DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 356 din 5 aprilie 2007 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala, dintre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, formulata de primul-ministru Calin Popescu Tariceanu

Decizie neconstitutionalitate din 05-04-2007
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 356 din 5 aprilie 2007 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala, dintre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, formulata de primul-ministru Calin Popescu Tariceanu


Publicata in Monitorul Oficial nr. 322/2007 - M. Of. nr 322 / 14 mai 2007

I. Prin Cererea cu nr.5/1371/CPT din 12 martie 2007, primul-ministru al Guvernului a solicitat, in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.34 alin.(1) din Legea nr.47/1992, sa se constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei si sa se dispuna restabilirea legalitatii constitutionale privind raporturile institutionale ale sefului statului cu Guvernul Romaniei.

Cererea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.2201 din 13 martie 2007 si formeaza obiectul Dosarului nr.343E/2007.

In motivarea cererii se sustin, in esenta, urmatoarele:

1. In fapt:

- La 5 februarie 2007 Mihai Razvan Ungureanu si-a prezentat demisia din functia de ministru al afacerilor externe, in conformitate cu prevederile art.106 din Constitutie si ale art.5 din Legea nr.90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor. Demisia a fost inregistrata la nr.5/611/CPT din 5 februarie 2007 si a devenit irevocabila dupa 15 zile de la depunere. A fost inaintata Presedintelui Romaniei cu Adresa nr.5/954/CPT din 19 februarie 2007, pentru a emite decretul prin care sa se ia act de demisie si sa se constate vacanta functia.

- Luand act de vacanta functiei de ministru al afacerilor externe, Presedintele Romaniei ar fi trebuit ca, in conformitate cu art.10 din Legea nr.90/2001, sa numeasca, la propunerea primului-ministru, conform Scrisorii nr.5/954/CPT din 19 februarie 2007, un nou ministru al afacerilor externe, in persoana senatorului Adrian Mihai Cioroianu. Presedintele Romaniei nu a dat curs acestei cereri, desi „avea obligatia legala de a declara, de indata, vacanta functia*, si a refuzat sa-l numeasca pe Adrian Mihai Cioroianu in functia de ministru al afacerilor externe.

- Refuzul Presedintelui Romaniei „prejudiciaza grav activitatea Guvernului si chiar mai mult, s-a creat o situatie grava in ceea ce priveste relatiile internationale ale Romaniei*, in primul rand cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene si ale NATO.

- „Prin acest refuz s-a creat deja o imagine nefavorabila pentru politica externa a Romaniei: se pot pune sub semnul provizoratului o serie de negocieri si contacte diplomatice*, precum si lipsa de incredere in Guvern. Se mai mentioneaza ca „niciun stat nu poate fi lipsit o perioada atat de indelungata de un ministru de externe*.

2. In drept:

- Raporturile dintre Guvern si Presedintele Romaniei sunt foarte clare cu privire la situatia creata prin demisia unui membru al Guvernului. Art.106 din Constitutie prevede cazurile de incetare a functiei si, intre acestea, demisia, iar art.6 din Legea nr.90/2001 detaliaza efectele demisiei.

- Refuzand sa declare vacanta functiei, seful statului a incalcat dispozitiile art.8 alin.(1) din Legea nr.90/2001.

- Art.10 din Legea nr.90/2001 stabileste procedura de numire a noului ministru si, chiar daca textul nu prevede un termen nici pentru propunerea primului-ministru, nici pentru numirea de catre Presedinte, „este evident ca aceste acte se indeplinesc in cel mai scurt timp posibil*.

- Primul-ministru este cel care raspunde pentru eventualele disfunctii ale cabinetului si „seful statului este singurul vinovat de situatia creata*, deoarece neindeplinind obligatia constitutionala a prejudiciat activitatea Guvernului, „dand nastere unui conflict juridic de natura constitutionala intre doua autoritati publice ale statului, Presedintele si Guvernul*.

- Presedintele Romaniei „refuza sa-si indeplineasca o atributie de natura executiva, ce i-a fost stabilita prin art.85 alin.(2) din Constitutie, art.8 alin.(1) si art.10 din Legea nr.90/2001*. Niciun text al Constitutiei nu-i confera dreptul Presedintelui Romaniei de a tergiversa numirea unui membru al Guvernului, daca propunerea facuta in acest sens a urmat prevederea constitutionala. Refuzul sefului statului dauneaza grav climatului politic si increderii in institutiile statului si imaginii externe a Romaniei.

- „In Romania, ca in orice democratie parlamentara moderna, organul esential al democratiei este Parlamentul, rezultat din sufragiu universal*, „in vreme ce organul cu caracter politic cel mai puternic este Guvernul*. „Constitutia consfinteste o astfel de ordine*.

- „Ca urmare a revizuirii Constitutiei, Presedintele Romaniei a capatat mai pregnant atributii de reprezentare a statului si a simbolurilor acestuia si nu atributii executive*.

- „Consideram ca, in cadrul mecanismului statal si al echilibrului institutional descris de Constitutia Romaniei, pozitia sefului statului are atribute ale unui presedinte de republica parlamentara*. „Presedintele nu are putere de guvernare si nici autoritati administrative in subordine*. „Rolul Presedintelui este de a fi un simbol si, in acelasi timp, un arbitru*, fiind unul dintre garantii ordinii democratice constitutionale si mediatorul intre puterile statului, precum si intre stat si societate, inclusiv de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice.

- Guvernul are raspunderea, in conformitate cu prevederile art.109 si 110 din Constitutie.

- In conformitate cu art.85 din Constitutie, in caz de remaniere guvernamentala, Presedintele este cel care numeste sau revoca, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului, „dar aceasta nu inseamna ca Presedintele are o putere reala de decizie sau ca are dreptul constitutional sa refuze propunerea primului-ministru*.

„Presedintele Romaniei nu are dreptul sa refuze numirea unei persoane, ca membru al Guvernului, pe motive de oportunitate*, deoarece raspunderea pentru indeplinirea programului de guvernare o are Guvernul.

- „Nici Constitutia Romaniei, nici Legea nr.90/2001 nu-i confera Presedintelui posibilitatea de a refuza, motivat sau nemotivat, numirea unui membru al Guvernului, propus de primul-ministru*. Asemenea posibilitate este prevazuta pentru judecatori, procurori, la propunerile Consiliului Superior al Magistraturii sau ale ministrului justitiei. „In cazul numirii membrilor Guvernului, un astfel de refuz este inadmisibil*.

In concluzie, se solicita a se constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvern si ca, in conformitate cu dispozitiile art.146 lit.e) si ale Deciziei Curtii Constitutionale nr.53 din 28 ianuarie 2005, Curtea este competenta de a interveni pentru a repune in legalitate raporturile institutionale ale sefului statului cu Guvernul.

In conformitate cu dispozitiile art.35 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cererea a fost comunicata Presedintelui Romaniei, solicitand atat Presedintelui, cat si primului-ministru, sa prezinte punctele lor de vedere asupra continutului conflictului de natura constitutionala si a eventualelor cai de solutionare a acestuia.

A) Presedintele Romaniei a comunicat punctul sau de vedere, prin Adresa nr.1.069 din 23 martie 2007, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.2.700 din 23 martie 2007.

1. Presedintele Romaniei mentioneaza textele constitutionale si ale Legii nr.47/1992 privind competenta Curtii de a solutiona cererea primului-ministru, obiectul cererii si textele din Constitutie si din Legea nr.90/2001 incidente in rezolvarea cererii, pe cele doua capete de cerere, si anume refuzul Presedintelui de a-l elibera din functie pe Mihai Razvan Ungureanu si refuzul Presedintelui de a-l numi in functia de ministru al afacerilor externe pe Adrian Mihai Cioroianu. Sunt mentionate datele starii de fapt si cuprinsul textelor constitutionale si ale Legii nr.90/2001, ce sunt considerate a fi incidente in solutionarea sesizarii.

2. Cu privire la starea de fapt, Presedintele Romaniei precizeaza:

- La 19 februarie 2007, cu Adresa nr.5/954, primul-ministru a transmis Presedintelui solicitarea de a-l numi pe Adrian Mihai Cioroianu in functia de ministru al afacerilor externe, ca urmare a demisiei lui Razvan Mihai Ungureanu.

- In discutia pe care Presedintele a avut-o cu primul-ministru, inainte de desemnarea lui Adrian Mihai Cioroianu pentru functia de ministru al afacerilor externe, i-a comunicat ca nu este de acord cu propunerea, motivand dezacordul, si i-a cerut primului-ministru sa formuleze o alta propunere. Primul-ministru s-a mentinut pe pozitia sa, si a inaintat propunerea de numire a lui Adrian Mihai Cioroianu.

- La 17 martie 2007, cu Adresa nr.991, Presedintele Romaniei a solicitat primului- ministru desemnarea, pentru functia de ministru al afacerilor externe, a unei alte persoane, dinainte convenita cu Presedintele, avand in vedere atributiile de politica externa pe care le are Presedintele si atributia de reprezentare a statului roman la nivel international.

- La 21 martie 2007, cu Adresa nr.5/1563, primul-ministru a transmis Presedintelui Romaniei solicitarea de a fi numita persoana sa in functia de ministru-interimar al afacerilor externe si, la 22 martie 2007, prin Decretul nr.237, a fost numit, ca ministru-interimar al afacerilor externe, primul-ministru, Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu.

3. Cu privire la situatia in drept, Presedintele Romaniei mentioneaza:

- Din continutul prevederilor art.85 alin.(2) si (3), ale art.106 si art.107 din Constitutie, precum si ale art.10 din Legea nr.90/2001 rezulta ca primul-ministru are obligatia de a propune si Presedintele Romaniei are obligatia de a numi, prin decret, intr-un termen de 45 de zile, un nou ministru titular pe postul devenit vacant.

Termenul de 45 de zile curge din momentul in care este vacantat postul de ministru sau de la revocarea din functie a unui ministru. - Avand in vedere ca functia de ministru este politica si ca, intre Presedinte si primul-ministru pot exista divergente in privinta persoanei ce ar urma sa fie investita in functie, legiuitorul constituant a stabilit termenul de 45 de zile in care un minister sa fie gestionat de un ministru interimar.

In perioada termenului de 45 de zile, cei doi sefi de autoritati trebuie sa gaseasca o solutie. Pana la implinirea termenului de 45 de zile nu se poate vorbi de o criza institutionala si nici de un conflict juridic de natura constitutionala.

- De altfel, precizeaza Presedintele, Guvernul si primul-ministru nu respecta Constitutia, inca de la data de 13 iunie 2006, de cand este vacant postul de ministru de stat pentru coordonarea domeniului economic (vezi Decretul nr.836 din 13 iunie 2006) si tot vacant este postul de ministru de stat in domeniul mediului, de la data de 12 decembrie 2006 (vezi Decretul nr.1.399 din 12 decembrie 2006).

In temeiul atributiei Curtii Constitutionale, de garant al suprematiei Constitutiei si a obligatiei de respectare a ei, se solicita Curtii, de catre Presedinte, sa se pronunte asupra acestor fapte, de incalcare a Constitutiei, de catre Guvern si primul-ministru.

- Aprecierea ca Presedintele este obligat sa numeasca un ministru „propus in mod unilateral de catre primul-ministru*, ca obligatie constitutionala a Presedintelui, nu este „o simpla si implacabila formalitate*, deoarece este contrara rolului constitutional al Presedintelui, prevazut de art.103 alin.(1), art.85 alin.(2) si art.107 alin.(3) si (4) din Constitutie.

- Dreptul Presedintelui de a numi un ministru „nu poate fi unul strict formal*. Presedintele are legitimitate electiva, care-i da „un drept propriu de apreciere politica asupra competentelor unei persoane de a fi membru in Guvern*, iar cu privire la ministrul afacerilor externe, Presedintele avand si atributii directe, de reprezentare a statului in raporturile internationale, este cu atat mai motivat, mai constitutional, legal si moral, sa aiba „un cuvant de spus in desemnarea ministrului de externe*.

- Se precizeaza ca primul-ministru are atributia de a propune, iar Presedintele are atributia de a numi, adica de a decide si deci si de a alege intre alternative posibile.

- Se mai mentioneaza si nevoia de loialitate ce trebuie sa existe in raporturile de colaborare intre institutiile statului, potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, principiu care exista si functioneaza in viata tuturor statelor Uniunii Europene. Se invoca si statuarile din Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 a Curtii Constitutionale cu privire la numirile in functii de catre Presedintele Romaniei.

- Si in relatiile cu alte puteri in stat, Presedintele are „dreptul de veto*. Asa, spre exemplu, art.31 alin.(1) din Legea nr.303/2004, precum si art.77 din Constitutie privind cererea de reexaminare a unei legi, inainte de promulgare.

- Se mai mentioneaza ca exista precedente de respingere a propunerii, urmate de alte propuneri de numire in functia de ministru, la propunerea primului-ministru.

- In final, Presedintele arata ca asteapta alta propunere, din partea primului-ministru, de numire in functia de ministru al afacerilor externe.

B) Primul-ministru a comunicat punctul sau de vedere cu Adresa nr.5/1.628/CPT din 23 martie 2007, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.2.696 din 23 martie 2007, in care face urmatoarele sustineri:

1. Cu privire la eliberarea din functie a lui Mihai Razvan Ungureanu, Presedintele Romaniei a semnat Decretul nr.193 din 12 martie 2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.177 din 14 martie 2007, prin care a luat act de demisie si a declarat vacanta postului. Decretul a fost dat la peste 20 de zile de la solicitarea adresata, sub nr.5/954/CPT din 19 februarie 2007, si, conform art.8 din Legea nr.90/2001, Presedintele „are o obligatie, iar nu un drept in aceasta materie*.

- Se solicita a se constata ca a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si primul-ministru, constand in refuzul Presedintelui de a-l elibera din functie pe ministrul demisionar, o perioada de peste 20 de zile. Aceasta constatare este necesara, pentru ca asemenea situatii sa nu mai existe.

- La data de 14 martie 2007 a fost publicat decretul de eliberare din functie a lui Razvan Mihai Ungureanu si conflictul juridic a incetat, asa cum se recunoaste in punctul de vedere al primului-ministru.

2. Cu privire la refuzul Presedintelui de a-l numi pe Adrian Mihai Cioroianu in functia de ministru al afacerilor externe, se mentioneaza:

- Din scrisoarea Presedintelui Romaniei catre primul-ministru din 17 martie 2007 rezulta impotrivirea sa de a-l numi pe Adrian Mihai Cioroianu ca ministru al afacerilor externe, dar si pe o alta persoana asupra careia nu s-a convenit mai dinainte, motivandu-se aceasta pozitie pe atributiile de politica externa pe care le are Presedintele si pe calitatea sa, de reprezentant al statului pe plan international.

- Se apreciaza ca exista, in continuare, conflict juridic de natura constitutionala si singura modalitate de a-i pune capat acestui conflict este ca Presedintele Romaniei „sa indeplineasca de indata obligatiile constitutionale care ii revin*. Se invoca, in acest sens, Decizia nr. 384 din 4 mai 2006 a Curtii Constitutionale.

- Atributiile Presedintelui in domeniul politicii externe nu au relevanta, deoarece „politica interna si externa sunt determinate de programul de guvernare, aprobat de Parlament si realizarea acestuia cade in responsabilitatea Guvernului si, in consecinta, primul-ministru are dreptul de a-si alege persoanele care sa formeze echipa guvernamentala*.

- Presedintele Romaniei are atributii de numire in functii publice, la propunerea altor autoritati, „tocmai pentru a asigura, in acest fel, solemnitatea numirilor, data fiind importanta acelor functii* si aceasta „nu-l transforma pe Presedinte intr-un organ de cenzura, nu-i confera dreptul de veto, nu-l face parte la luarea deciziei*.

In concluzie, se sustine ca exista conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei si singura modalitate de rezolvare a acestui conflict este obligarea Presedintelui de a-l numi pe Adrian Mihai Cioroianu in functia de ministru al afacerilor externe.

La punctul de vedere prezentat de primul-ministru au fost anexate o declaratie a Presedintelui, facuta la 16 martie 2007, un Comunicat de presa al Presedintiei, din 13 martie 2007, precum si Adresa nr.5/1.502 din 19 martie 2007 a Presedintelui Romaniei catre primul- ministru, in care ii comunica, motivat, refuzul de a-l numi pe Adrian Mihai Cioroianu in functie si obligatia primului-ministru de a numi un ministru interimar, pana la rezolvarea problemei in termenul de 45 de zile prevazut de Constitutie.

Potrivit dispozitiilor art.35 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala creat intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, a fost dezbatuta la data de 4 aprilie 2007, cu citarea partilor implicate in conflict, in prezenta reprezentantilor acestora, pe baza cererilor si a celorlalte documente aflate la dosar. Dezbaterile au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea pentru data de 5 aprilie 2007.


CURTEA,



examinand cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, punctele de vedere ale Presedintelui Romaniei si primului-ministru, inscrisurile depuse de parti, decretele emise de Presedintele Romaniei si sustinerile reprezentantilor partilor in litigiu, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile Constitutiei, ale Legii nr.90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, precum si dispozitiile din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta potrivit dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie, precum si celor ale art.1, 10, 34, 35 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatile publice.

Examinand obiectul cererii, Curtea Constitutionala urmeaza sa stabileasca daca exista sau nu conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvern, asa cum s-a solicitat in mod repetat de catre primul-ministru, cu privire la:

a) a se lua act de catre Presedinte de demisia ministrului afacerilor externe, Mihai Razvan Ungureanu, si a declara vacanta functia, la sesizarea primului-ministru;

b) termenul in care se exercita, de catre Presedinte, aceasta atributie constitutionala;

c) daca a lua act de demisie si a declara vacanta functia de ministru este o atributie ce se exercita cu sau fara conditionari de catre Presedintele Romaniei;

d) daca propunerea primului-ministru, de numire a unui nou ministru, in persoana celui propus, este de executat obligatoriu si intocmai sau de adus la indeplinire cu conditionari din partea Presedintelui Romaniei;

e) termenul in care Presedintele trebuie sa rezolve propunerea primului-ministru, de numire a noului ministru in functia vacanta;

f) efectele juridice de natura constitutionala, cat si cele de domeniul legii, in cazul constatarii existentei conflictului juridic de natura constitutionala privitoare la partile implicate in solutionarea conflictului.

Curtea Constitutionala retine ca in rezolvarea cauzei sunt incidente urmatoarele dispozitii cuprinse in:

a) Constitutia Romaniei:

- Art.85: „(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim- ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.

(2) In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

(3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.*;

- Art.106: „Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de lege.*;

- Art.107 alin.(3) si (4): „(3) Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern.

(4) Prevederile alineatului (3) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.*;

- Art.91: „(1) Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.

(2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

(3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.*;

- Art.87: „(1) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.

(2) Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.*;

- Art.86: „Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita.*;

- Art.80: “(1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

(2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.*;

- Art.103: “(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim- ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.

(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.

(3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.*

b) Legea nr.90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.164 din 2 aprilie 2001, astfel cum a fost ulterior modificata:

- Art.5: „Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului si a demiterii in conditiile prevazute la art.8 alin.(2).*

- Art.6: „Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public, se prezinta in scris primului-ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a lua act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.*;

- Art.7: „(1) Revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele Romaniei, prin decret, la propunerea primului-ministru.

(2) Revocarea are loc in caz de remaniere guvernamentala.*;

- Art.8: „(1) In cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitatii, a decesului si in alte situatii prevazute de lege, Presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru, ia act de aceasta si declara vacanta functia de membru al Guvernului.

(2) In cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva sau averea sa a fost declarata, in tot sau in parte, ca fiind dobandita in mod ilicit, printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, el este demis de Presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru.*;

- Art.9: „(1) Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la art.5 sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primului- ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern in cel mult 45 de zile.

(2) Prevederile alin.(1) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.

(3) In situatiile prevazute la alin.(2), inauntrul termenului de 45 de zile, primul-ministru va initia procedurile prevazute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului.*

c) Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.34 din 4 martie 1992, astfel cum a fost modificat ulterior:

- Art.72 alin.2 si 3: „Fiecare candidat pentru functia de ministru, inscris in lista Guvernului, va fi audiat, in sedinta comuna, de catre comisiile permanente ale celor doua Camere al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenta a viitorului ministru.

In urma audierii, comisiile vor intocmi un aviz comun, consultativ, motivat, pe care il vor prezenta candidatului pentru functia de prim-ministru.*;

- Art.76: „Hotararea Parlamentului privind acordarea votului de incredere se semneaza de presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului si se inainteaza de indata Presedintelui Romaniei spre a proceda la numirea Guvernului.”

1. Cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvern, generat de refuzul Presedintelui de a lua act de demisia ministrului afacerilor externe, Mihai Razvan Ungureanu, si de a declara vacanta functia, la propunerea primului-ministru:

Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art.106 din Constitutie, functia de membru al Guvernului inceteaza, printre alte cazuri, si in urma demisiei.

Demisia este un act juridic unilateral de vointa al titularului functiei si care nu este susceptibila de control sau aprobare; despre demisie se ia doar act de catre autoritatea functiei.

In conformitate cu art.6 din Legea nr.90/2001, demisia se anunta public, se prezinta in scris primului-ministru si devine irevocabila in momentul in care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii. Caracterul ei irevocabil priveste numai pe autorul demisiei, si aceasta inseamna ca autorul nu mai poate reveni, retragandu-si demisia.

Prin urmare, in caz de demisie, Presedintele Romaniei, la propunerea primului-ministru, care inainteaza demisia si ii solicita rezolvarea acesteia, urmeaza sa ia act de demisie si sa declare vacanta functia de membru al Guvernului.

Curtea constata ca domnul Mihai Razvan Ungureanu a demisionat in scris din functia de ministru al afacerilor externe, la data de 5 februarie 2007, a depus demisia la primul-ministru, inregistrata sub nr.5/611/CPT, si aceasta a devenit irevocabila la 15 zile de la data depunerii, astfel cum se recunoaste, in scris, in cererea primului-ministru.

Ulterior, la data de 19 februarie 2007, cu Adresa nr.5/954/CPT - la data implinirii celor 15 zile de la depunere -, primul-ministru a sesizat Presedintele Romaniei pentru a lua act de demisie si a declara vacanta functia.

Presedintele Romaniei a luat act de demisie si a declarat vacanta functia de ministru al afacerilor externe la data de 12 martie 2007 si a emis Decretul nr.193 din 12 martie 2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.177 din 14 martie 2007.

Curtea Constitutionala constata ca emiterea acestui decret a avut loc la 20 de zile de la data luarii la cunostinta, in baza comunicarii facute de primul-ministru la data de 19 februarie 2007, data expedierii.

Presedintele Romaniei a aratat ca acest interval de timp a fost motivat de unele atributii ce trebuiau sa fie aduse la indeplinire de catre ministrul demisionar, activitati care nu comportau intarziere. Curtea retine ca ministrul demisionar, chiar daca demisia a devenit irevocabila, poate continua indeplinirea unor acte ale functiei pana la data la care Presedintele ia act de demisie si declara functia vacanta, fiind de principiu admis ca demisionarul poate continua activitatea o perioada de timp dupa devenirea irevocabila a demisiei.

Asadar, nu exista nici un temei de nelegalitate in procedura desfasurata de Presedintele Romaniei si aceasta situatie motivata nu poate fi retinuta ca o nerespectare a atributiei constitutionale privind luarea de act de demisie si de declarare vacanta a functiei. Avand in vedere dispozitiile constitutionale si prevederile Legii nr.90/2001, Curtea Constitutionala constata ca solutionarea demisiei, sub cele doua aspecte ale atributiei, de catre Presedintele Romaniei, s-a facut legal.

2. Referitor la termenul in care se exercita de catre Presedinte aceasta atributie constitutionala.

Constitutia nu prevede un termen in limitele caruia Presedintele Romaniei trebuie sa-si exercite atributia de a lua act de demisie si de a declara vacanta functia si nici Legea nr.90/2001 nu prevede un termen in aceasta privinta.

In situatia in care se considera ca este necesara instituirea unui termen in limitele caruia Presedintele Romaniei sa-si exercite aceasta atributie, precum si un termen in limitele caruia primul-ministru sa-l sesizeze pe Presedinte, se constata ca, asemenea rezolvare revine exclusiv Parlamentului Romaniei, ca organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii, conform art.61 din Constitutie. Curtea Constitutionala nu are competenta de a aprecia, prin interpretare, asupra unui eventual termen in aceste privinte si nici de a cenzura actele de motivare privind data solutionarii.

3. Cu privire la chestiunea daca a lua act de demisie si a declara vacanta functia de ministru este o atributie ce se exercita, cu sau fara conditionari, de catre Presedintele Romaniei.

Este evident ca a lua act de o demisie nu comporta nicio conditionare din partea vreunei autoritati, fata de natura juridica a actului de demisie. Dupa cum s-a mentionat in considerentele de mai sus, nevoile functiei din care se demisioneaza pot atrage mentinerea in activitate a demisionarului pentru o perioada rezonabila de timp care, ca stare de fapt, ramane la acordul partilor; in unele cazuri exista si prevederi legale in acest sens.

Asadar, Curtea retine ca a se lua act de demisie si a se declara functia vacanta constituie o activitate nesusceptibila de conditionari privind valabilitatea demisiei si a efectelor acesteia.

4. Cu privire la propunerea primului-ministru de numire a unui nou ministru, propus in conditiile art.85 alin.(2) din Constitutie, Curtea constata si retine urmatoarele:

- In situatia investirii Guvernului si aprobarii Programului de guvernare, Parlamentul ii verifica, prin comisiile permanente, pe candidatii pentru functia de ministru si apoi dezbate si aproba prin hotarare, in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, Programul de guvernare si lista completa a Guvernului.

Hotararea Parlamentului, semnata de presedintii Camerelor, se inainteaza de catre acestia de indata Presedintelui Romaniei, spre a proceda la numirea Guvernului; acestea sunt prevederile art.76 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

- Numirea Guvernului de catre Presedintelui Romaniei nu se face la sesizarea primului- ministru, ci la sesizarea Presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si in baza hotararii Parlamentului de aprobare a Programului de guvernare si a listei complete a membrilor Guvernului.

Obligatia constitutionala a Presedintelui Romaniei se fundamenteaza pe hotararea Parlamentului si, in executarea acesteia, Presedintele emite decretele de numire in functie a membrilor Guvernului, urmata de depunerea juramantului de credinta cerut de lege.

- Candidatii la functia de ministru inscrisi pe lista Guvernului, propusa de candidatul pentru functia de prim-ministru, sunt audiati de comisiile permanente ale Camerelor Parlamentului, competente potrivit obiectului de activitate al functiei candidatului de ministru si, pe baza constatarilor facute, acestea emit avize favorabile sau avize de respingere; in cazul avizelor de respingere, candidatul pentru functia de prim-ministru propune un alt candidat la functia de ministru. In practica parlamentara s-au inregistrat mai multe cazuri de avize negative si care au fost urmate de noi propuneri.

Aceasta este procedura prevazuta de art.72 alin.2 si 3 si art.76 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

- Si in situatia remanierii guvernamentale, prevazuta de art.85 alin.(3) din Constitutie, se aplica intocmai procedura prevazuta de art.72 alin.2 si 3 si art.76 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. Si in aceste situatii au fost cazuri de respingere a candidatilor la functia de ministru, urmate de noi propuneri.

Din datele mentionate rezulta ca exista reglementari obligatorii pentru audierea candidatilor la functia de ministru de catre comisiile parlamentare, ca organe de specialitate si de pregatire a lucrarilor Parlamentului. Aceste audieri privesc corespunderea pentru functie a candidatilor propusi de primul-ministru privitor la pregatirea generala, pregatirea in specialitatea domeniului, experienta in materie, instruirea si aptitudinile pentru functia in domeniu, reputatia nestirbita si moralitatea, conditii necesare si indispensabile functiei de ministru.

Hotararile Parlamentului au la baza constatarile facute de comisiile permanente parlamentare privind corespunderea pe functie a candidatilor propusi si, in temeiul acestor garantii, urmeaza investirea in functie de catre Presedintele Romaniei, depunerea juramantului si intrarea in exercitiul functiunii.

Acesta este cadrul juridic obligatoriu pentru situatiile prevazute de art.85 alin.(1) si (3) si art.103 din Constitutie, dispozitii dezvoltate in prevederile Regulamentului sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului.

- Alin.(2) al art.85 din Constitutie, care se refera la una din formele remanierii guvernamentale, nu poate sa se abata de la regimul constitutional al investirii si al modificarilor in componenta Guvernului, deoarece art.85 are in intregime aceeasi conceptie de baza, una si aceeasi fundamentare constitutionala. In structura sa, art.85 are trei ipoteze, in cele trei alineate, dar toate au la baza aceeasi conceptie si aceeasi fundamentare, precum si aceleasi garantii privind investirea Guvernului si modificarile ulterioare ale componentei acestuia.

Altfel, se ajunge la concluzia ca, in conditiile art.85 alin.(2), sa se creeze un alt regim discriminatoriu si privilegiat pentru candidatul la functia de ministru, in caz de vacanta a unei functii. Nu este de admis ca in continutul art.85, structurat in cele trei alineate, pe cele trei ipoteze, sa existe fundamentari diferite si chiar discriminatorii cu privire la statutul candidatului la functia de ministru.

- Procedurile realizate de comisiile permanente parlamentare privind corespunderea candidatului pentru functia propusa, in cazurile alin.(1) si (3), trebuie avute in vedere de Presedintele Romaniei, in cazul remanierii guvernamentale prevazuta de alin.(2) al aceluiasi art.85 si pe aceste temeiuri Presedintele Romaniei are indreptatirea de a verifica corespunderea candidatului pentru functia propusa, in raport de aceleasi conditionari-criterii mentionate anterior, si poate solicita motivat o alta propunere din partea primului-ministru.

- In toate cele trei ipoteze ale art.85, primul-ministru face propunerea de candidat pentru functia de ministru si rezolvarea acesteia se face in conditiile mentionate anterior.

- Curtea mai constata ca, dupa cum Parlamentul nu exercita un drept de veto, ci o activitate de verificare a indeplinirii conditiilor de corespundere in functie, tot astfel nici Presedintele Romaniei nu are drept de veto fata de propunerea primului-ministru, ci are dreptul de a verifica corespunderea pentru functie a candidatului si poate cere primului- ministru o alta propunere de candidat la functie. In toate cazurile respingerea candidaturii trebuie sa fie motivata.

5. Cu privire la eventualele efecte de ordin constitutional, precum si de domeniul legii, produse ca urmare a operatiunilor juridice de rezolvat in cadrul procedurilor ce fac obiectul prezentului litigiu de ordin constitutional, se retine ca refuzul initial al Presedintelui Romaniei de a numi un membru al Guvernului la propunerea primului-ministru a declansat un conflict juridic de aceasta natura. Curtea constata insa ca acest conflictul juridic a incetat prin emiterea de catre Presedintele Romaniei a celor trei decrete, si anume: Decretul nr.193 din 12 martie 2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.177 din 14 martie 2007; Decretul nr.237 din 22 martie 2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.200 din 23 martie 2007; Decretul nr.379 din 4 aprilie 2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.235 din 4 aprilie 2007.

Sub celelalte aspecte, raporturile institutionale dintre primul-ministru si Guvern, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, trebuie sa functioneze in cadrul constitutional al loialitatii si al colaborarii, pentru realizarea atributiilor constitutionale distinct reglementate pentru fiecare dintre autoritati; colaborarea dintre autoritati este conditie necesara si esentiala pentru buna functionare a autoritatilor publice ale statului.


DECIZIE


Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile art.146 lit.e) din Constitutie, precum si prevederile art.11 alin.(1) lit.A.e), art.34 si 35 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii

DECIDE



Constata ca refuzul Presedintelui Romaniei de a numi un membru al Guvernului la propunerea primului-ministru a declansat un conflict juridic de natura constitutionala, care a incetat sa mai subziste ca urmare a emiterii Decretelor Prezidentiale nr.193/12 martie 2007, 237/22 martie 2007 si 379/4 aprilie 2007.

In exercitarea atributiilor prevazute de art.85 alin.(2) din Constitutie, Presedintele Romaniei nu are un drept de veto, dar poate cere primului-ministru sa renunte la propunerea facuta, atunci cand constata ca persoana propusa nu indeplineste conditiile legale pentru exercitarea functiei de membru al Guvernului.


Definitiva.

Decizia de comunica Presedintelui Romaniei si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 5 aprilie 2007 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Acsinte Gaspar, Gábor Kozsokár, Petre Ninosu, Ion Predescu, Serban Viorel Stanoiu, Tudorel Toader, judecatori.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
112 useri online

Useri autentificati: