RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. LXXVIII (78) din 5 noiembrie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003 raportate la art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 si 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici
Publicata in Monitorul Oficial nr. 553/2008 - M. Of. nr. 553 / 22 iul. 2008
|
|
Dosar nr. 47/2007
Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-au intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, modificata prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispozitiile art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 si 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, privind admisibilitatea acordarii consilierilor juridici, cu statut de functionari publici, a prestatiilor suplimentare in bani, reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 75 de judecatori din totalul de 114 aflati in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii de admitere a acestuia in sensul de a se stabili ca nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de functionari publici prestatiile suplimentare reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, in conditiile prevazute de art. 25 si 26 din Codul muncii, insa aceasta categorie profesionala poate beneficia de aceste sporuri salariale in conditiile stabilite prin actele normative de salarizare a functionarilor publici si de legislatia specifica autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
Prin recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, se invedereaza ca in practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificata prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispozitiile art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) si art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, privind admisibilitatea acordarii consilierilor juridici cu statut de functionari publici a prestatiilor suplimentare in bani, reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.
Astfel, unele instante au admis cererile consilierilor juridici cu statut de functionari publici, considerand ca acestia au dreptul la prestatii suplimentare reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, raportate la indemnizatia de incadrare.
In motivarea acestui punct de vedere s-a argumentat ca, in calitatea lor de functionari publici, consilierilor juridici le sunt aplicabile atat prevederile Legii nr. 188/1999 referitoare la drepturile si obligatiile cuprinse in aceasta lege, care constituie legea generala aplicabila tuturor functionarilor publici, cat si dispozitiile Legii nr. 514/2003, care constituie legea speciala ce reglementeaza activitatea consilierilor juridici. S-a relevat ca, in baza Legii nr. 514/2003, modificata prin Legea nr. 246/2006, a fost adoptat la 29 iulie 2004 Statutul profesiei de consilier juridic, in care se precizeaza la art. 60 alin. (2) ca, deosebit de remuneratia de baza, in raport cu specificul muncii si importanta sociala a serviciilor profesionale, potrivit art. 25 si 26 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestatii suplimentare reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.
Alte instante, dimpotriva, au considerat ca dispozitiile art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic nu sunt aplicabile in privinta consilierilor juridici, numiti in functii publice, acestora fiindu-le aplicabile dispozitiile Legii nr. 188/1999, republicata, asa cum rezulta din interpretarea coroborata a prevederilor art. 2 si 3 din Legea nr. 514/2003, modificata prin Legea nr. 246/2006.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, modificata prin Legea nr. 246/2006, consilierul juridic poate fi numit in functie sau angajat in munca in conditiile legii.
In acest sens, prin art. 3 din acelasi act normativ se stabileste:
*(1) Consilierul juridic numit in functie are statutul functionarului potrivit functiei si categoriei acesteia.
(2) Consilierul juridic angajat in munca are statut de salariat.*
Ca urmare, in raport cu aceste reglementari legale, profesia de consilier juridic se exercita fie in baza unui raport de serviciu in conditiile prevazute de Legea nr. 188/1999, republicata, fie in baza unui raport juridic de munca in urma incheierii unui contract individual de munca potrivit dispozitiilor Codului muncii.
De aceea, consilierilor juridici numiti in functie, in privinta drepturilor si obligatiilor ce decurg din raporturile de serviciu, le sunt aplicabile atat norma generala, reprezentata de Legea nr. 188/1999, republicata, cat si dispozitiile speciale continute in Legea nr. 514/2003, modificata prin Legea nr. 246/2006.
Astfel, in art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificata prin Legea nr. 246/2006, se subliniaza: *consilierii juridici au drepturile si obligatiile prevazute de lege potrivit statutului profesional si reglementarilor legale privind persoana juridica in serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de munca.*
Rezulta din aceste prevederi ca insusi legiuitorul face distinctie intre cele doua categorii de consilieri juridici, sub aspectul statutului acestora, cu consecinte in ceea ce priveste sfera si continutul drepturilor si obligatiilor ce le revin.
Totodata, este de observat ca, prin art. 60 alin. (1) din Statutul profesiei de consilier juridic, se statueaza ca pentru activitatea sa profesionala consilierul juridic are dreptul la o remuneratie de baza, stabilita prin negociere pentru consilierul juridic avand statut de salariat sau conform legilor speciale pentru cel numit in functie.
Mai mult, dispozitiile exprese referitoare la negocierea prestatiilor suplimentare, cu privire la alin. (2) al aceluiasi articol, ii vizeaza exclusiv pe consilierii juridici avand statut de angajati in baza unor contracte individuale de munca, susceptibile de negocierea unor clauze suplimentare, cum ar fi clauza de mobilitate si cea de confidentialitate.
De altfel, asemenea clauze specifice sunt prevazute numai in Codul muncii, iar nu si in dreptul comun aplicabil functionarilor publici.
Or, in privinta drepturilor salariale ale functionarilor publici este exclusa stabilirea acestora prin negociere, intrucat ele nu pot fi determinate decat in conformitate cu dispozitiile legii privind sistemul unitar de salarizare pentru functionarii publici, mai ales ca sporurile cuvenite functionarilor publici nu pot fi altele decat cele prevazute de legislatia specifica acestei categorii.
De aceea, negocierea unor astfel de clauze apare inadmisibila pentru categoria consilierilor juridici cu statut de functionar public, iar o interpretare contrara ar echivala cu o nesocotire a regulilor ce guverneaza raportul dintre norma generala si cea speciala si aplicarea acesteia din urma in afara limitelor permise de legea-cadru.
Asadar, consilierii juridici cu statut de functionari publici nu pot negocia clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate in conditiile prevazute de art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, raportate la dispozitiile art. 25 si 26 din Codul muncii, insa pot beneficia, in conditiile prevazute de actele normative aplicabile functionarilor publici si legislatiei specifice autoritatii sau institutiei in care isi desfasoara activitatea, de sporurile de salarizare specifice functionarilor publici.
In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si al art. 329 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca nu se pot negocia de catre consilierii juridici cu statut de functionari publici prestatiile suplimentare reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, in conditiile prevazute de art. 25 si 26 din Codul muncii, insa aceasta categorie profesionala poate beneficia de sporuri salariale in conditiile stabilite prin acte normative de salarizare a functionarilor publici si de legislatia specifica autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
DECIZIE
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Dispozitiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificata prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispozitiile art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) si art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, se interpreteaza in sensul ca nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de functionari publici prestatiile suplimentare in bani, reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, in conditiile prevazute de art. 25 si 26 din Codul muncii. Aceasta categorie poate beneficia de sporuri salariale in conditiile stabilite prin acte normative de salarizare a functionarilor publici si de legislatia specifica autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 5 noiembrie 2007.
|
|
