei cai de atac si deci a accesului liber la justitie.

In ceea ce priveste neindeplinirea cerintei de invocare a motivelor de recurs si de dezvoltare a acestora in limitele cazurilor prevazute de art.304 din Codul de procedura civila, este de observat ca atunci cand obiectul recursului il constituie o hotarare care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, art.304^1 din acelasi cod lasa instantei de recurs posibilitatea sa examineze cauza sub toate aspectele, altfel spus si dincolo de limitele amintite. Recursul constituie, in aceasta ipoteza, o cale de atac cu caracter devolutiv, in care, ca si in cazul apelului, instanta de recurs judeca insasi cauza atat sub aspectul legalitatii, cat si sub aspectul temeiniciei, nelimitandu-se sa judece doar hotararea pronuntata de prima instanta, exclusiv pentru motivele de casare prevazute in art.304 din Codul de procedura civila. Respingerea sau, dupa caz, anularea recursului in aceasta situatie, in temeiul dispozitiei legale atacate, fara citarea partii recurente, constituie o evidenta incalcare a dreptului recurentului la aparare prin invocarea, in sustinerea recursului, a unor motive privind netemeinicia hotararii, rezultata, de exemplu, din aprecierea gresita a probelor administrate.

Curtea constata, de asemenea, ca si in cazul celorlalte motive de casare prevazute de art.304 din Codul de procedura civila nu se poate justifica, in raport cu principiile Legii fundamentale, solutia de anulare sau, dupa caz, de respingere a recursului fara citarea partii care a exercitat calea de atac, in situatia in care realmente exista un motiv de casare, dar recurentul l-a indicat sau l-a dezvoltat gresit. Pentru evitarea unei asemenea situatii, art.306 alin.3 din Codul de procedura civila prevede ca indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor in unul dintre motivele prevazute de art.304. In acelasi sens, art.306 alin.2 prevede ca motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care insa este obligata sa le puna in dezbaterea partilor. Este evident insa ca dispozitiile legale mentionate nu pot fi aplicate de completul care decide asupra admisibilitatii in principiu a recursului, in conditiile in care partile nu sunt citate, ceea ce determina ca, si sub acest aspect, textul de lege criticat sa fie contrar prevederilor art.24 alin.(1) si (2) din Constitutie, republicata.

In determinarea constitutionalitatii dispozitiei legale atacate nu se poate retine existenta unei similitudini intre procedura de verificare a admisibilitatii recursului in anulare (cale de atac desfiintata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003) care, potrivit art.330 din Codul de procedura civila, se exercita de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, fara citarea partilor, si procedura de admitere in principiu, prevazuta de art.308 alin.4, deoarece recursul in anulare constituia in intregime o cale extraordinara de atac, prin faptul ca nu putea fi exercitat direct de parti, ci numai de procurorul general, exclusiv pentru motive de nelegalitate a hotararii atacate, in vreme ce recursul reglementat in prezent prin art.299 - 316 din Codul de procedura civila este numai partial cale extraordinara de atac, in pofida includerii reglementarii in titlul V al Codului de procedura civila, denumit *Caile extraordinare de atac*.

In acest sens, asa cum deja s-a aratat, in ipoteza prevazuta de art.304^1 din Codul de procedura civila instanta de recurs examineaza cauza sub toate aspectele, iar in cazul motivelor de casare prevazute de art.304 pct.6 (daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut), pct.8 (cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia) si pct.10 (cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii), instanta de recurs examineaza in mod inevitabil aspecte de fond ale cauzei.

Pe de alta parte, in cadrul procedurii de verificare de catre procurorul general a cererilor de declarare a recursului in anulare exista posibilitatea ca aceste cereri sa fie reexaminate fara nici o restrictie pana la implinirea termenului in care se putea exercita cale de atac, in timp ce, in cazul prevazut de art.308 alin.4 din Codul de procedura civila, hotararea de anulare sau de respingere a recursului ca inadmisibil, pronuntata, fara citarea partilor, in cadrul procedurii de admitere in principiu, devine irevocabila, partea care a declarat recursul neavand nici o alta posibilitate de a obtine indreptarea hotararii judecatoresti prin care i s-au incalcat drepturile.


DECIZIE


Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, republicata, precum si al art.13 alin.(1) lit.A.c), al art.23 si al art.25 alin.(1) si (4) din Legea nr.47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,


Curtea Constitutionala
In numele legii

DECIDE



Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.308 alin.4 din Codul de procedura civila, modificate si completate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003, exceptie ridicata, din oficiu, de catre Curtea de Apel Bacau - Sectia civila in Dosarul nr.4.030/2003, si constata ca acest text de lege este neconstitutional in partea exprimata prin sintagma *pronuntata fara citarea partilor*.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Definitiva si obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 27 aprilie 2004.


OPINIE SEPARATA

In dezacord cu opinia majoritatii membrilor Curtii, consideram ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.308 alin.4 din Codul de procedura civila trebuia respinsa ca nefondata, intrucat aceste dispozitii nu incalca dispozitiile constitutionale invocate.

In conditiile in care art.308 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003, a introdus filtrul recursurilor, prin instituirea examenului prealabil al admisibilitatii acestora, dispozitiile criticate pentru neconstitutionalitate in prezentul dosar isi au o deplina legitimitate constitutionala.

In nenumarate randuri, Curtea Constitutionala a evocat, in ceea ce priveste normele de procedura, ca, potrivit dispozitiilor art.126 alin.(2) din Constitutie, republicata, acestea sunt stabilite *numai prin lege*.

Totodata, art.129 din Constitutie, republicata, prevede ca *Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii*.

Aceste prevederi constitutionale dau expresie principiului consacrat si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care, de exemplu, in cauza Hadjianastassiou contra Greciei, a stabilit ca *statele contractante se bucura de o mare libertate in alegerea mijloacelor proprii care sa permita sistemului judiciar sa respecte imperativele articolului 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului* (Hotararea din 16 decembrie 1992, seria A, nr.252).

In actuala redactare a Codului de procedura civila, recursul este o cale extraordinara de atac care se exercita impotriva hotararilor date fara drept de apel, a celor date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, impotriva hotararilor altor organe cu activitate jurisdictionala, a carei solutionare intra in competenta inaltei Curti de Casatie si Justitie, daca prin lege nu se prevede altfel.

Aceasta regula, potrivit careia calea extraordinara de atac a recursului este, in cea mai mare masura, de resortul instantei judiciare supreme, are un puternic temei in noile dispozitii ale art.126 alin.(3) din Constitutie, potrivit carora *Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti [...]*.

In stransa legatura cu aceasta misiune a sa de a unifica jurisprudenta, este evident ca se impunea instituirea unei modalitati de selectie a recursurilor prin instituirea examenului de admisibilitate, cunoscut, de altfel, si in alte sisteme de drept.

Pentru a face eficient acest sistem, in conditiile existentei unui extrem de mare numar de recursuri introduse, textul care face obiectul deciziei adoptate cu majoritate de voturi a prevazut ca *in cazul in care completul este in unanimitate de acord ca recursul nu indeplineste cerintele de forma sau ca motivele de recurs invocate si dezvoltarea lor nu se incadreaza in cele prevazute de art.304, anuleaza sau, dupa caz, respinge recursul printr-o decizie motivata, pronuntata fara citarea partilor, care nu este supusa nici unei cai de atac*.

Din aceasta formulare rezulta clar ca formatia de trei judecatori competenta sa analizeze admisibilitatea recursului nu are a se pronunta asupra drepturilor subiective ale partii care a declarat recursul, ci numai asupra admisibilitatii acestuia, deci asupra unei probleme care priveste exclusiv buna administrare a justitiei, ca si in cazul judecarii recuzarii sau a stramutarii pricinilor. Or, asa cum a stabilit in repetate randuri Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cea mai mare parte a drepturilor procedurale, prin natura lor, nu constituie in sensul Conventiei *drepturi civile* si, deci, nu intra in campul de aplicare al art.6 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens, sunt citate ca exemple: refuzul autorizarii introducerii apelului pronuntat de o curte suprema - Cazul Helmers contra Suediei, Decizia din 9 mai 1989; examinarea cererii de revizuire a unui proces civil - Decizia din 8 octombrie 1976, Cererea nr.6.916/75 contra Elvetiei (citate in Code de la Convention Europeenne des droits de l*homme, commente et annote par J. L. Charrier, Litec, 2000, p. 99).

Totodata, legiuitorul a ingradit posibilitatea completului de trei judecatori de a dispune, fara citarea partilor, respingerea recursului de o tripla conditionare: a unanimitatii, a constatarii ca cerintele de forma sau ca motivele de recurs invocate si dezvoltarea lor nu se incadreaza in cele prevazute de art.304, precum si a motivarii deciziei. Aceste conditii exclud, in opinia pe care o sustinem, orice posibilitate de respingere discretionara a recursurilor pentru inadmisibilitate.

Faptul ca partile nu sunt citate nu reprezinta o incalcare a dispozitiilor art.21 alin.(3) si a celor ale art.24 din Constitutie, republicata, privind dreptul la un proces echitabil si, respectiv, dreptul la aparare, intrucat procedura speciala la care se refera textul criticat nu se ocupa de fondul cauzelor, de drepturile civile, cum cere art.6 din Conventie, ci numai de aspectele de ordin pur legal, a caror examinare nu face cu nimic necesara o dezbatere, cu citarea partilor.

In legatura cu invocarea in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate si in decizia la care ne referim a incalcarii dreptului la un proces echitabil, este suficient sa mentionam ca prin mai multe decizii Curtea de la Strasbourg a stabilit ca *articolul 6 al Conventiei nu interzice statelor contractante sa edicteze reguli care sa permita accesul justitiabililor la o instanta de recurs, daca aceste reguli au ca scop asigurarea unei bune administrari a justitiei*. Totodata, CEDO a precizat ca *Reglementarea privind sesizarea unei instante de recurs asigura o buna administrare a justitiei*. (A se vedea: Hotararea pronuntata de CEDO in cauza *SA Imeuble Groupe Kosser contra Frantei* - Dosar nr.38.748/1997; Comisia 25.2.1997, cauza Rebai s.a. contra Frantei, Dosar nr.26.561/1995.)

De asemenea, apreciem ca nu poate fi vorba in cauza de incalcarea dreptului la aparare al recurentului (singurul care ar putea fi lezat), de vreme ce completul de trei judecatori nu examineaza decat admisibilitatea recursului introdus de acesta, exclusiv prin prisma respectarii legii cu privire la cerintele de forma si la motivele de recurs invocate de el insusi.

Consideram ca din punct de vedere al controlului de constitutionalitate exercitat de Curte, referirile pe care decizia le face cu privire la necorelarea dispozitiilor art.308 alin.4 din Codul de procedura civila cu alte texte din acelasi cod (art.287, 133 etc.) nu au nici o relevanta.

Existenta unor eventuale necorelari legislative nu intra sub incidenta contenciosului constitutional, fiind de resortul exclusiv al autoritatii legiuitoare.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
76 useri online

Useri autentificati: