DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 279 din 22 martie 2006, cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art.22 formularea "in timpul mandatului", art.23 alin.(3) propozitia finala, art.28, art.35 alin.(1) lit.i) si j), art.38-40, art.41 alin.(3) si (6), art.49 alin.(1)-(5) si art.50 alin.(2) din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor

Decizie neconstitutionalitate din 22-03-2006
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 279 din 22 martie 2006, cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art.22 formularea "in timpul mandatului", art.23 alin.(3) propozitia finala, art.28, art.35 alin.(1) lit.i) si j), art.38-40, art.41 alin.(3) si (6), art.49 alin.(1)-(5) si art.50 alin.(2) din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor


Publicata in Monitorul Oficial nr. 323/2006 - M. Of. nr 323 / 11 apr. 2006

Cu Adresa nr.CA/333 din 28 februarie 2006 Presedintele Romaniei a transmis Curtii Constitutionale sesizarea de neconstitutionalitate asupra Legii privind statutul deputatilor si al senatorilor. Sesizarea, formulata in temeiul art.146 lit.a) din Constitutie si al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.1.751 din 1 martie 2006 si formeaza obiectul Dosarului nr.237A/2006.

Ulterior, cu Adresa nr.CA/375 din 14 martie 2006, Presedintele Romaniei a transmis Curtii Constitutionale o completare la sesizarea de neconstitutionalitate. Completarea la sesizare a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.2.313 din 14 martie 2006.

Obiectul sesizarii il constituie dispozitiile art.22, art.23 alin.(3) propozitia finala, art.28, art.35 alin.(1) lit.i) si j), art.38-40, art.41 alin.(3) si (6), art.49 alin.(1)-(5) si art.50 alin.(2) din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor.

In motivarea sesizarii se arata ca Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor contravine art.16 alin.(1) si (2) din Constitutie, deoarece *stabileste atat pentru parlamentarii in functie, cat si pentru fostii parlamentari, unele drepturi care, prin natura lor excesiva, se constituie in privilegii si, totodata, instituie discriminari intre diferitele categorii de cetateni romani*. De asemenea, unele prevederi incalca principiul neretroactivitatii legii, precum si dispozitiile art.138 alin.(5) din Constitutie referitoare la cheltuielile bugetare.

In ordinea stabilita in sesizarea de neconstitutionalitate, motivele invocate punctual in sustinerea acesteia sunt urmatoarele:

1. Art.41 alin.(3) din lege, prin care se dispune ca indemnizatia lunara acordata deputatilor si senatorilor *are regimul juridic prevazut de lege pentru salariu*, contravine art.16 alin.(1) si (2) din Constitutie, intrucat instituie o discriminare, *in primul rand, fata de parlamentari intre ei si, in al doilea rand, fata de celelalte categorii de demnitari.* Prin art.20 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, potrivit caruia indemnizatia este unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei, legiuitorul a facut distinctie intre termenul de *indemnizatie* si termenul de *salariu*. Persoanele care beneficiaza de *salariu* au dreptul ca, pe langa aceasta forma de remunerare, sa beneficieze si de celelalte sporuri prevazute de lege, in timp ce persoanele care beneficiaza de *indemnizatie* nu pot avea sporuri salariale. In aceste conditii, prevederile art.41 alin.(3) din lege *sunt discriminatorii in interiorul categoriei de parlamentari, deoarece se ajunge ca un parlamentar mai in varsta sa aiba un salariu mai mare decat un parlamentar mai tanar prin aplicarea sporurilor de vechime*, precum si *in interiorul categoriei de demnitari, deoarece numai parlamentarii ar putea beneficia de sporurile salariale, in timp ce alte categorii de demnitari nu ar avea acest drept.*

2. In ceea ce priveste indemnizatia tranzitorie, de care beneficiaza parlamentarii dupa expirarea mandatului, potrivit art.41 alin.(6) din lege, aceasta constituie un *privilegiu* nejustificat, *avand in vedere ca parlamentarul are un mandat de reprezentare a poporului, strict delimitat de prevederile constitutionale*. Textul de lege care stabileste acest privilegiu contravine: art.1 alin.(3) din Constitutia Romaniei, privind caracterul social al statului, intrucat drepturile demnitarilor nu pot fi *detasate de perceptia si de starea economica generala*; art.16 alin.(1) si (2) privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, deoarece instituie in cadrul aceleiasi categorii, cea a demnitarilor, din care fac parte si parlamentarii, un regim special pentru acestia din urma; art.138 alin.(5), potrivit caruia nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare, iar legea criticata nu prevede aceasta.

3. Dispozitiile art.49 alin.(1)-(5) din lege, prin care se stabileste pensia deputatilor si a senatorilor in cuantumul prevazut de art.82 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, si prevederile art.50 alin.(2) referitoare la actualizarea pensiilor parlamentarilor incalca art.15 alin.(2), art.16 alin.(1) si (2) si art.138 alin.(5) din Constitutie.

Prevederile art.49 din lege sunt contrare principiului egalitatii in drepturi, consacrat prin art.16 alin.(1) si (2) din Legea fundamentala, deoarece creeaza discriminari *intre categoria pensionarilor parlamentari si categoria celorlalti pensionari, fiindca nu tin cont de proportionalitatea cuantumului pensiei cu sumele efectiv cotizate in sistemul de pensii*. De asemenea, prin textul de lege mentionat se creeaza in mod nejustificat un tratament juridic diferit intre pensiile senatorilor si deputatilor, *care vor fi indexate, pe de o parte, odata cu indexarea de care beneficiaza toate categoriile de pensionari, iar, pe de alta parte, vor fi actualizate ori de cate ori se vor modifica indemnizatiile deputatilor si senatorilor in functie* si pensiile celorlalte categorii.

Art.49 alin.(1) si (4) si art.50 alin.(2) contravin si dispozitiilor art.138 alin.(5) din Constitutie, intrucat nu prevad sursele de finantare pentru plata pensiilor in cuantumul stabilit si pentru indexarile periodice.

Art.49 alin.(5) din lege, potrivit caruia de prevederile art.49 alin.(1) - (4) si de cele ale art.50 alin.(2) beneficiaza si *deputatii si senatorii al caror mandat s-a derulat si expirat in perioada 1990-2004*, contravine art.15 alin.(2) din Constitutie. Acest text are caracter retroactiv pentru acea *categorie de persoane care au implinit varsta de pensionare, in momentul de fata fiind pensionari, si care au detinut unul sau mai multe mandate de deputat sau senator in perioada 1990-2004*, intrucat se aplica *unor situatii deja consumate.* Textul este constitutional numai in masura in care se aplica acelei categorii de *persoane care au detinut unul sau mai multe mandate de deputat sau senator in perioada 1990 - 2004, care in momentul de fata nu mai sunt parlamentari si care, in viitor, la implinirea varstei de pensionare, vor putea beneficia de prevederile acestei legi.*

4. Art.22, potrivit caruia *Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in timpul mandatului*, contravine art.72 alin.(1) din Constitutie privind voturile sau opiniile politice exprimate *in exercitarea mandatului.* Or, *constituantul a inteles sa il apere pe parlamentar pentru exercitiul mandatului, nu pentru orice intreprinde parlamentarul pe timpul mandatului.*

5. Art.23 alin.(3), care prevede ca *... dispozitia de revocare a retinerii se executa de indata prin Ministerul Justitiei*, incalca art.72 alin.(3) din Constitutie, referitor *la rolul ministrului Justitiei in privinta masurilor de informare a Camerelor Parlamentului si nu la Ministerul Justitiei*.

6. Art.28 din lege este contrar art.1 si 16 din Constitutie, *deoarece indatoririle si obligatiile deputatilor si senatorilor nu sunt doar cele ce izvorasc din Constitutie, din prezentul statut si regulamentele Camerelor, ci si cele care izvorasc din alte legi ale tarii. Art.1 alin.(5) din Constitutie prevede ca, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. O altfel de interpretare ar insemna sa facem o discriminare intre diferitele categorii de cetateni romani, ceea ce este interzis de art.16 din Constitutie.*

7. Dispozitiile art.35 alin.(1) lit.i) din lege, care prevede ca senatorii si deputatii au dreptul de a se informa, de a cere si de a obtine date si acte in acest scop de la Guvern si de la celelalte autoritati ale administratiei publice, este neconstitutional prin raportare la art.111 din Legea fundamentala. *Practic, parlamentarii pot cere informatii de la orice autoritate a administratiei publice, in mod direct, in timp ce textul constitutional prevede ca acest drept parlamentar priveste informatiile doar de la autoritati ale administratiei publice si numai prin intermediul presedintilor Camerelor Parlamentare*.

8. Dispozitiile art.35 alin.(1) lit.j) din lege, prin care se stabileste dreptul de acces al parlamentarilor in institutiile administratiei publice in interesul exercitarii mandatului, sunt neclare, *deoarece dreptul de acces poate avea ca finalitate atat accesul fizic, cat si dreptul de control, indrumare sau supraveghere a activitatii autoritatilor administratiei publice, caz in care ar fi contrar art.111 din Constitutie.*

9. Art.38-40, care cuprind prevederi referitoare la sumele forfetare si decontarea unor cheltuieli efectuate in cadrul birourilor parlamentare, incalca dispozitiile art.1 alin.(3) din Constitutie, potrivit carora Romania este un stat social, si pe cele ale art.69 alin.(1), potrivit carora deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului, nu in beneficiul lor personal. Or, sumele forfetare si decontarea cheltuielilor efectuate in cadrul birourilor parlamentare, pe care aceste texte de lege le prevad, sunt exagerate. Pe de alta parte, *sursa acestor cheltuieli bugetare nu este prevazuta, ceea ce incalca prevederea constitutionala a art.138 alin.(5) care prevede ca nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.*

In conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea, precum si completarea la aceasta au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

Presedintele Senatului, in punctul de vedere transmis in legatura cu sesizarea de neconstitutionalitate a Legii privind statutul deputatilor si al senatorilor, arata ca prevederile criticate nu contravin art.1 alin.(3), art.15 alin.(2), art.16 alin.(1) si (2), art.69 alin.(1), art.72 alin.(1) si (3), art.111 si art.138 alin.(5) din Constitutie. Astfel:

- Art.22, care face referire la voturile exprimate de parlamentari, priveste *fara indoiala* voturile in cadrul lucrarilor comisiilor parlamentare sau in cadrul lucrarilor plenului Senatului si Camerei Deputatilor, opiniile politice putand fi exprimate atat in Parlament, cat si in afara acestuia, atunci cand se organizeaza conferinte de presa, audiente acordate la birourile teritoriale sau cand participa la diferite emisiuni televizate sau radiodifuzate. Aceasta, avand in vedere art.69 din Constitutie, potrivit caruia parlamentarii sunt in serviciul poporului, orice mandat imperativ fiind nul. Formularea din lege *in timpul mandatului* evoca, pe fond, expresia din Constitutie *in exercitarea mandatului*, *de vreme ce este vorba de mandat, care presupune drepturi si obligatii specifice*;

- Art.23 alin.(3), potrivit caruia Ministerul Justitiei urmeaza sa execute dispozitia de revocare a masurii de retinere sau de perchezitie a parlamentarilor, este chiar in sensul prevederilor art.72 alin.(3) si art.73 alin.(3) lit.c) din Constitutie;

- Art.28, referitor la indatoririle fundamentale si obligatiile principale ale parlamentarilor, este constitutional, intrucat, *daca deputatii si senatorii respecta Constitutia* care este *legea legilor*, *atunci respecta si legile tarii*;

- Art.35 alin.(1) lit.i) din lege nu contravine art.111 din Legea fundamentala, intrucat *nu extinde dreptul de control al parlamentarilor asupra organelor administratiei publice, ci consacra acelasi drept care este prevazut si in Constitutie*, iar lit.j) a aceluiasi articol *apare ca o expresie a controlului parlamentar, exercitat prin intrebari si interpelari de catre parlamentari*, care *nu exercita un control direct, dar pot cere explicatii tocmai pentru a evita intrebarile si interpelarile de la tribuna Parlamentului.* Ingradirea dreptului de acces in institutiile administratiei publice, in conditiile legii, ar insemna, implicit, incalcarea art.21, art.31 si art.51 din Constitutie;

- Art.38-40, referitoare la sumele forfetare lunare pe care le primesc deputatii si senatorii, nu contravin textelor constitutionale considerate ca fiind incalcate, deoarece aceste sume sunt cheltuite pentru ca parlamentarii sa-si poata indeplini obligatiile ce le revin, in baza mandatului si pe care le au fata de cetatenii tarii;

- Art.41 alin.(3) nu incalca principiul egalitatii, intrucat: *nu exista un statut al demnitarilor, ci numai anumite prevederi comune, in special in domeniul salarizarii celor care exercita functii de demnitate publica, dupa cum nu poate exista o unica lege, un singur statut al demnitarilor*; in domeniul salarizarii, Legea nr.154/1998 este o lege ordinara, cu forta juridica inferioara Legii privind statutul deputatilor si senatorilor, care este lege organica, conform art.73 alin.(3) lit.c) din Constitutie; intre drepturile specifice beneficiarilor altor legi speciale este si dreptul la stabilirea unui regim juridic distinct al indemnizatiei, derogator de la Legea nr.154/1998;

- Art.41 alin.(6) nu incalca dispozitiile constitutionale mentionate in sesizare. Indemnizatia tranzitorie reglementata de art.41 alin.(6) din lege nu constituie un privilegiu, ci il pune la adapost pe fostul parlamentar, atunci cand este lipsit de orice alta sursa de venit, din cauze obiective pe care nu avea cum sa le prevada la momentul obtinerii mandatului. Indemnizatia tranzitorie urmeaza sa fie platita din bugetul fiecarei Camere a Parlamentului, astfel ca nu sunt incalcate nici prevederile art.138 alin.(5) din Constitutie, *intrucat sursa bugetara este clar determinata, legea indeplinind, din acest punct de vedere, conditia predictibilitatii, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului la care Curtea Constitutionala face deseori referire.* De altfel, de aceasta prevedere cu caracter de protectie *nu pot uza decat acei parlamentari care la incheierea mandatului nu beneficiaza de nici o sursa de venit*, deci *un numar redus de persoane, iar presiunea financiara asupra bugetelor celor doua Camere va fi mica*;

- Art.49 alin.(1) -(5) din lege nu incalca principiul constitutional al egalitatii in drepturi. Din punct de vedere al statutului juridic, nu exista discriminare intre categoria pensionarilor parlamentari si categoria celorlalti parlamentari in ceea ce priveste proportionalitatea cuantumului pensiei cu sumele efectiv cotizate la sistemul de pensii. Nu se poate retine vreo discriminare nici in raport cu alte categorii de pensionari. In legislatia romana exista mai multe categorii socioprofesionale ce beneficiaza, fiecare, de propriul sistem de pensionare, avand in comun doar modalitatea de cotizare si cuantumul contributiei unice. Asadar, nu se poate considera *ca suntem in prezenta unor incalcari ale principiului constitutional al egalitatii in ceea ce priveste pensiile parlamentarilor fata de categoria celorlalti pensionari.* Fondurile speciale din care se platesc contributiile pentru pensii ale beneficiarilor diferitelor sisteme de pensionare *au fost constituite ulterior consacrarii prin statute a dreptului special la o pensie derogatorie de la sistemul general reglementat de Legea nr.19/2000*, iar Legea privind statutul deputatilor si senatorilor cuprinde asemenea prevederi in art.60, referitor la aplicarea legii.

Cu privire la principiul egalitatii in drepturi, invocat in motivarea sesizarii de neconstitutionalitate, se mai arata ca, *din perspectiva dispozitiilor constitutionale, demnitatea de deputat sau de senator este una speciala in categoria demnitatilor publice, continutul acesteia fiind determinat prin Constitutie si prin legi speciale organice, intrucat fiecare parlamentar, reprezentand natiunea, concura la exercitiul suveranitatii nationale*. Definitia functiei de demnitate publica si functiile de demnitate publica, intre care si cele ale deputatilor si senatorilor, sunt prevazute in Legea nr.154/1998 si a sustine ca acestia din urma nu pot avea drepturi speciale, intrucat astfel se creeaza o discriminare in interiorul categoriei demnitarilor, inseamna ca ar trebui sa existe o singura lege prin care sa fie stabilite drepturile si obligatiile lor, ceea ce nu este posibil datorita specificului functiilor exercitate. Respectand principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constitutie, *o lege de salarizare poate include dispozitii comune, menite sa asigure o concordanta in ceea ce priveste nivelul indemnizatiei reprezentantilor fiecareia dintre puteri, insa acest principiu nu poate, obiectiv vorbind, transgresa si la nivelul drepturilor si obligatiilor cuprinse in statutele speciale ale acestora.*;

- Art.49 alin.(5) nu incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii, intrucat aceste dispozitii *se aplica pentru viitor si nu pentru trecut, urmand sa aduca atingere numai efectelor pentru viitor ale raportului juridic, si nu raportului juridic in sine, conditia de pensionar ramanand neschimbata.* In concluzie, in sustinerea constitutionalitatii Legii privind statutul deputatilor si al senatorilor, sunt prezentate si elemente de drept comparat, din care rezulta, ca *fata de prevederile din majoritatea statelor europene, si nu numai, parlamentarii romani au inteles sa instituie un set de masuri minimale in asigurarea protectiei mandatului parlamentar, in respect fata de cetateni, si tinand cont de nivelul economiei romanesti.*

Presedintele Camerei Deputatilor si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.


CURTEA,



examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al presedintelui Senatului, raportul judecatorului-raportor, dispozitiile art.22 formularea *in timpul mandatului*, art.23 alin.(3) propozitia finala, art.28, art.35 alin.(1) lit.i) si j), art.38-40, art.41 alin.(3) si (6), art.49 alin.(1)-(5) si art.50 alin.(2) din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.a) din Constitutie, precum si celor ale art.1, 10, 15 si 18 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.

Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie dispozitiile art.22 formularea *in timpul mandatului*, art.23 alin.(3) propozitia finala, art.28, art.35 alin.(1) lit.i) si j), art.38-40, art.41 alin.(3) si (6), art.49 alin.(1)-(5) si art.50 alin.(2) din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor, care au urmatorul cuprins:

- Art.22 - Imunitatea pentru opinii politice: *Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in timpul mandatului.*;

- Art.23 - Regimul in procesul penal - alin.(3) propozitia finala: *Dispozitia de revocare a retinerii se executa de indata prin Ministerul Justitiei.*;

- Art.28 - Izvorul obligatiilor - *Indatoririle fundamentale si obligatiile principale ale deputatilor si senatorilor sunt cele care decurg din Constitutie, din prezentul statut si din regulamente.*;

- Art.35 - Drepturile politice specifice - alin.(1) lit.i) si j): *(1) Principalele drepturi politice ale deputatilor si senatorilor, precum si obligatiile corelative acestora sunt urmatoarele:[...];

i) dreptul de a se informa, de a cere si de a obtine date si acte in acest scop de la Guvern si de la celelalte autoritati ale administratiei publice;

j) dreptul de acces in institutiile administratiei publice in interesul exercitarii mandatului.*;

- Art.38 - Birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor - *(1) In scopul exercitarii mandatului in circumscriptiile electorale, deputatii si senatorii primesc lunar o suma forfetara din bugetul Camerei Deputatilor si, respectiv, al Senatului echivalenta cu o indemnizatie si jumatate bruta a deputatului, respectiv a senatorului.[...]

(2) In limitele sumei prevazute la alin.(1), deputatii si senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regula, in circumscriptiile in care au fost alesi.

(3) Deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot organiza birouri parlamentare si in alte circumscriptii decat cea in care au fost alesi. Ceilalti parlamentari pot organiza, in limita sumei prevazuta la alin.(1), astfel de birouri parlamentare, la solicitarea partidelor politice pe lista carora au candidat, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau, dupa caz, al Senatului.

(4) In cazul in care spatiile necesare birourilor parlamentare nu pot fi asigurate de catre autoritatile administratiei locale, acestea se pot inchiria de la alte persoane juridice sau fizice.

(5) Chiria aferenta spatiilor, cheltuielile de intretinere, drepturile banesti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor si alte cheltuieli aferente exercitarii mandatului, se asigura din sumele forfetare alocate deputatilor si senatorilor.

(6) Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor se face prin incheierea unui contract de munca pe durata determinata sau a unui contract civil. In cazul angajarii pe baza unui contract de munca pe durata determinata, incadrarea salariatilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputatilor sau al Senatului, dupa caz, la propunerea deputatilor sau senatorilor in cauza, iar in cazul contractului civil, acesta se incheie intre deputatii sau senatorii in cauza si persoana fizica.

(7) Modul de utilizare si justificare a sumei forfetare se stabileste prin Hotarare a Birourilor permanente reunite ale celor doua Camere, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

(8) Deputatii si senatorii pot primi cetateni in audienta si in alte circumscriptii electorale decat cea in care au fost alesi, in birourile parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora, sau in alte spatii publice corespunzatoare.*;

- Art.39 - Obligatiile autoritatilor locale - *(1) Autoritatile publice locale si prefecturile sunt obligate sa sprijine organizarea si functionarea birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor, prin asigurarea de spatii pentru sedii, procurarea mobilierului necesar, inclusiv prin imprumut de folosinta sau inchiriere.

(2) Serviciile descentralizate si deconcentrate ale ministerelor si ale autoritatilor centrale de reglementare sunt obligate sa sprijine prin mijloacele specifice ale activitatii lor organizarea si functionarea legala a birourilor parlamentare ale deputatilor si senatorilor, precum si activitatea acestora.*;

- Art.40 - Diurna de deplasare si cheltuielile de cazare - *(1) Deputatii si senatorii prezenti la lucrarile Parlamentului, care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti, primesc o diurna de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizatia lunara prevazuta pentru deputat sau senator.

(2) Deputatilor si senatorilor, care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti, li se asigura pe durata mandatului cazare gratuita sau, la alegere, in cazul in care nu beneficiaza de cazare gratuita, li se acorda, pe noapte, pe baza de declaratie pe proprie raspundere data in conditiile legii, 70% din tariful minim practicat de unitatile hoteliere si care este achitat unui deputat sau senator.

(3) De aceeasi diurna si drepturi de decontare a cazarii la unitati hoteliere, in alte spatii de cazare autorizate, sau pe baza de declaratie conform alin.(2), a 70% din tariful minim aplicat de unitatile hoteliere si care este achitat unui deputat sau senator in municipiul Bucuresti, beneficiaza deputatii si senatorii care:

a) efectueaza deplasari in tara din insarcinarea presedintelui Camerei Deputatilor sau Senatului, a Birourilor permanente ale celor doua Camere, a birourilor comisiilor permanente sau a liderilor grupurilor parlamentare;

b) nu domiciliaza in circumscriptiile in care au fost alesi, pe timpul deplasarii in aceste circumscriptii, in vederea indeplinirii activitatilor legate de desfasurarea mandatului;

c) se deplaseaza in circumscriptiile electorale in care au fost alesi, in alta localitate decat cea de domiciliu, in vederea indeplinirii activitatilor legate de desfasurarea mandatului;

d) deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care se deplaseaza in alte localitati din tara, in afara celei de domiciliu, pentru activitatile legate de exercitarea mandatului.

(4) Deputatii si senatorii care se deplaseaza in timpul vacantelor parlamentare in cadrul circumscriptiilor in care au fost alesi, in alta circumscriptie sau la Bucuresti pentru indeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului, beneficiaza de diurna de deplasare si cazare conform alin.(1) si (2), in limita numarului de zile stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, respectiv de Biroul permanent al Senatului.*;

- Art.41 - Dreptul la indemnizatie - *(3) Indemnizatia lunara are regimul juridic prevazut de lege pentru salariu, cu reducerile si majorarile prevazute de lege si de regulamentele celor doua Camere; [...];

(6) Dupa expirarea mandatului, deputatii si senatorii care nu au mai fost alesi si nici nu beneficiaza de pensie sau alta sursa de venit, beneficiaza in continuare, pe o perioada de cel mult 3 luni, de o indemnizatie tranzitorie din partea Camerei respective.*;

- Art.49 - Categorii de pensii - *(1) Deputatii si senatorii, la implinirea conditiilor de pensionare prevazute de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv stagiul de cotizare si varsta de pensionare, beneficiaza de pensie in cuantumul prevazut de art.82 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul magistratilor, republicata, cu modificarile ulterioare, daca au detinut cel putin trei mandate de parlamentar.

(2) De pensie beneficiaza si deputatii si senatorii care au detinut doua sau un mandat de parlamentar, caz in care cuantumul pensiei, calculata conform alin.(1), se diminueaza cu 20% si, respectiv, 40%.

(3) Pentru mandate incomplete, pensiile prevazute la alin.(2) se diminueaza sau se majoreaza in mod proportional.

(4) La indeplinirea conditiilor de pensionare, respectiv stagiul de cotizare si varsta de pensionare, deputatii si senatorii vor opta pentru pensia calculata conform alin.(1)-(3) din prezentul articol sau pentru pensia calculata in conditiile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, sau a altor legi speciale din cadrul sistemului public.

(5) Prevederile alin.(1)-(4) se aplica corespunzator deputatilor si senatorilor al caror mandat s-a derulat si a expirat in perioada 1990-2004.*;

- Art.50 alin.(2): *In conditiile in care indemnizatiile deputatilor si senatorilor aflati in indeplinirea mandatului se modifica, pensiile deputatilor si senatorilor se actualizeaza corespunzator in termen de maximum 6 luni.*

In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate se invoca, dupa distinctiile facute, incalcarea art.1 alin.(3), art.15 alin.(2), art.16 alin.(1) si (2), art.69 alin.(1), art.72 alin.(1) si (3), art.111 si art.138 alin.(5) din Constitutie, care prevad:

- Art.1 alin.(3): *Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.*;

- Art.15 alin.(2): *Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.*;

- Art.16 alin.(1) si (2): *(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.*;

- Art.69 alin.(1): *In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului.*;

- Art.72 alin.(1) si (3): *(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. [...]

(3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul Justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri*;

- Art.111: *(1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie.

(2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.*;

- Art.138 alin.(5) *Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.*

Examinand obiectiile de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:

Potrivit prevederilor art.2 alin.(1) si ale art.61 alin.(1) din Constitutia Romaniei, suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, iar Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman.

Aceasta pozitionare a Parlamentului in sistemul autoritatilor publice implica recunoasterea in favoarea deputatilor si senatorilor a unui statut special, cuprinzand si masuri de protectie a demnitatii publice pe care o exercita, de natura sa le asigure independenta si prestigiul necesar in indeplinirea atributiilor, la adapost de constrangeri materiale si tentatii de coruptie.

1. In lumina principiilor mentionate, Curtea constata ca prevederile art.38 - 40, art.41 alin.(3) si (6), art.49 alin.(1)-(5) si art.50 alin.(2) din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor, criticate prin sesizarea Presedintelui Romaniei, sunt constitutionale.

1.1. Referitor la critica de neconstitutionalitate a art.38-40 din lege, este de retinut ca sumele forfetare acordate deputatilor si senatorilor, ca si diurna de deplasare si cheltuielile de cazare prevazute de art.40, sunt destinate acoperirii cheltuielilor efectuate de parlamentari in exercitarea mandatului.

Reglementarea acestor categorii de cheltuieli nu contravine dispozitiilor art.1 alin.(3) si art.69 alin.(1) din Constitutie, invocate in motivarea sesizarii, iar dimensionarea lor nu poate fi cenzurata de Curtea Constitutionala, in cadrul competentei sale stabilite prin Legea fundamentala.

Textele de lege mentionate nu contravin nici prevederilor art.138 alin.(5) din Constitutie, dat fiind ca nu implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale, ci doar structura bugetelor Camerelor Parlamentului, in conformitate cu prevederile art.58 din lege.

1.2. In ceea ce priveste critica privind caracterul inechitabil al dispozitiilor art.41 alin.(3) din lege, privind aplicarea, in cazul indemnizatiei lunare acordate parlamentarilor, a regimului prevazut de lege pentru salariu, Curtea retine ca, nici art.16 si nici un alt text al Constitutiei nu impun uniformitatea retributiei acordate pentru activitatile prestate in sistemul bugetar.

Asa cum a decis, in mod constant, Curtea Constitutionala, egalitatea in fata legii impune un tratament juridic similar in situatii juridice similare.

Or, specificitatea activitatii deputatilor si senatorilor in raport cu activitatea celorlalti demnitari, functionari si salariati din sistemul bugetar, justifica derogarile de la regimul prevazut de Legea nr.154/1998, relevate in sesizare.

1.3. Nu poate fi primita nici critica privind caracterul neconstitutional al dispozitiilor art.41 alin.(6) din lege, privind instituirea indemnizatiei tranzitorii, pe o perioada de 3 luni, pentru deputatii si senatorii care nu au mai fost alesi si nici nu beneficiaza de pensie sau alta sursa de venit, indemnizatia tranzitorie prevazuta de lege neconstituind un privilegiu, contrar normelor si principiilor consacrate prin art.1 alin.(3) si art.16 din Constitutie, asa cum fara temei se sustine in sesizare, ci o masura fireasca de protectie a parlamentarilor care nu au mai fost alesi si nici nu beneficiaza de surse de venit.

Prin aceasta masura se protejeaza, de asemenea, mandatul de parlamentar si prestigiul reprezentantei nationale si se incurajeaza accesul in Parlament al persoanelor provenind din categorii sociale defavorizate.

Textul de lege criticat nu incalca nici prevederile art.138 alin.(5) din Constitutie, intrucat sursa bugetara rezulta din insusi cuprinsul acestuia, si anume bugetul Camerei respective.

1.4. Prevederile art.49 alin.(1) - (5) si ale art.50 alin.(2) din lege, privind regimul pensiilor parlamentarilor, nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate in motivarea sesizarii.

Ca si in cazul regimului indemnizatiilor parlamentarilor analizat mai sus, nici o prevedere din Constitutie nu impune uniformitatea sistemului de pensii. De altfel, nu numai pentru deputati si senatori, ci si pentru alte categorii socioprofesionale - cum sunt magistratii, cadrele militare, diplomatii si alte categorii - s-au stabilit, prin legi speciale, sisteme derogatorii de la sistemul general de pensii. Diferentierea, in toate aceste cazuri, nu este contrara prevederilor art.16 din Constitutie si se justifica prin specificitatea activitatii acestor categorii socioprofesionale.

Nu se poate retine nici incalcarea prevederilor art.15 alin.(2) din Constitutie privind neretroactivitatea legilor, dispozitiile criticate urmand sa se aplice in viitor, de la data intrarii in vigoare a acestei legi.

In privinta dimensionarii pensiilor parlamentarilor, ca si in cazul dimensionarii indemnizatiilor si a altor avantaje si servicii la indemana acestora, Curtea Constitutionala nu are competenta sa se pronunte, eventualele disproportii urmand a fi sanctionate politic de catre electorat.

2. Curtea constata ca dispozitiile art.22 formularea *in timpul mandatului*, art.23 alin.(3) propozitia finala, art.28, prin omiterea legii ca izvor al indatoririlor fundamentale si al obligatiilor principale ale deputatilor si senatorilor, si ale art.35 alin.(1) lit.i) si j), alin.(2) si (3) din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale.

2.1. Art.22 din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor, in conformitate cu care deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in timpul mandatului, contravine, prin sintagma *in timpul mandatului*, dispozitiilor art.72 din Constitutia Romaniei.

Potrivit art.72 din Constitutie, deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Aceasta imunitate, intrinseca mandatului, il apara pe parlamentar in considerarea actelor savarsite in exercitarea mandatului sau, cum sunt votul, amendamentele, luarile de cuvant, intrebarile si interpelarile, rapoartele si avizele prezentate din partea comisiei din care face parte etc. Altfel spus, mandatul de parlamentar se exercita in Parlament si in organele sale de lucru, precum si in indeplinirea misiunilor stabilite de Camere in conformitate cu legea.

In concluzie, la art.22 formularea *in timpul mandatului* este neconstitutionala, intrucat, contrar prevederilor art.72 din Legea fundamentala, extinde iresponsabilitatea parlamentara dincolo de limitele exercitarii mandatului, stabilind exonerarea de raspundere a deputatilor si senatorilor si pentru opinii exprimate in afara activitatii parlamentare.

2.2. Prin propozitia finala a art.23 alin.(3) din lege s-a prevazut ca dispozitia adoptata de catre Camera Parlamentului, de revocare a masurii retinerii unui parlamentar in caz de infractiune flagranta, sa fie executata prin Ministerul Justitiei. Aceasta dispozitie contravine art.72 alin.(3) din Constitutie, care, in cazul masurii de retinere a unui parlamentar, prevede expres atributii in sarcina ministrului justitiei si nu in sarcina Ministerului Justitiei.

2.3. Sunt, de asemenea, neconstitutionale prevederile art.28 din lege, care limiteaza izvoarele indatoririlor fundamentale si obligatiilor deputatilor si senatorilor la Constitutie, statutul deputatilor si senatorilor si regulamentele Camerelor.

Potrivit art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei, *[...] respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie*.

Limitarea stabilita prin art.28 din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor contravine prevederilor cuprinse in textul constitutional mentionat, fiind evident ca indatoririle si obligatiile parlamentarilor isi au izvorul nu numai in Constitutie, in statut si in regulamentele Camerelor, ci si in alte legi din sistemul normativ al statului.

Excluderea obligativitatii respectarii de catre deputati si senatori a indatoririlor si obligatiilor cuprinse in alte legi contravine, de asemenea, principiului ca nimeni nu este mai presus de lege, consacrat prin art.16 alin.(2) din Constitutie. In concluzie, art.28 este neconstitutional, prin omiterea legii ca izvor al indatoririlor fundamentale si al obligatiilor principale ale deputatilor si senatorilor.

2.4. In sfarsit, prevederile art.35 alin.(1) lit.i) si j), alin.(2) si (3) din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale, intrucat completeaza in mod nepermis dispozitiile art.111 din Constitutia Romaniei, privind informarea Parlamentului.

Astfel, in conformitate cu dispozitiile art.111 alin.(1) din Constitutie, *Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora [...]*.

Precizarea in insusi textul constitutional a modului de obtinere de catre organele Parlamentului a actelor si informatiilor necesare de la Guvern si celelalte organe ale administratiei publice exclude posibilitatea reglementarii pe calea altor acte normative a unor masuri noi in sensul aratat. Altfel spus, intrucat Constitutia prevede expres si limitativ ca obtinerea de acte si informatii de la autoritatile mentionate se face de catre Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora, legiuitorul nu este abilitat sa reglementeze si accesul direct al deputatilor si senatorilor la datele si actele prevazute in art.35 alin.(1) lit.i) din legea analizata.

Prevederea cuprinsa la litera j) din acelasi text de lege, care, sub titulatura de drept politic, stabileste pentru parlamentari *dreptul de acces* in institutiile administratiei publice, este, de asemenea, neconstitutionala, depasind cadrul prevederilor art.111 din Constitutie privind raporturile dintre Parlament, Guvern si celelalte organe ale administratiei publice si instituind o posibila imixtiune a deputatilor si senatorilor in activitatea executiva, contrara principiului separatiei puterilor, consacrat prin art.1 alin.(4) din Constitutie.

Pentru considerentele anterior expuse, Curtea constata ca si prevederile cuprinse in art.35 alin.(2) - *Guvernul si celelalte autoritati ale administratiei publice au obligatia sa asigure deputatilor si senatorilor conditiile necesare exercitarii drepturilor prevazute la alin.(1) lit.i) si j)* - contravin art.111 din Constitutie, fiind asadar neconstitutionale. De asemenea, art.35 alin.(3) din lege, care stabileste ca *Alte drepturi principale, conexe sau derivate pot fi prevazute si reglementate in lege organica speciala ori in regulamentul Camerei sau regulamentul sedintelor comune*, contravine dispozitiilor art.73 alin.(3) lit.c) din Constitutie, intrucat drepturile parlamentarilor pot fi stabilite numai prin lege organica, iar nu prin regulamente parlamentare.


DECIZIE


Pentru aceste motive, cu majoritate de voturi, cat priveste art.22 formularea *in timpul mandatului*, art.23 alin.(3) propozitia finala, art.28, prin omiterea legii ca izvor al indatoririlor fundamentale si al obligatiilor principale ale deputatilor si senatorilor, art.35 alin.(1) lit.i) si j), alin.(2) si (3) si art.38-40 din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor, si cu unanimitate de voturi, cat priveste art.41 alin.(3) si (6), art.49 alin.(1) - (5) si art.50 alin.(2) din aceeasi lege,

In temeiul dispozitiilor art.146 lit.a) si al art.147 din Constitutie, precum si al prevederilor art.11 alin.(1) lit.A.a), al art.15 si 18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,


Curtea Constitutionala
In numele legii

DECIDE



1. Constata ca art.22 formularea *in timpul mandatului*, art.23 alin.(3) propozitia finala, art.28, prin omiterea legii ca izvor al indatoririlor fundamentale si al obligatiilor principale ale deputatilor si senatorilor, si art.35 alin.(1) lit.i) si j), alin.(2) si (3) din Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale.

2. Constata ca art.38-40, art.41 alin.(3) si (6), art.49 alin.(1) - (5) si art.50 alin.(2) din aceeasi lege sunt constitutionale.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 22 martie 2006 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Koszokár Gábor, Petre Ninosu, Ion Predescu si Viorel Serban Stanoiu, judecatori.


OPINIE SEPARATA


Prin Decizia nr.279 din 22 martie 2006, cu majoritate de voturi, Curtea Constitutionala a constatat, printre alte texte ale Legii privind statutul deputatilor si al senatorilor, ca prevederile art.38 - 40 si art.41 alin.(3) sunt constitutionale.

Opinia separata priveste neconstitutionalitatea acestor texte.

Temeiurile solutiei adoptate de majoritatea judecatorilor Curtii au la baza art.2 alin.(1) si art.61 alin.(1) din Constitutie, in conformitate cu care suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, iar Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman.

De la aceasta *pozitionare a Parlamentului* in sistemul autoritatilor publice Curtea a retinut necesitatea recunoasterii, in favoarea deputatilor si a senatorilor, a unui statut special, cuprinzand masuri de protectie care sa asigure independenta si prestigiul indeplinirii atributiilor, ferite de constrangeri si tentatii de coruptie.

*In lumina principiilor mentionate*, Curtea a stabilit ca, intre alte texte implicate in sesizare, si prevederile art.38, 39, 40 si 41 alin.(3) din Legea statutului, sunt constitutionale.

Opinia separata sustine teza neconstitutionalitatii prevederilor art.38 si 40 si, prin consecinta si in mod corespunzator, si ale art.39, precum si ale art.41 alin.(3) din Statut, pentru urmatoarele temeiuri:

1. Curtea a retinut corect incidenta art.2 alin.(1) si a art.61 alin.(1) din Constitutie si a dispus logic privind efectele acesteia.

Numai ca, ceea ce a retinut decizia reprezinta doar in parte principiile si textele Constitutiei incidente in analiza raportului de constitutionalitate a acestor texte, iar concluzia finala nu poate avea la baza decat toate premisele de control al constitutionalitatii, astfel cum acestea se regasesc in mod sistemic in Constitutie.

Prevederile art.2 alin.(1) si ale art.61 alin.(1) din Constitutie fundamenteaza reprezentativitatea si necesitatea unui statut special al reprezentantilor poporului roman. Ele nu pot fundamenta si constitutionalitatea prevederilor art.38-40 si ale art.41 alin.(3) din Legea statutului.

2. Continutul mandatului de parlamentar, reprezentand indatoririle, obligatiile si drepturile titularului, exercitarea mandatului si limitele legale ale exercitarii, finalitatea acestor note de continut in exercitarea lor, mijloacele de realizare se regasesc in alte dispozitii ale Constitutiei, principii si texte, dupa cum sunt:

- art.1 alin.(4) privind separatia si echilibrul puterilor in stat;

- art.1 alin.(5) privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor;

- art.16 alin.(1) privind egalitatea cetatenilor in fata legii, fara privilegii si fara discriminari;

- art.16 alin.(2), potrivit caruia *nimeni nu este mai presus de lege*;

- art.65 alin.(2) lit.j), care prevede stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale deputatilor si ale senatorilor;

- art.69 alin.(1), care dispune ca, in exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului;

- art.73 alin.(3) lit.c), care prevede legea organica pentru statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;

- art.137 alin.(1), care prevede ca formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului sunt reglementate prin lege;

- si toate acestea raportate la art.64 alin.(1) privind resursele financiare ale Camerelor Parlamentului, precum si

- la art.140 alin.(1) privind controlul Curtii de Conturi asupra modului de formare, administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si, alaturi de acestea,

- art.142 alin.(1), potrivit caruia Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.

Toate aceste prevederi ale Constitutiei reprezinta contextul constitutional imperativ, ce trebuie avut in vedere la examinarea constitutionalitatii art.38, 40 si art.41 alin.(3) din Legea statutului.

3. Particularitatea deosebita a adoptarii Legii statutului deputatilor si al senatorilor consta in faptul ca, in acest caz, deputatii si senatorii legifereaza, in sedinta comuna, pe baza initiativei legislative a lor, prin lege organica, pentru ei insisi, iar legiferarea priveste drepturile, avantajele - materiale si financiare -, toate provenite din bani publici ai bugetului de stat.

In aceasta situatie speciala, care nu are nici o reglementare proprie, devine activa in mod deosebit dispozitia constitutionala a art.142 alin.(1), ce obliga Curtea Constitutionala sa garanteze si sa asigure suprematia Constitutiei.

Dispozitiile Constitutiei sunt obligatorii si pentru parlamentari, chiar daca ei formeaza *organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii*.

Prevederile constitutionale ale art.61 alin.(1) au, insa, un corectiv de neinlaturat si la fel de imperativ, si anume art.69 alin.(1), conform caruia *in exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului*, iar nu in serviciul lor sau al altor persoane fizice ori juridice, oricine ar putea fi acestea.

In lumina acestor principii, ce dau continut mandatului de parlamentar, exercitarea acestuia si limitele exercitarii legale cu indatoririle, obligatiile si drepturile cuvenite, mijloacele de ducere la indeplinire a ceea ce reprezinta, pe continut, exercitarea mandatului de parlamentar, se demonstreaza, clar si neindoielnic, prin continutul textelor art.38, 40 si art.41 alin.(3), ca acestea sunt neconstitutionale.

4. Pe aspectele de redactare, pe mijloacele folosite si cu raportare la contextul normativ constitutional mentionat anterior se constata:

a) Este de principiu si unanim admis ca mandatul de parlamentar este de ordin constitutional si protectia mandatului este de acelasi nivel juridic. Constitutia prevede indatoririle, drepturile si obligatiile parlamentarilor, toate acestea constituind, la un loc, statutul acestuia. Dezvoltarea prevederilor constitutionale si adaptarea la exercitarea practica a mandatului se pot face numai prin lege organica si in nici un caz printr-un alt act normativ ce ar emana de la o alta autoritate publica, precum ar fi Guvernul. Chestiunile de procedura si de aplicatiune directa la activitatea parlamentara se afla inscrise in Regulamentele Camerelor.

Regimul constitutional de protectie priveste atat mandatul de parlamentar, in abstract, cat si pe titularul sau, concret.

Masurile de protectie a mandatului de parlamentar sunt sistematizate si ordonate in: - incompatibilitatile de toate categoriile;

- imunitatea parlamentara, sub cele doua forme ale acesteia;

- indemnizatia, serviciile si avantajele ce se constituie la dispozitia parlamentarilor;

- transparenta financiara.

b) Mai trebuie avut in vedere si ca, in democratie, reprezentativitatea politica este esentiala si constituie modalitatea de baza de exercitare a suveranitatii nationale, asa cum riguros prevede art.2 din Constitutie.

Din aceste motive, parlamentarul este permanent supus controlului opiniei publice si intreaga lui activitate trebuie sa fie numai in conformitate cu legea. Aceasta da masura in care reprezentarea parlamentarilor este sau nu *in serviciul poporului*.

*Arta parlamentarismului* consta in asigurarea concordantei intre vointa parlamentara exprimata prin legi si hotarari si vointa majoritara a poporului.

Pentru realizarea acestui scop exista, ca mijloace, si birourile parlamentare, intruniri, dezbateri publice, informarea publica, consultatii, concursul autoritatilor, consultarea prin referendum local etc. Aceste forme si mijloace trebuie sa fie publice, organizate, practicate sistematic, cu transparenta, in limitele si in conformitate cu legile tarii si prin organizarea fundamentala a Parlamentului, adica prin Camera Deputatilor si prin Senat. Altfel, toate acestea isi schimba natura juridica, finalitatea si mijloacele de realizare si, prin aceasta, intra in conflict cu dispozitiile imperative ale Constitutiei, enuntate anterior.

Reglementarile din art.38, 40 si art.41 alin.(3) trebuie sa fie conforme prevederilor constitutionale si celorlalte reglementari de baza, ce fac aplicatiunea acestor prevederi.

5. Activitatea deputatilor si a senatorilor, constituiti in Camerele Parlamentului, se desfasoara in aceste Camere si in structurile acestora si are drept obiect legiferarea.

Pentru aceasta activitate, parlamentarul primeste o retributie numita *indemnizatie lunara*, supusa Legii privind impozitarea si alte retineri.

Indemnizatia pentru calitatea sa de demnitar are regim special si similar indemnizatiei pe care o primesc, cu aceeasi justificare, si alte persoane care se afla in alte categorii de demnitari, fie prin functie, fie prin calitate.

Regimul juridic special al indemnizatiei nu permite asimilarea cu salariul, asa cum prevede art.41 alin.(3) din Legea statutului, si, din aceste motive, textul din Statut este neconstitutional.

Cat priveste impozitarea indemnizatiei primite de parlamentar, aceasta este prevazuta expres in art.41 alin.(4), ceea ce inseamna ca art.41 alin.(3) din Statut, conform caruia *indemnizatia lunara are regimul juridic prevazut de lege pentru salarii, cu reducerile si majorarile prevazute de lege*, este cu totul altceva, si anume stabileste indemnizatiei lunare a parlamentarului un alt regim juridic, identic cu al salariului, deosebit si discriminator de indemnizatia lunara pe care o primeste cu acelasi titlu si cu aceeasi justificare orice alt demnitar, fie numit in functie, fie ales intr-o anumita calitate. Din aceste motive, prevederile art.41 alin.(3) sunt discriminatorii si privilegiante, nu se justifica in a identifica indemnizatia cu salariul si nici in a face din indemnizatia parlamentarului o retribuire a muncii sale in regim special discriminator.

La reexaminarea legii, pentru punerea de acord a acesteia cu prevederile constitutionale, Parlamentul are datoria sa extinda reconsiderarile de texte si sa aduca la constitutionalitate prevederile din art.41 alin.(3), in sensul eliminarii acestuia, ca fiind contrare prevederilor art.16 din Constitutie.

6. Activitatea de exercitare a mandatului de parlamentar *in teritoriu*, adica in circumscriptiile electorale in care a fost ales, este complementara si, pentru multi, sporadica.

Aceasta activitate trebuie organizata tot de Camerele Parlamentului, iar nu individual, de catre fiecare deputat sau senator. Mandatul este reprezentativ, iar nu personal.

Mandatul de parlamentar se exercita in slujba poporului, iar nu in slujba celui care il detine, si nici in interesul altei persoane fizice sau juridice.

Din textele prevazute de art.38 si 40 rezulta ca exercitarea mandatului in circumscriptia electorala este conceputa ca o activitate a fiecaruia dintre parlamentari pe care o exercita asa cum considera fiecare, fie individual, fie asociat, fie cu angajati - salariati ai Camerei, fie cu angajati - salariati pe baza de contracte civile incheiate intre parlamentari si persoane fizice, parlamentarii devenind angajatori.

Mai rezulta ca nu exista o ordine si o unitate si nici conditii obligatorii de organizare si functionare a birourilor parlamentare.

Asemenea mod de a concepe si de a organiza exercitarea mandatului de parlamentar pe seama banilor publici, incasati de parlamentar din bugetul Camerei, reprezinta o incalcare evidenta a dispozitiilor constitutionale enuntate la inceputul analizei.

Din redactarea art.38 alin.(1) rezulta ca parlamentarul primeste lunar o suma de bani publici egala cu o indemnizatie si jumatate, iar conform alin.(2) al aceluiasi articol, *pot organiza* birouri parlamentare; cu alte cuvinte, nici nu sunt obligati de a organiza birouri parlamentare.

Art.38 alin.(1) defineste suma de bani publici primita de parlamentar ca fiind *suma forfetara lunara* si aceasta este de minimum 76 milioane lei/luna. Conform Dictionarului explicativ roman, *suma forfetara* inseamna o suma privitoare la tarife, taxe, impozite dinainte stabilite, globala si invariabila. Suma astfel definita si cu asemenea natura juridica apartine altui domeniu de activitate si este imprumutata, fara nici o legatura institutionala cu exercitarea mandatului de parlamentar.

Textele din art.38 instituie un regim ce se practica la Camera Deputatilor, in temeiul Regulamentului Camerei, dar mai restrans si conditionat. Spre deosebire de Camera Deputatilor, Senatul avea alt regim, si anume de includere, in bugetul Senatului si in structurile de personal, a tuturor angajatilor de la birourile senatoriale a mijloacelor materiale si banesti alocate pentru aceste birouri; intreaga activitate era supusa conformitatii cu legea si controlului Curtii de Conturi, pentru ca banii si mijloacele materiale aveau caracter public, provenind din bugetul statului.

Conceptia de la baza reglementarii instituita prin art.38 nu isi gaseste justificarea de constitutionalitate, si nici de legalitate.

Sunt si alte caracteristici care conduc catre aceeasi concluzie, si anume:

- *Suma forfetara* nu este compatibila cu activitatea de parlamentar, de felul cum este intrebuintata si justificata.

- Suma este stabilita excesiv, deoarece depaseste cu inca jumatate retributia legala a parlamentarului pentru intreaga sa activitate.

- Suma este neimpozitata si nici alte retineri nu se percep, nu se demonstreaza in baza caror dispozitii legale aceasta suma forfetara are un asemenea regim juridic.

- Primind suma, intrebuintand-o pentru ceea ce crede de cuviinta, parlamentarul devine gestionarul acesteia si incompatibilitatea calitatii de parlamentar cu aceea de gestionar de bani publici, in exercitarea mandatului, este evidenta. Acesta este un considerent de clara si neindoielnica neconstitutionalitate a reglementarii instituite prin art.38 din Legea statutului.

- Deputatii si senatorii devin si angajatori, in sensul legii, adica parte in contracte civile sau alte contracte de prestari de servicii. Asemenea contracte pot crea stari conflictuale, litigii si este de la sine inteles ce repercusiuni au asupra statutului de parlamentar, din care motive inca o incompatibilitate se evidentiaza.

- Deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale au acelasi statut cu ceilalti deputati si nu pot dobandi particularitati de felul mandatului itinerant. Asemenea reglementare este de reconsiderat.

- Statutul mandatului de parlamentar fiind de ordin constitutional, nu pot interveni reglementari ale Biroului permanent al Camerei si nici chiar ale Birourilor permanente ale Camerelor reunite, privind trasaturile continutului si exercitarea mandatului; numai legea organica poate reglementa aceasta si numai in concordanta cu principiile si textele Constitutiei. In lumina acestor considerente, prevederile art.38 alin.(3), (6) si (7) sunt neconstitutionale.

- Birourile parlamentare trebuie organizate pentru deputat sau senator in circumscriptia in care a fost ales, aceasta fiind ordinea legala a intregii reglementari electorale si reprezentativitatea mandatului are aceste baze. Din aceste cauze, organizarea de birouri parlamentare si in alte circumscriptii, organizare ce creeaza suprapunere si tulburare in desfasurarea activitatii, nu se justifica potrivit prevederilor constitutionale ce reglementeaza configuratia politica rezultata din alegeri, pentru fiecare Camera a Parlamentului.

- Reglementarea legala privind justificarea folosirii banilor publici si controlul acesteia nu cunoaste si justificari pe baza de declaratie sau prin reglementari de ordin intern, ce tin de regulamente de ordine interioara sau dispozitii ori instructiuni de aplicare. Regimul juridic al banilor publici este unul si acelasi pentru toti cei care primesc si folosesc bani publici din bugetul de stat, indiferent de functie sau de calitatea pe care o au. Reglementarea folosirii banilor publici din bugetele Camerelor trebuie sa se supuna acestui regim unic si obligatoriu, inclusiv controlului Curtii de Conturi si, intrucat textele art.38-40 se abat de la regimul unic si obligatoriu al banului public, sunt neconstitutionale.

- La fel este si situatia decontarii cazarii, pe declaratie, in Bucuresti, derogandu-se de la indatorirea legala a actelor oficiale.

- Este cazul de reconsiderare si a reglementarilor privind diurnele pentru unele *deplasari in teritoriu*, data fiind obligatia legala imperativa privind folosirea banului public.

Considerentele prezentate sunt suficiente pentru a justifica temeiurile opiniei separate si convingerea ca, reexaminand Legea statutului deputatilor si al senatorilor, cele doua Camere ale Parlamentului vor conjuga reexaminarea si a acestor texte cu textele pe care Curtea Constitutionala Ie-a constatat ca fiind neconstitutionale, cu alte cuvinte, Parlamentul va intregi reexaminarea legii si va asigura conformitatea acesteia cu toate principiile si textele Constitutiei prezentate in considerente.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
12 useri online

Useri autentificati: