DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 418 din 18 iulie 2005 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a Legii privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical

Decizie neconstitutionalitate din 18-07-2005
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 418 din 18 iulie 2005 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a Legii privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical


Publicata in Monitorul Oficial nr. 664/2005 - M. Of. nr. 664 / 26 iul. 2005

In temeiul art.146 lit.a) din Constitutie, republicata, si al art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Presedintele Romaniei, la data de 15 iunie 2005, a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii Legii privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical, asa cum a fost modificata ca urmare a cererii de reexaminare din data de 14 octombrie 2004.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.3.988 din 17 iunie 2005 si constituie obiectul Dosarului nr.545A/2005.

In sesizare sunt invocate urmatoarele aspecte de neconstitutionalitate:

1. Incalcarea dispozitiilor art.49 alin.(2) din Constitutie, referitoare la protectia copiilor si a tinerilor

Prevederile art.22 din Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical contravin dispozitiilor art.49 din Constitutie, referitoare la protectia copiilor si a tinerilor. Astfel, prevederile alin.(2) ale articolului mentionat, care reglementeaza constatarea prin hotarare judecatoreasca a indeplinirii conditiilor impuse de lege pentru reproducerea umana asistata medical, hotarare pe baza careia se intocmeste certificatul de nastere al copilului astfel conceput, stabilesc ca aceasta hotarare devine definitiva si irevocabila din momentul confirmarii sarcinii, intrucat hotararea judecatoreasca sta la baza intocmirii certificatului de nastere al copilului, in masura in care, prin ipoteza, se constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru reproducerea umana asistata medical, minorul in cauza ar avea de suferit din cauza unei situatii juridice incerte, care i-ar pune in pericol statutul familial.

2. Incalcarea prevederilor constitutionale ale art.26 privind viata intima, familiala si privata, ale art.21 privind accesul liber la justitie si ale art.126 privind instantele judecatoresti

Legea criticata consacra principiul potrivit caruia medicul dispune in mod suveran asupra dreptului unui cuplu de a beneficia de reproducerea umana asistata medical. Astfel, art.12 alin.(1) prevede ca *[...] echipa medicala pluridisciplinara a unitatii medicale care va efectua operatiunile tehnico-medicale trebuie sa[...] verifice motivatia cuplului[...]*. Alineatele acestui articol sunt contradictorii, deoarece alin.(3) prevede ca *Reproducerea umana asistata medical acorda medicului un rol fundamental in selectionarea cuplurilor beneficiare [...]* si in *[...] aprecierea subiectiva a capacitatii cuplurilor de a fi parinti*, iar acest medic nu poate fi decat medicul ginecolog, potrivit alin.(4), care prevede: *Cererea cuplului poate fi confirmata sau infirmata de medicul ginecolog, dupa o luna de la data solicitarii*. Dispozitiile art.27 prevad ca *Aplicarea fertilizarii in vitro este conditionata de existenta unei motivatii terapeutice sau de procreatie [...]. In situatia unor cazuri speciale, medicul sau persoana va solicita avizul Comisiei de Bioetica din cadrul Ministerului Sanatatii*. Se considera ca aceste dispozitii sunt contrare celor ale art.21 si art.22 din aceeasi lege, care prevad modul in care se exprima consimtamantul partilor prin biroul notarului public, precum si modul in care acesta devine valabil prin intermediul instantei de judecata. Nu exista ratiune ca, dupa parcurgerea acestor proceduri, sa se prevada dreptul medicului de a aprecia capacitatea unei persoane de a deveni parinte, pentru ca *astfel se instituie o cenzura medicala asupra unei hotarari judecatoresti*. In privinta medicului ginecolog, legea criticata prevede atributii pentru indeplinirea carora nu are pregatirea necesara, iar impotriva deciziei sale nu este prevazuta nici o cale de atac, aceasta avand caracter absolut si inatacabil. De altfel, in opinia autorului sesizarii, acest medic nu poate fi considerat ca functioneaza ca o instanta specializata, potrivit art.126 alin.(1) din Constitutie, deoarece nu s-a reglementat o procedura de judecata. In privinta deciziei mentionate, se prevede ca numai *in cazuri speciale*, pe care insa nu le defineste, aceasta poate fi *avizata* de catre Comisia de Bioetica din cadrul Ministerului Sanatatii. Medicul este competent sa se pronunte asupra sanatatii reproducerii umane, care, in acceptiunea art.3 lit.b) din lege, reprezinta *starea de bunastare fizica, mintala si sociala completa* a cuplurilor, care, potrivit art.15 alin.(2) lit.d), trebuie sa faca dovada - in fata medicului - a unei vieti comune stabile.

3. Incalcarea art.22 din Constitutie referitor la dreptul la viata si la integritate fizica si psihica

a) Dispozitiile art.7 din legea criticata sunt contrare dreptului persoanei fizice de a dispune de ea insasi, *deci dreptului sau la integritate fizica si psihica*, pentru ca nu reglementeaza criteriile de care trebuie sa se tina seama la consilierea dinaintea intreruperii cursului sarcinii, lasandu-se astfel posibilitatea unor impiedicari abuzive ale exercitarii dreptului persoanei la integritate fizica, in conditiile in care varsta de 14 saptamani a sarcinii reprezinta un termen absolut pentru intreruperea voluntara a cursului sarcinii, iar consilierea poate sa se prelungeasca peste acest termen. *Lipsa de claritate si predictibilitate a legii pot duce la imposibilitatea de a efectua intreruperea de sarcina*.

b) Acelasi drept este incalcat si prin dispozitiile art.21 lit.d), care reglementeaza obligatia imperativa ce ii revine mamei purtatoare sau surogat de a cere acordul sotului sau cu privire la pastrarea sau nu a sarcinii. *Or, o neintelegere a sotilor intr-o astfel de problema poate, cel mult, daca ei considera necesar, sa constituie o cauza de divort, fiind excesiv si neconstitutional sa conditioneze dreptul unui individ de a dispune de propria sa persoana de acordul altuia*.

c) Astfel cum este redactat textul cuprins la art.21 alin.(2) din lege contravine dispozitiilor art.22 din Constitutie, dat fiind ca este obligatorie consilierea *in vederea intreruperii terapeutice a sarcinii si nu in vederea luarii, de catre mama, a unei decizii informate*.

d) Prevederile alin.(2) si (3) ale art.32 din Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical, prin faptul ca dispun sanctionarea derizorie a unor fapte antisociale grave, nu mai apara in mod corespunzator valorile ocrotite de Constitutie, contravenind astfel dispozitiilor art.22 si 26 din Legea fundamentala. Dispozitiile legale amintite prevad ca manipularile genetice pe embrioni si comertul cu embrioni constituie infractiuni si se pedepsesc cu amenda penala, in timp ce noul Cod penal sanctioneaza comiterea acestor infractiuni cu pedepse privative de libertate. In plus, *legea criticata considera contraventii si deci dezincrimineaza fapte precum prelevarea de garneti fara consimtamant, violarea confidentialitatii datelor privind donarile, nedepistarea bolilor transmisibile sau infectioase, producerea abuziva de embrioni, traficul de garneti si efectuarea de proceduri de inseminare fara consimtamant ori fara autorizatiile cerute de lege*. Faptele mentionate, *chiar daca nu sunt incriminate in prezent, constituie modalitati de savarsire a unor infractiuni, precum divulgarea secretului profesional, abuzul in serviciu ori vatamarea corporala*.

4. Legea criticata pentru neconstitutionalitate incalca dispozitiile din Legea fundamentala cuprinse la art.26 referitor la viata intima, familiala si privata, art.29 referitor la libertatea constiintei si art.33 referitor la accesul la cultura, deoarece nu reglementeaza confidentialitatea sau neconfidentialitatea anumitor caracteristici ale parintilor naturali ai copilului. Si aceasta, deoarece fiecare om are dreptul la pastrarea identitatii spirituale care, in cadrul familiei, se transmite copiilor, in calitate de descendenti ai parintilor. In lipsa acestei reglementari *se poate ajunge si in cealalta extrema, cea a practicilor eugenice nepermise, fiind interzis doar avortul selectiv al embrionilor in functie de sex*.

5. Dispozitiile art.16 din Constitutie referitoare la egalitatea in drepturi sunt incalcate, pe de o parte, prin discriminarea nepermisa intre indivizi si cupluri, iar pe de alta parte, prin norme contradictorii si inexacte, care impiedica egalitatea cetatenilor in fata legii.

A. Cu referire la prima modalitate de incalcare:

Asa fiind, desi legiuitorul a considerat ca prin definitia cuprinsa la art.3 din lege a fost rezolvata lipsa distinctiei intre individ si cuplu in ceea ce priveste accesul la asistenta medicala, in cuprinsul legii se face referire exclusiv la cuplu, si anume in: art.3 lit.I), n), o) si r), art.7 alin.(6), art.10, art.12 alin.(1), (2), (3) si (4), art.13 alin.(1), art.15 alin.(2) lit.d), art.17 lit.a), b), c) si d), art.21 alin.(1) lit.a), b), d), e) si f), art.22 alin.(1), art.23 alin.(1) si (2), art.24 alin.(1), art.25 alin.(1), art.26 alin.(2), (3) si (4), art.28 lit.a), art.29 si art.30 alin.(2).

Dispozitiile art.11, 18 si 26 se refera la parteneri, fara a fi mentionat individul, ca titular al dreptului. Art.11 lit.a) din legea criticata prevede, in plus, ca barbatul si femeia, pentru a beneficia de reproducerea umana asistata medical, trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: *sa fie vii, inseminarea artificiala a femeii cu sperma sotului decedat fiind interzisa*, iar dispozitiile art.15 alin.(2) lit.d) din lege prevad ca sunt interzise tehnicile de reproducere umana asistata medical constand in interventii de care sa beneficieze cuplurile care nu pot sa faca dovada unei vieti comune stabile. Legea criticata creeaza un privilegiu pentru individul aflat intr-un cuplu si, totodata, o discriminare pentru individul care, nefiind in cuplu, nu poate beneficia de asistenta medicala in vederea reproducerii umane. B. In ceea ce priveste cea de-a doua modalitate de incalcare:

a) Prin dispozitiile art.3 lit.p) din lege se defineste fertilizarea artificiala, prevazandu-se ca este *adoptat de mama beneficiara* copilul rezultat in urma acestei proceduri. Sintagma mentionata este utilizata in tot cuprinsul reglementarii, or, legea criticata *a incercat sa consacre principiul stabilirii filiatiei directe fata de persoanele beneficiare si nu al adoptarii de catre mama beneficiara*.

b) Este reglementat confuz modul in care se stabilesc filiatia copilului si efectele acesteia, deoarece prin art.22 alin.(2) din legea criticata se prevede ca la baza intocmirii certificatului de nastere al copilului sta o hotarare judecatoreasca, iar prin art.25 din aceeasi lege se prevede ca filiatia legitima se stabileste prin simpla declaratie a cuplului reproductiv, asistat medical. Astfel se aduce atingere art.26 din Constitutie, referitor la viata intima, familiala si privata.

c) Dispozitiile art.25 alin.(2) din legea criticata se refera exclusiv la copilul nascut in urma inseminarii artificiale conjugale, stabilind ca acesta are aceleasi drepturi ca si cel nascut prin reproducere naturala, cu toate ca dispozitiile art.15 alin.(1) din legea criticata prevad ca tehnicile de reproducere umana asistata medical sunt: inseminarea artificiala, fecundarea in vitro si transferul de embrioni.

d) Reglementarea instituita prin dispozitiile art.8 alin.(3) din lege este confuza, deoarece este incert daca dispozitiile se refera la imposibilitatea exprimarii consimtamantului sau a lipsei de validitate a unui asemenea consimtamant. Aceste dispozitii au urmatorul cuprins: *Femeile gravide care au capacitatea de a-si exprima consimtamantul au dreptul la intreruperea voluntara a sarcinii in conditii de siguranta, dupa prealabila consiliere si asumare a consecintelor actului medical. In situatii speciale, precum incapacitatea legala sau biologica a gravidei, pentru intreruperea de sarcina este obligatorie instiintarea apartinatorilor legali sau decizia comisiei medicale*.

De asemenea, faptul ca, in cazul femeii gravide incapabile sa-si exprime consimtamantul, nu se conditioneaza intreruperea sarcinii de existenta unui pericol in ceea ce priveste viata sau sanatatea sa, creeaza posibilitatea savarsirii unor abuzuri. Este, de asemenea, confuza sintagma *apartinatori legali*, in raport cu prevederile constitutionale si cu cele ale Codului familiei care se refera la parinti si ca reprezentanti legali ai copilului.

Oricum, parintii, tutorii ori curatorii nu pot sa solicite o alta opinie medicala, intrucat ei sunt doar instiintati despre iminenta intreruperii cursului sarcinii, fara sa se precizeze termenul in care urmeaza sa aiba loc.

In final, autorul sesizarii sustine ca *alaturarea celor doua cauze de incapacitate, cea legala si cea biologica, poate conduce la ideea ca se poate proceda la intreruperea sarcinii unei persoane fara capacitate de exercitiu chiar impotriva vointei sale expres exprimate, considerandu-se ca aceasta exprimare nu este valabila. Nici termenul de incapacitate biologica nu este clar, deoarece principalele cauze ale lipsei capacitatii de exercitiu sunt biologice: imaturitatea varstei, boala psihica etc.*

In conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.643 din 16 iulie 2004, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere cu privire la obiectia de neconstitutionalitate.

Guvernul Romaniei a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr.5/3.805 C.P.T. din 27 iunie 2005, punctul sau de vedere, in sensul ca sesizarea de neconstitutionalitate este intemeiata, pentru urmatoarele motive:

Aspectele cuprinse in Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical sunt atent reglementate si la nivel european si international, deoarece consecintele majore pe care le determina o atare procedura impun o legislatie exigenta si clara.

Legea supusa controlului contine aspecte care nu sunt clar si riguros reglementate si, prin aceasta, sunt susceptibile de rezerve in ceea ce priveste constitutionalitatea lor si pot antrena dificultati majore in procesul aplicarii.

1. In economia legii nu este respectata o succesiune riguroasa a procedurilor reglementate, in functie de criterii logice si functionale.

Astfel, dispozitiile art.22 din lege, care reglementeaza constatarea prin hotarare judecatoreasca a indeplinirii conditiilor privind reproducerea umana asistata medical, la alin.(1) prevad ca, inainte de inceperea acestor proceduri, cuplul reproductiv asistat medical trebuie sa inainteze o cerere instantei de judecata, in vederea obtinerii unei hotarari judecatoresti prin care sa se constate indeplinirea conditiilor impuse de lege, iar la alin.(2) prevad ca aceasta hotarare devine definitiva si irevocabila din momentul confirmarii sarcinii si sta la baza intocmirii actului de nastere al copilului.

Guvernul considera ca este necesar ca mentionata hotarare judecatoreasca sa devina definitiva si irevocabila inainte de inceperea procedurilor de reproducere umana asistata medical. Si aceasta, pentru ca actul de confirmare a sarcinii marcheaza reusita reproducerii umane asistate medical, *or aceasta procedura nu trebuie pornita decat dupa ce hotararea judecatoreasca a ramas definitiva si irevocabila, deoarece numai din acel moment se constata ca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru inceperea procedurii de reproducere*. Neclaritatile dispozitiilor mentionate pot avea consecinte negative asupra statutului juridic al viitorului copil, incalcandu-se astfel dispozitiile prevederilor art.49 din Constitutia Romaniei.

2. Critica referitoare la incalcarea prevederilor art.26, art.21 si art.126 din Constitutie este nefondata, deoarece dispozitiile art.12 din legea criticata *nu se refera la valabilitatea consimtamantului partilor dat la inceperea procedurilor de reproducere, in sens larg, ci la o capacitate specifica acestui caz*.

3. Nu a fost corect evaluat nici gradul de pericol social al unor fapte dintre cele prevazute in art.14 din legea criticata pentru neconstitutionalitate, cum ar fi: producerea abuziva de embrioni, donarea ilicita de embrioni, traficul de garneti, prelevarea de garneti fara consimtamant, amestecul de garneti etc. Aceste fapte pot constitui fie modalitati de savarsire a unor infractiuni ca divulgarea secretului profesional, abuzul in serviciu ori vatamarea corporala, fie infractiuni distincte, cum ar fi crearea ilegala de embrioni umani si donarea. Or, *sanctionarea derizorie a unor asemenea fapte grave poate constitui o incalcare a prevederilor art.22 si art.26 din Constitutie*.

4. Legea reglementeaza serviciile de sanatate a reproducerii umane numai din punct de vedere financiar. Guvernul apreciaza ca pe o lacuna a legii nereglementarea modalitatilor de infiintare si desfasurare a activitatii unitatilor medicale care asigura reproducerea umana, ca si a activitatii acestora. Presedintele Camerei Deputatilor si cel al Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere.


CURTEA,



examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile criticate din Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.a) din Constitutia Romaniei, precum si ale art.15 si art.18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor de lege atacate.

Curtea constata ca obiectul sesizarii de neconstitutionalitate formulate de Presedintele Romaniei il constituie o serie de dispozitii din Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical, asa cum a fost modificata ca urmare a cererii de reexaminare din data de 14 octombrie 2004, considerate ca fiind neconstitutionale.

1. Cu privire la critica prevederilor art.22 alin.(2) din lege, considerate in contradictie cu dispozitiile art.49 din Constitutie

Curtea constata ca aceasta critica este intemeiata. Potrivit reglementarii din alin.(1) al art.22, inceperea procedurilor de reproducere umana asistata medical este conditionata de prealabila sesizare a instantei de judecata, in vederea pronuntarii unei hotarari prin care se constata indeplinirea conditiilor legale obligatorii pentru antamarea unor asemenea proceduri; alin.(2) al aceluiasi articol prevede ca respectiva hotarare trebuie sa devina definitiva si irevocabila din momentul confirmarii sarcinii, in temeiul sau intocmindu-se certificatul de nastere al copilului conceput prin reproducere umana asistata medical. In mod corect se retine, in cuprinsul sesizarii, cu referire la acest al doilea alineat, ca prin modul in care reglementeaza derularea procedurii judiciare in materie creeaza posibilitatea ca instanta sa constate ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru antamarea procedurii, intr-un moment in care existenta sarcinii este confirmata, ceea ce lipseste practic de eficienta o asemenea constatare, in ceea ce priveste continuarea procedurii, fiind insa de natura sa antreneze dificultati majore in definirea statutului juridic al copilului. Intrucat reglementarea cuprinsa in art.22 alin.(2) din lege creeaza premisele nasterii unor copii al caror statut juridic este insuficient definit si, deci, incert, Curtea constata ca aceasta este contrara prevederilor art.49 alin.(1) din Constitutie, potrivit carora: *Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.*

Avand in vedere dispozitiile art.18 alin.(1) din Legea nr.47/1992, republicata, potrivit carora dezbaterile Curtii Constitutionale au loc *atat asupra prevederilor mentionate in sesizare, cat si asupra celor care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate*, Curtea considera ca finele de neconstitutionalitate evidentiat priveste in egala masura ambele alineate ale art.22 din lege, intre care exista o stransa dependenta. Astfel, prevederea din alin.(2), la care se refera sesizarea, nu este decat consecinta prevederii deficitare din alin.(1) al aceluiasi articol, potrivit careia inceperea procedurilor de reproducere umana asistata medical este conditionata numai de sesizarea instantei, ceea ce ar lasa sa se inteleaga ca hotararea in sine are caracter pur formal, instanta neputand decat sa constate indeplinirea conditiilor, in caz contrar consecintele fiind cele evidentiate in sesizare.

2. Referitor la critica ce vizeaza prevederile art.12 si cele ale art.27 din lege, considerate in contradictie cu dispozitiile art.21, art.26 si art.126 din Constitutie

Examinand aceste prevederi de lege, Curtea constata ca ele nu contravin dispozitiilor art.26 alin.(1) din Constitutie deoarece ele nu fac decat sa dea expresie acestei prevederi constitutionale, prin instituirea competentei medicilor de a instrumenta in cadrul unei proceduri prealabile inceperii activitatii propriu-zise de reproducere umana asistata medical. De altfel, cu acest prilej se urmareste informarea cuplului solicitant asupra unor realitati de care trebuie sa tina seama, in asa fel incat hotararea lor de a apela la o asemenea modalitate de reproducere sa fie luata in deplina cunostinta de cauza.

In ceea ce priveste critica referitoare la dreptul discretionar al medicului de a decide asupra cererii cuplului cu privire la utilizarea unei tehnici de reproducere umana asistata medical si, mai ales, asupra caracterului irevocabil al unei atare decizii, Curtea retine ca se impune ca aceasta chestiune sa fie transata nuantat. Prevederile criticate nu incalca dispozitiile art.21 si art.26 din Constitutie, deoarece o atare decizie, din punct de vedere formal, nu constituie un act de judecata, iar, pe fond, criteriile cu care opereaza medicul, luand o decizie, nu sunt sinonime cu cele avute in vedere la *rostirea dreptului* de catre judecator, astfel incat partile interesate sa beneficieze de liber acces la justitie. Mai mult, instituirea controlului judiciar in aceasta materie ar insemna o incalcare a obligatiei autoritatilor publice de a respecta si ocroti viata intima, familiala sl privata.

Asa fiind, Curtea constata ca dispozitiile art.12 si cele ale art.27 din lege sunt neconstitutionale in masura in care nu instituie un organism de specialitate, cu atributii de control, care sa poata fi sesizat de solicitantii a caror cerere a fost respinsa.

3. Referitor la prevederile art.7, art.21 alin.(1) lit.d), art.21 alin.(2) si art.32 din lege, considerate in contradictie cu art.22 alin.(1) din Constitutie

a) Curtea Constitutionala constata ca prevederile alin.(5) al art.7 din legea criticata sunt constitutionale, deoarece arata cu suficienta claritate care sunt obiectivele informarii, iar alin.(4) al aceluiasi articol, cu toata redactarea sa deficitara, indica finalitatea acestei informari, si anume de a asigura premisele unei optiuni in deplina cunostinta de cauza a femeii care solicita intreruperea de sarcina, exigenta in deplin acord cu principiul constitutional al dreptului la viata si la integritate fizica si psihica a]e persoanei, prevazut de dispozitiile art.22 din Constitutie. In ceea ce priveste posibilitatea ca o atare consiliere sa se prelungeasca dincolo de termenul de 14 saptamani prevazut de lege pentru intreruperea voluntara a sarcinii, facand astfel imposibila efectuarea acesteia, Curtea retine ca o astfel de ipoteza nu se poate converti intr-un fine de neconstitutionalitate a reglementarii in raport cu prevederile art.22 din Constitutie. Constitutionalitatea dispozitiilor cuprinse la art.7 alin.(6) din lege urmeaza sa fie analizata distinct, prin raportare la dispozitiile art.16 alin.(1) din Constitutie.

b) Curtea constata ca dispozitiile art.21 alin.(1) lit.a), b), d), e) si f) din legea criticata, potrivit carora inainte de inceperea procedurilor de reproducere umana asistata medical se va incheia un contract intre mama purtatoare sau mama surogat si cuplul reproductiv asistat medical, cuprinzand *clauze referitoare la avortarea sarcinii in lipsa unei indicatii medicale, supravegherea medicala a mamei purtatoare sau a mamei surogat pe toata perioada sarcinii*, sunt contrare dispozitiilor art.26 alin.(2) din Constitutia Romaniei, care statueaza ca *Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri*.

Curtea constata ca dispozitiile art.5 din legea criticata sunt, de asemenea, neconstitutionale, intrucat ele garanteaza secretul informatiilor ce tin de latura intima a personalitatii umane, fiind astfel contrare dispozitiilor art.30 alin.(6) din Legea fundamentala, care consacra *dreptul la propria imagine*.

In acest sens, Curtea Constitutionala constata ca, prin continutul lor, clauzele prevazute de textul de lege analizat contravin ordinii morale, altfel spus, bunelor moravuri, in care viata si sanatatea persoanei, precum si a copilului conceput, dar inca nenascut, nu pot constitui obiectul unei tranzactii, obligatia constitutionala a tuturor subiectelor de drept fiind aceea de a ocroti aceste valori.

c) De asemenea, este neintemeiata si sustinerea potrivit careia modul in care este formulat art.21 alin.(2) din lege ar releva neconstitutionalitatea reglementarii acolo cuprinse in raport cu acelasi text constitutional de referinta, termenul de consiliere folosit de legiuitor nefiind apt, prin definitie, sa impuna o anumita conduita conforma, mama - subiect al consilierii - pastrandu-si libertatea de optiune, dar in conditiile unei constientizari a riscurilor pe care si le asuma, prin refuzul unei intreruperi terapeutice a sarcinii.

d) Curtea constata ca este intemeiata critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.32 alin.(2) si (3) din lege. Aceste dispozitii prevad ca manipularile genetice pe embrioni si comertul cu embrioni constituie infractiuni care se pedepsesc cu amenda penala, spre deosebire de noul Cod penal care sanctioneaza aceste fapte cu pedepse privative de libertate.

Totodata, legea dezincrimineaza fapte cum sunt: prelevarea de garneti fara consimtamant, violarea confidentialitatii datelor privind donarile, nedepistarea bolilor transmisibile sau infectioase, producerea abuziva de embrioni, traficul de garneti si efectuarea de proceduri de inseminare fara consimtamant ori fara autorizatiile cerute de lege. Chiar daca aceste fapte nu sunt incriminate explicit in prezent, ele constituie modalitati de savarsire a unor infractiuni precum divulgarea secretului profesional, abuzul in serviciu ori vatamarea corporala. In opinia autorului sesizarii, *sanctionarea derizorie a unor asemenea fapte grave constituie o incalcare a prevederilor art.22 si art.26 din Constitutie, deoarece nu mai apara corespunzator valorile protejate de Legea fundamentala*.

Dispozitiile art.32 alin.(2) si (3) din legea criticata au urmatorul cuprins: *(2) Faptele prevazute la art.14, cu exceptia lit.d) sif), constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 100.000.000 lei si 300.000.000 lei. Manipularile genetice pe embrion si comertul cu embrioni constituie infractiune si se pedepsesc cu amenda penala cuprinsa intre 100.000.000 lei si 300.000.000 lei.

(3) Daca fapta prevazuta la alin.(2) privind comertul cu embrioni este savarsita de personalul medical, amenda penala este cuprinsa intre 200.000.000 lei si 400.000.000 lei.*

Curtea Constitutionala constata ca legiuitorul a adoptat Codul penal prin Legea nr.301/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.575 din 29 iunie 2004, iar la *Capitolul IV - Crime si delicte privind manipularea genetica* sunt incriminate urmatoarele fapte:

- crearea ilegala de embrioni umani si donarea - art.195: *(1) Crearea de embrioni umani in alte scopuri decat procreatia se pedepseste cu inchisoare stricta de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si crearea, prin donare, a unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane, vii sau moarte.*;

- sanctionarea tentativei - art.196: *Tentativa la delictele prevazute la art.195 se pedepseste.*;

- sanctionarea persoanei juridice - art.197: *Persoana juridica se sanctioneaza pentru infractiunile prevazute in prezentul capitol.*

Curtea constata ca dispozitiile criticate nu se incadreaza in politica penala a Parlamentului avuta in vedere la elaborarea Codului penal, deoarece faptele prevazute la art.14, cu exceptia lit.d) si f), sunt dezincriminate, fiind considerate contraventii care se sanctioneaza cu amenda. Dispozitiile art.14 din legea criticata au urmatorul cuprins: *In domeniul reproducerii umane asistate medical sunt interzise urmatoarele activitati:

a) producerea abuziva de embrioni;

b) lipsa de consimtamant in orice etapa a procedurii, precum si lipsa autorizatiilor necesare;

c) intermedierea intelegerilor pentru maternitatea de substitutie;

d) manipularile genetice pe embrioni;

e) inseminarea post-mortem;

f) comertul cu embrioni;

g) donarea ilicita de embrioni;

h) traficul de garneti;

i) prelevarea de garneti fara consimtamant;

j) amestecul de garneti;

k) violarea confidentialitatii datelor privind donarile;

I) nedepistarea eventualelor boli transmisibile sau infectioase;

m) avortul selectiv al embrionilor de un anumit sex, prevazut in reglementarile internationale de bioetica.*

Curtea constata ca faptele prevazute, de exemplu, la art.14 lit.a) si e) din legea criticata constituie modalitati de savarsire a infractiunilor citate din Codul penal si, prin urmare, se impune ca legiuitorul sa califice in mod obiectiv faptele socialmente periculoase ca fapte penale si prin mentinerea coerentei sanctiunilor penale in cadrul scarii pedepselor. Prin urmare dispozitiile art.32 din lege sunt neconstitutionale in masura in care acestea dezincrimineaza anumite fapte care, chiar daca, de lege lata, nu sunt incriminate ca infractiuni de sine statatoare, constituie modalitati materiale concrete de savarsire a altor infractiuni incriminate ca atare, in prezent. Asa fiind, textul mentionat contravine prevederilor art.22 privind dreptul la viata si la integritate fizica si psihica si celor ale art.26 din Constitutie, referitoare la viata intima, familiala si privata. In plus, Curtea retine ca legiferarea crearii de fiinte umane pe cale asistata medical si prin recurgerea, in parte, la remedii ce nu tin de firescul evolutiei umane trebuie sa tina seama nu numai de ocrotirea valorilor mentionate, ci si de cea consacrata de dispozitiile art.1 alin.(3) din Constitutie, potrivit carora *Romania este stat de drept [...]in care demnitatea omului[...] reprezinta valori supreme [...]*.

De asemenea, dispozitiile art.32 nu se coreleaza nici cu cele ale art.19 alin.(5) din lege, care stabilesc ca donatorul de garneti raspunde penal in cazul in care disimuleaza existenta unei boli sau afectiuni ce risca sa compromita integritatea, sanatatea sau viata viitorului copil, insa nu incrimineaza fapta penala mentionata.

4. Cu referire la critica privind incalcarea dispozitiilor art.26, art.29 si art.33 din Constitutie, prin nereglementarea confidentialitatii sau a neconfidentialitatii unor caracteristici ale parintilor naturali ai copilului

Critica nu poate fi retinuta intrucat are in vedere o omisiune a legiuitorului, pe care Curtea nu o poate complini pe calea controlului de constitutionalitate, fiind deci inadmisibila. Independent de aceasta, se impune remarcat ca, prin obiectul ei declarat, o asemenea critica nu se refera la lege, in ansamblu, ci, in mod necesar, la anumite dispozitii ale acesteia, care se impun a fi identificate. In absenta indicarii textelor legale considerate a fi neconstitutionale, sesizarea este, si sub acest aspect, inadmisibila.

5. In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea dispozitiilor art.16 din Constitutie, argumentata prin instituirea unei *discriminari nepermise intre indivizi si cupluri cu privire la dreptul de a beneficia de asistenta medicala in ceea ce priveste reproducerea, precum si prin existenta unor norme contradictorii si inexacte care impiedica egalitatea cetatenilor in fata legii*

Cu referire la primul aspect, Curtea constata ca prin conditionarea dreptului unei persoane de a recurge la reproducerea umana asistata medical, de apartenenta la un cuplu, se incalca principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice.

Caracterul discriminatoriu al reglementarii este cu atat mai evident cu cat satisfacerea unei asemenea exigente de care, in viziunea legiuitorului, depinde insasi existenta dreptului nu da expresie manifestarii unilaterale de vointa a persoanei interesate in reproducere, ci implica si un act de vointa convergent din partea unui potential partener de sex opus. Doar pe calea acordului de vointa dintre parteneri se realizeaza cuplul. Or, asa fiind, recunoasterea calitatii de titular al dreptului de a beneficia de reproducere asistata medical exclusiv cuplului contravine prevederilor art.16 alin.(1) din Constitutie.

Pe cale de consecinta, in masura in care fac referire la cuplu ca entitate juridica avand drept la reproducere umana asistata medical, sunt neconstitutionale urmatoarele dispozitii ale legii criticate, si anume: art.3 lit.n), o) si r), art.7 alin.(6), art.10, art.12 alin.(1), (2), (3) si (4), art.13 alin.(1), art.15 alin.(2) lit.d), art.17 lit.a), b), c) si d), art.21 alin.(1) lit.a), b), d), e) si f), art.22 alin.(1), art.23 alin.(1) si (2), art.24 alin.(1), art.25 alin.(1), art.26 alin.(2), (3) si (4), art.28 lit.a), art.29 si art.30 alin.(2).

Curtea constata ca dispozitiile art.2 din legea criticata, care stabilesc activitatile Ministerului Sanatatii in domeniul sanatatii reproducerii umane, cum ar fi planificarea familiala, sunt neconstitutionale, intrucat reglementarea acestui domeniu este de competenta Parlamentului, care, potrivit art.61 alin.(1) din Constitutie, este *unica autoritate legiuitoare a tarii*. De asemenea, si dispozitiile cuprinse la art.35 si art.36 alin.(2) din aceeasi lege sunt neconstitutionale, intrucat domeniile date in competenta de reglementare a Ministerului Sanatatii tin de competenta legiuitorului.

Curtea retine ca, asa cum rezulta din sesizare si din examinarea legii criticate, aceasta contine dispozitii contradictorii si inexacte care nu raspund cerintelor de tehnica legislativa impuse prin dispozitiile art.7 alin.(4) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, care au urmatorul cuprins: *Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce.* Cenzurarea deficientelor de tehnica legislativa este de competenta Parlamentului, care va putea reexamina dispozitiile declarate neconstitutionale tinand seama de cerintele legii mentionate. Aceasta ar implica in mod necesar si adoptarea unor corective pe planul reglementarii, ceea ce, insa, excedeaza competentei constitutionale a Curtii, care nu are calitatea de legiuitor pozitiv.


DECIZIE


Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile art.16, art.21, art.22, art.26, art.29, art.33, art.49 alin.(1), art.61 alin.(1), art.126, art.146 lit.a) si ale art.147 alin.(2) din Constitutie, precum si prevederile art.11 alin.(1) lit.A.a), art.15 si ale art.18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata,


Curtea Constitutionala
In numele legii

DECIDE



1. Constata ca prevederile art.2, art.3 lit.n), o) si r), art.5, art.7 alin.(6), art.10, art.12 alin.(1), (2), (3) si (4), art.13 alin.(1), art.15 alin.(2) lit.d), art.17 lit.a), b), c) si d), art.21 alin.(1) lit.a), b), d), e) si f), art.22, art.23 alin.(1) si (2), art.24 alin.(1), art.25 alin.(1), art.26 alin.(2), (3) si (4), art.28 lit.a), art.29, art.30 alin.(2), art.32, art.35 si art.36 alin.(2) din Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical sunt neconstitutionale.

2. Constata ca prevederile art.12 si art.27 din legea mentionata sunt neconstitutionale in masura in care nu prevad un organism de specialitate, cu atributii de control, care sa poata fi sesizat de solicitantii a caror cerere a fost respinsa.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintelui Camerei Deputatilor, presedintelui Senatului, primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
23 useri online

Useri autentificati: