DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   



Decizia nr. 176 din 24 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila

din 24-03-2005
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    




Decizia nr. 176 din 24 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila


Publicata in Monitorul Oficial nr. 356/2005 - M. Of. nr. 356/27 aprilie 2005

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Rodica Dulan si Timoftei Darlea in Dosarul nr.6.069/2004 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civila.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 22 martie 2005, in prezenta reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 24 martie 2005.


CURTEA,



avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 9 decembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.6.069/2004, Curtea de Apel Iasi - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila, introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.195/2004. Exceptia a fost ridicata de Rodica Dulan si Timoftei Darlea, recurenti intr-o cauza civila avand ca obiect solutionarea unei cereri de partaj succesoral.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca formularea art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila, in ceea ce priveste mentiunea *sub sanctiunea nulitatii*, referitoare la elementele pe care trebuie sa le cuprinda cererea de recurs, este neconstitutionala intrucat impune instantelor sa constate nulitatea recursului, fara a se da posibilitatea recurentului sa acopere eventualele lipsuri ale cererii sale de recurs, care nu aduc celorlalte parti nici o vatamare procesuala. Recurentul se gaseste de cele mai multe ori in imposibilitatea absoluta de a indica elementele enumerate in textul atacat, deoarece in dispozitivul hotararilor judecatoresti nu se indica toate aceste date de identificare. In concluzie, autorii exceptiei apreciaza ca textul criticat aduce atingere dreptului la exercitarea unei cai de atac si dreptului la acces liber la justitie, contravenind astfel art.21 si 129 din Constitutie.

Curtea de Apel Iasi - Sectia civila, prin adresa comunicata Curtii ulterior inaintarii incheierii de sesizare, si-a exprimat opinia in sensul ca dispozitiile art.302^1 din Codul de procedura civila nu incalca textele constitutionale invocate de recurenti, intrucat din coroborarea art.21 si a art.129 din Legea fundamentala nu reiese ca o cale de atac, precum recursul, nu ar putea fi supusa vreunei conditionari de ordin formal. Ipoteza vizata de autorii exceptiei este cea a unei interpretari gresite din partea instantelor judecatoresti a normei procedurale prevazute de textul criticat.

Potrivit dispozitiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat art.302^1 din Codul de procedura civila stabileste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cererea de recurs, sub sanctiunea nulitatii acesteia, conditii care, de altfel, se regasesc si in art.133 si 287 din Codul de procedura civila, referitoare la cererea de chemare in judecata, respectiv la cererea de apel. In acelasi timp, potrivit art.316 din Codul de procedura civila, dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, reglementand deci posibilitatea de a se indeplini cerintele de forma ale cererii de recurs, pana la prima zi de infatisare.

De asemenea, Guvernul apreciaza ca garantiile unui proces echitabil sunt asigurate si prin posibilitatea recurentului de a consulta dosarul pentru aflarea datelor de identificare a celorlalte parti si prin instituirea unui termen rezonabil pentru introducerea cererii de recurs. Totodata, in cazul in care recurentul depune personal cererea de recurs, se aplica prevederile art.303 alin.5 din Codul de procedura civila, potrivit carora presedintele instantei va putea sa inapoieze partii prezente cererea de recurs daca aceasta nu indeplineste conditiile prevazute de lege, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.

Avocatul Poporului arata ca sesizarea Curtii Constitutionale prin incheierea din 9 decembrie 2004 a Curtii de Apel Iasi - Sectia civila este inadmisibila, intrucat lipseste opinia instantei cu privire la exceptia de neconstitutionalitate, ceea ce contravine prevederilor art.29 alin.(4) din Legea nr.47/1992.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,



examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

In ceea ce priveste punctul de vedere trimis de Avocatul Poporului, in sensul ca lipsa opiniei instantei de judecata conduce la nelegalitatea sesizarii Curtii, potrivit dispozitiilor art.29 alin.(4) din Legea nr.47/1992, Curtea constata ca asupra acestei chestiuni s-a pronuntat prin Decizia nr. 47 din 5 martie 1997 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.146 din 10 aprilie 1998), prin care a statuat ca examinarea exceptiei de neconstitutionalitate nu poate fi impiedicata de neindeplinirea unei obligatii in sarcina unei autoritati publice, chiar daca aceasta este o instanta judecatoreasca. De altfel, asa cum s-a aratat mai sus, instanta de judecata a comunicat Curtii Constitutionale opinia sa cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila, introdus prin art.I pct.9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.460 din 28 iunie 2003, si completat prin art.I pct.6 din Legea nr.195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.58/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.470 din 26 mai 2004, cu urmatorul cuprins: *Cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele mentiuni: a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar. Daca recurentul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul; [...].*

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art.21 si 129 din Constitutie, al caror continut este urmatorul:

- Art.21: *(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.*;

- Art.129: *Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.*

Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala retine ca, in conformitate cu dispozitiile art.129 si ale art.126 alin.(2) din Constitutia Romaniei, exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti si procedura de judecata sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi constitutionale rezulta ca legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile si conditiile in care partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac.

Avand in vedere intregul sistem normativ al Constitutiei, Curtea constata totodata ca libertatea legiuitorului de a stabili conditiile de exercitare a cailor de atac si procedura de judecata nu este absoluta, limitele libertatii de reglementare fiind determinate si in aceste cazuri de obligativitatea respectarii normelor si principiilor privind drepturile si libertatile fundamentale si a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentala si prin actele juridice internationale la care Romania este parte.

Astfel, potrivit art.21 alin.(1) din Constitutie, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, iar, potrivit alin.(2) al aceluiasi articol, nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

In reglementarea exercitarii acestui drept legiuitorul are posibilitatea sa impuna anumite conditii de forma, tinand de natura si de exigentele administrarii justitiei, fara insa ca aceste conditionari sa aduca atingere substantei dreptului sau sa il lipseasca de efectivitate.

In sensul considerentelor expuse mai sus, Curtea Constitutionala are in vedere si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care a statuat ca scopul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este *sa apere nu drepturi teoretice sau iluzorii, ci concrete si efective* (Cazul Airey contra Irlandei, 1979, si Cazul Artico contra Italiei, 1980).

Intr-o cauza similara celei deduse controlului de constitutionalitate, Curtea de la Strasbourg a statuat prin Hotararea din 9 noiembrie 2004, pronuntata in cazul Saez Maeso contra Spaniei, ca a existat o violare a art.6 paragraful 1 din conventie, atunci cand normele referitoare la formele ce trebuie respectate pentru introducerea unui recurs si aplicarea lor ii impiedica pe justitiabili sa se prevaleze de caile de atac disponibile. In considerentele hotararii Curtea a precizat ca, desi accesul la o instanta de judecata nu este un drept absolut, ci este susceptibil de limitari, in special in ceea ce priveste conditiile de admisibilitate a unei cai de atac, totusi, aceste limitari nu trebuie sa restranga accesul deschis unui justitiabil de o asemenea maniera sau pana la un asemenea punct incat dreptul sa fie atins in insasi substanta lui.

In lumina acestor considerente Curtea Constitutionala constata ca dispozitiile art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila, prin care se sanctioneaza cu nulitate absoluta omisiunea de se preciza in cuprinsul cererii de recurs *numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar*, precum si - daca recurentul locuieste in strainatate - *domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul*, apar ca un formalism inacceptabil de rigid, de natura sa afecteze grav efectivitatea exercitarii caii de atac si sa restranga nejustificat accesul liber la justitie.

In aceasta ordine de idei Curtea observa ca cele mai multe dintre elementele prevazute in textul de lege atacat, si anume domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar, precum si - daca recurentul locuieste in strainatate - domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul, se regasesc in totalitate in actele dosarului in care s-a pronuntat hotararea care face obiectul caii de atac, ca nu sunt indispensabile pentru identificarea acestei hotarari si ca nici nu sunt mentionate in dispozitivul hotararii atacate.

Pe de alta parte, in sistemul Codului de procedura civila, recursul este conceput ca o cale extraordinara de atac, altfel spus, ca un ultim nivel de jurisdictie in care partile in litigiu isi pot apara drepturile lor subiective, inlaturand efectele hotararilor pronuntate in conditiile celor 10 cazuri de nelegalitate prevazute de art.304 din Codul de procedura civila. Or, instituirea sanctiunii nulitatii pentru neindeplinirea acestor cerinte de forma in insusi cuprinsul cererii de recurs, fara nici o posibilitate de remediere a omisiunii, il lipseste pe recurent, fara o justificare rezonabila, de posibilitatea de a se examina, pe calea recursului, sustinerile sale intemeiate privind modul eronat, eventual abuziv, prin care s-a solutionat, prin hotararea atacata, litigiul in care este parte.

Avand in vedere aceste efecte ale aplicarii prevederilor art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila, Curtea constata ca, prin sanctiunea nulitatii pe care o instituie, textul de lege atacat incalca atat dispozitiile art.21, cat si pe cele ale art.129 si ale art.24 alin.(1) din Constitutie.

Nu se poate primi, pentru a constata constitutionalitatea textului de lege atacat, punctul de vedere comunicat de Guvernul Romaniei, in sensul ca nulitatea prevazuta de art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila ar putea fi inlaturata prin aplicarea prevederilor art.316 din acelasi cod, dat fiind ca prin textul de lege invocat se prevede ca dispozitiile de procedura privind judecata in apel - dispozitii in care omisiunile la care se refera textul atacat nu sunt sanctionate cu nulitatea - se aplica si de instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in capitolul privind recursul. Or, specificitatea dispozitiilor cuprinse in textul de lege atacat, in raport cu dispozitiile art.287 din Codul de procedura civila, care reglementeaza cuprinsul si conditiile de validitate ale cererii de apel, este evidenta.

Nu se poate primi, tot astfel, sustinerea ca nulitatea prevazuta de art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila ar putea fi inlaturata prin aplicarea prevederilor art.303 alin.5 din acelasi cod, care permit presedintelui instantei sa inapoieze partii prezente cererea de recurs, daca aceasta nu indeplineste conditiile prevazute de lege, prelungind termenul de recurs cu 5 zile, caci aceasta prevedere are o aplicabilitate limitata, care exclude cazurile in care cererea de recurs este inaintata prin posta.

In concluzie, Curtea constata ca textul de lege atacat este neconstitutional in ceea ce priveste sanctionarea cu nulitate absoluta a omisiunii de a se preciza in cuprinsul cererii de recurs *numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar*, precum si - daca recurentul locuieste in strainatate - *domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul*.


DECIZIE


Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,


Curtea Constitutionala
In numele legii

DECIDE



Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Rodica Dulan si Timoftei Darlea in Dosarul nr.6.069/2004 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civila si constata ca textul de lege atacat este neconstitutional in ceea ce priveste sanctionarea cu nulitate absoluta a omisiunii de a se preciza in cuprinsul cererii de recurs *numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar*, precum si - daca recurentul locuieste in strainatate - *domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul*.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 24 martie 2005.



OPINIE SEPARATA

Contrar solutiei adoptate, cu majoritate de voturi, prin Decizia Curtii Constitutionale nr.176 din 24 martie 2005, apreciem ca dispozitiile art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila nu incalca nici o prevedere constitutionala.

Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, conforma practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului, a statuat in mod repetat ca accesul liber la justitie nu este un drept absolut a carui exercitare nu ar putea fi conditionata, prin lege, de indeplinirea anumitor cerinte obligatorii. De asemenea, si exercitarea cailor de atac se poate face potrivit art.129 din Constitutie, *in conditiile legii*. Aceste conditii pot viza subiectii indreptatiti sa promoveze anumite cereri ori cai de atac, instantele judecatoresti la care trebuie depuse cererile, in functie de obiectul lor, forma si continutul diferitelor cereri, termenele in care pot fi introduse, procedurile prealabile, taxele judiciare de timbru ori cautiunile si altele. Toate aceste conditii sunt prevazute in reguli de procedura, or, potrivit prevederilor art.126 alin.(2) din Constitutie, *Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege*.

Suntem intru totul de acord cu ideea, retinuta in considerentele deciziei, ca nici una dintre conditionarile legale privind forma si continutul cererilor adresate instantelor judecatoresti nu poate sa aduca atingere substantei dreptului de acces liber la justitie ori a dreptului de exercitare a cailor de atac disponibile si nici sa lipseasca de efectivitate aceste drepturi. Apreciem insa ca dispozitiile art.302^1 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila, referitoare la o parte din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cererea de recurs, nu sunt de natura sa aduca atingere dreptului de acces liber la justitie, dreptului de exercitare a cailor legale de atac si, cu atat mai putin, dreptului la aparare.

Toate datele pe care trebuie sa le contina cererea de recurs, conform art.302 alin.1 lit.a) din Codul de procedura civila, sunt necesare pentru asigurarea desfasurarii unui proces echitabil si solutionarii cauzei intr-un termen rezonabil. Cerintele cuprinse in acest text de lege se refera la datele de identificare a partilor procesului, fara de care recursul nu ar putea fi solutionat in mod operativ, legal si temeinic. Neindicarea exacta a datelor de identificare a recurentului ar face posibila ca, ulterior, recursul sa fie insusit si de alte persoane care nu au exercitat calea de atac in termen legal. Neindicarea exacta a datelor de identificare a celorlalte parti impiedica stabilirea corecta a limitelor recursului, respectiv a partilor fata de care acesta a fost declarat.

Conditiile prevazute de textul de lege examinat nu sunt de natura sa produca greutati partii care doreste sa declare recurs, nu se refera la date pe care nu le cunoaste ori nu le-ar putea afla cu usurinta in termenul prevazut pentru depunerea cererii de recurs. Potrivit art.112 alin.1 pct.1 din Codul de procedura civila, aceleasi date trebuie sa cuprinda si cererea de chemare in judecata adresata primei instante. In acea faza cunoasterea tuturor datelor prevazute este mai dificila, dar, dupa parcurgerea a doua trepte de jurisdictie, datele respective se regasesc in actele dosarului si chiar in hotararea ce se comunica partilor. Nici una dintre parti nu este impiedicata in exercitarea dreptului de a ataca cu recurs hotararea considerata nelegala sau netemeinica. Li se cere doar sa mentioneze anumite date in cererea de recurs, date pe care le cunosc ori le pot afla fara intarziere si cu usurinta. In cadrul procesului civil, guvernat si de principiul disponibilitatii, sarcina cercetarii si aflarii datelor nu poate fi transferata instantei de recurs, care tot nu ar putea identifica nici recurentii si nu ar putea determina limitele recursului, partile la care se refera. Sanctiunea nulitatii se aplica fata de recurentul nediligent, care nu a manifestat respect si interes fata de conditiile legale de forma si continut, pe care trebuie sa le indeplineasca cererea de recurs.

Dreptul la aparare nu este restrans de dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate. Acest drept se exercita neingradit, sub protectia garantiilor procedurale, in cadrul unui proces declansat sau al unei cai de atac exercitate cu respectarea regulilor de procedura stabilite prin lege.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
40 useri online

Useri autentificati: