RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. 2 din 15 martie 2010 privind stabilirea calitatii de parte vatamata sau parte civila in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, prin care se aduce atingere fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice
Publicata in Monitorul Oficial nr. 414/2010 - M. Of. 414 / 22 iunie 2010
|
|
Dosar nr. 2/2010
Sub presedintia doamnei judecator Lidia Barbulescu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii privind stabilirea
calitatii de parte vatamata sau parte civila in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, prin care se aduce
atingere fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti
83 de judecatori din 107 aflati in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Iuliana
Nedelcu — procuror sef al Sectiei judiciare.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in
interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia, in sensul de a se stabili ca pot avea calitate de parte vatamata ori de
parte civila atat ocolul silvic, cat si proprietarul fondului forestier, cu exceptia situatiei in care acesta din urma este subiect activ al
infractiunii. A precizat ca, desi prin recursul in interesul legii se arata ca si autoritatea publica centrala pentru finante publice poate
avea calitate de parte vatamata, prevederile art. 105 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 reglementeaza o situatie particulara, si anume
in cazul in care prejudiciul evaluat potrivit legii nu a fost recuperat de ocolul silvic, acesta se recupereaza de autoritatea mentionata,
astfel incat, in principiu, o astfel de calitate procesuala o pot avea ocolul silvic si proprietarul fondului forestier.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata
urmatoarele:
In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista
un punct de vedere unitar in aplicarea dispozitiilor art. 105, cu
referire la art. 10 din Legea nr. 46/2008 privind fondul forestier
proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice.
Astfel, unele instante au considerat ca, in cazul infractiunilor
silvice avand ca obiect fondul forestier proprietate privata a
persoanelor fizice sau juridice, poate avea calitate de parte
vatamata ori de parte civila numai proprietarul fondului forestier
incalcat, pentru ca prejudiciul a fost cauzat in patrimoniul acelui
proprietar.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, in
asemenea ipoteza, au calitate procesuala de parte vatamata ori
de parte civila atat proprietarul fondului forestier lezat, cu
exceptia cazului cand el insusi este autorul faptei cauzatoare de
prejudiciu, cat si ocolul silvic, respectiv directia silvica ce asigura
serviciile silvice sau administrarea padurii.
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect
dispozitiile legii.
Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal, avand
caracter accesoriu actiunii penale, este supusa dispozitiilor ce
reglementeaza raspunderea civila delictuala.
Ca urmare, pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal
trebuie indeplinite, cumulativ, mai multe conditii, intre care:
infractiunea ce face obiectul actiunii penale sa fie generatoare
de prejudiciu material sau moral; sa existe legatura de
cauzalitate intre prejudiciu si infractiune; prejudiciul sa fie cert
si sa nu fi fost reparat; sa existe vointa de constituire de parte
civila in procesul penal.
Ca si in procesul civil, in solutionarea actiunii civile in
procesul penal este aplicabil principiul disponibilitatii, care
permite persoanei pagubite sa aleaga nu numai cadrul
procesual in care sa isi realizeze pretentiile, ci si momentul
exercitarii actiunii civile in limitele admise de lege.
In raport cu acest cadru legal, procurorului si instantei de
judecata nu le este ingaduit sa limiteze in vreun fel dreptul
titularului actiunii civile de a o exercita si nici nu se pot subroga
in drepturile persoanei vatamate, ci doar trebuie sa intervina, in
indeplinirea rolului activ, pentru a pune in vedere persoanei
vatamate sa precizeze daca se constituie parte civila in procesul
penal.
Obiectul juridic multiplu al infractiunilor silvice, constand in
relatiile sociale menite sa protejeze fondul forestier, ca factor
esential in mentinerea calitatii mediului la un nivel optim, dar si
cele care garanteaza dreptul de proprietate, precum si subiectul
pasiv principal al unor astfel de infractiuni care, indiferent de
forma de proprietate, este totdeauna statul, in calitate de
reprezentant al societatii interesate in ocrotirea fondului forestier
si asigurarea echilibrului ecologic, imprima acestei categorii de
infractiuni un specific determinant in atribuirea pozitiei
procesuale de parte vatamata ori de parte civila ocolului silvic,
ca reprezentant al statului, alaturi de proprietarul fondului
forestier, ca subiect pasiv secundar, acestuia neputandu-i-se
recunoaste o astfel de calitate cand este subiect activ al
infractiunii silvice.
O atare concluzie este impusa de dispozitiile de ansamblu
ale Codului silvic adoptat prin Legea nr. 46/2008, in care este
reglementata obligativitatea administrarii si asigurarii serviciilor
silvice la toate padurile, indiferent de forma de proprietate, prin
ocoale silvice de interes public.
In acest sens, prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 se
prevede ca „sunt obligatorii administrarea, precum si asigurarea
serviciilor silvice, dupa caz, la toate padurile, indiferent de forma
de proprietate, prin ocoale silvice (...)”.
Totodata, potrivit dispozitiilor art. 3, cu referire la art. 88 din
Legea nr. 46/2008, fondul forestier national constituie un bun de
interes national ce trebuie aparat si dezvoltat prioritar.
Semnificative sub aspectul analizat sunt si dispozitiile art. 33
din Legea nr. 46/2008, care reglementeaza obligativitatea
infiintarii fondului de conservare a padurilor si care in alin. (2)
lit. e) arata ca acest fond se constituie, intre altele, si cu „50%
din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului
forestier proprietate privata”.
Mai mult, este de observat ca in art. 105 alin. (3) din aceeasi
lege s-a prevazut ca „in situatiile in care prejudiciul evaluat
potrivit prevederilor alin. (1) si (2) nu a fost recuperat de ocolul
silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea padurii,
acesta se recupereaza de autoritatea publica centrala pentru
finante publice, ca reprezentant al statului roman”.
Or, cata vreme statul roman este vadit interesat, material si
moral, in toate cauzele privind infractiuni silvice indreptate
impotriva fondului forestier proprietate privata, prin instituirea
carora se asigura protectia vegetatiei forestiere fata de actele
de taiere, rupere, distrugere, degradare sau scoatere din
radacini de arbori, puieti sau lastari apartinand acestui fond, nu
s-ar putea considera ca ocolul silvic, in calitate de reprezentant
al statului roman, nu ar avea temeiul juridic necesar tragerii la
raspundere civila a celor implicati in savarsirea unor asemenea
infractiuni.
Din moment ce obiectul material al oricarei infractiuni silvice
il constituie vegetatia forestiera, indiferent de forma de
proprietate, iar subiectul pasiv principal al acestor infractiuni este
statul, interesat in ocrotirea tuturor terenurilor cu vegetatie
forestiera, participarea ocolului silvic in procesul penal, ca parte
vatamata ori ca parte civila reprezentand statul, este pe deplin
fireasca si corespunde principiilor de drept ce se degaja din
dispozitiile art. 14 si 15 din Codul de procedura penala,
coroborate cu cele ale art. 998 si urmatoarele din Codul civil.
Ca urmare, prin savarsirea unei infractiuni impotriva fondului
forestier proprietate privata, apartinand persoanelor fizice sau
juridice, sunt prejudiciate atat patrimoniul si interesele statului,
a carui reprezentare o asigura ocoalele silvice, cat si proprietarul
nominal al acelui fond.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu
referire la art. 414^2 din Codul de procedura penala, urmeaza a
se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca in cazul
infractiunilor silvice prevazute in Legea nr. 46/2008, prin care se
aduce atingere fondului forestier proprietate privata a
persoanelor fizice sau juridice, calitatea de parte vatamata ori
de parte civila o pot avea atat ocolul silvic, ca reprezentant al
statului, cat si proprietarul fondului forestier, daca nu este
subiect activ al infractiunii ce face obiectul procesului.
DECIZIE
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
si stabilesc:
In cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, prin care se aduce atingere fondului forestier
proprietate privata a persoanei fizice sau persoanei juridice, calitatea de parte vatamata ori de parte civila o pot avea atat ocolul
silvic, in calitate de reprezentant al statului, cat si proprietarul fondului forestier, cu exceptia situatiei in care acesta din urma este
subiect activ al infractiunii.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 15 martie 2010.
|
|
