DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 1177 din 12 decembrie 2007 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali

Decizie neconstitutionalitate din 12-12-2007
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 1177 din 12 decembrie 2007 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali


Publicata in Monitorul Oficial nr. 871/2007 - M. Of. nr. 871 / 20 dec. 2007

Cu adresa nr.3.127 din 21 noiembrie 2007, Presedintele Romaniei a transmis Curtii Constitutionale sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali, formulata in temeiul art.146 lit.a) din Constitutie si al art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si care a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.11.380 din 21 noiembrie 2007, formand obiectul Dosarului nr.1.674A/2007.

Desi sesizarea priveste legea in intregul sau, criticile de neconstitutionalitate se refera numai la dispozitiile art.29 alin.(16) si art.48 alin.(11), potrivit carora:

-Art.29 alin.(16): „Separat pentru Camera Deputatilor si Senat, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala sau organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale are dreptul de a propune o lista suplimentara la nivel national care va putea contine cel mult un numar egal de candidati cu numarul candidatilor inscrisi in toate colegiile uninominale. Lista nationala a fiecarui partid va ordona candidatii partidelor si va contine in coloane separate: numele si prenumele candidatului, precum si apartenenta politica a acestuia. Lista va fi folosita pentru desemnarea reprezentantilor in Parlament doar in situatia in care numarul de voturi valabil exprimate dobandite ii permit sa obtina, conform algoritmului de repartizare prezentat la art.48, mai multe mandate decat numarul candidatilor inscrisi in colegiile uninominale. Lista nationala suplimentara a fiecarui partid politic, alianta politica sau electorala se depune la Biroul Electoral Central si va fi afisata in toate sectiile de votare. Candidatii inscrisi pe lista nationala vor respecta prevederile alin.(7)-(15);*

-Art.48 alin.(11): „In situatia in care un partid politic, alianta politica sau alianta electorala obtine la nivelul unei circumscriptii electorale un cat electoral care este superior numarului total de candidati din circumscriptia respectiva, se va proceda la atribuirea de mandate catre persoanele de pe lista nationala suplimentara, in ordinea de pe lista intocmita de competitorul electoral respectiv.*

Autorul sesizarii sustine ca potrivit acestor prevederi, „desi alegatorul nu voteaza lista nationala propusa de catre fiecare competitor electoral, persoane de pe aceasta lista pot obtine mandatul de parlamentar fara a fi votate de catre cetateni*, ceea ce incalca art.62 alin.(1) din Constitutie, conform caruia „Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.* Asadar, considera ca art.29 alin.(16) si art.48 alin.(11) din lege, care se refera la atribuirea mandatelor de parlamentar catre persoane de pe lista nationala suplimentara, fara ca aceasta lista sa fie votata de alegatori, sunt contrare prevederilor constitutionale mentionate, referitoare la alegerea directa a membrilor Parlamentului de catre cetateni. Or, caracterul direct al votului „este de esenta reprezentativitatii democratice moderne in care cetatenii isi exprima in mod direct optiunea pentru un anumit candidat propus in alegeri* pe care il „aleg direct si personal, fara nici un intermediar, reprezentant sau delegat*. Se mai sustine ca, potrivit art.29 alin.(16) si art.48 alin.(11) din lege, „o parte a membrilor Parlamentului (organ reprezentativ) nu mai sunt alesi*, ceea ce incalca si art.2 alin.(1) din Constitutie, care prevede ca „Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.*

In conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul sau de vedere cu adresa nr.51/5.099 din 29 noiembrie 2007, prin care considera ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, arata ca dispozitiile art.62 alin.(1) din Constitutie „se refera, intr-adevar, la caracterul direct al votului dar, in acelasi timp, confera Parlamentului competenta de a stabili, in legea electorala, conditiile de exercitare a votului 2 universal, inclusiv in ceea ce priveste exprimarea directa a acestuia*, fiind „dreptul suveran al Parlamentului ca, in conditiile prevazute in Constitutie, sa stabileasca regimul juridic al modului de alegere a deputatilor si senatorilor.* Ca atare, aplicand acest principiu, „Parlamentul si-a insusit proiectul de lege asupra caruia Guvernul si-a asumat raspunderea politica, si in care sunt incluse dispozitiile legale a caror constitutionalitate a fost contestata*. Prevederile art.29 alin.(16) din legea criticata, referitoare la lista suplimentara de candidati, separat pentru Camera Deputatilor si separat pentru Senat, la care au dreptul partidele politice, aliantele politice ori electorale, precum si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, „va fi luata in calcul in operatiunile de distribuire a mandatelor, doar in situatia in care entitatea electorala care a intocmit o astfel de lista obtine un numar suplimentar de voturi valabil exprimate, datorita caruia are vocatia de a i se atribui mai multe mandate decat numarul de candidati pe care i-a inscris initial in colegiile electorale.* Asadar, legea reglementeaza o situatie ipotetica, in care o anumita entitate electorala poate sa obtina un numar calificat de voturi valabil exprimate, ceea ce nu incalca nici o prevedere constitutionala, ci, mai mult, „prin aceasta procedura, se valideaza legal optiunile electorale ale cetatenilor pentru un anumit partid politic sau alianta ori organizatie a cetatenilor apartinand unei minoritati nationale.* De asemenea, considera ca si sustinerea potrivit careia art.29 alin.(16) si art.48 alin.(11) din lege incalca caracterul direct al votului este neintemeiata si contravine vointei suverane a cetatenilor care au acordat un numar sporit de voturi candidatilor propusi de un partid politic sau de o anumita alianta. Aceasta, deoarece atribuirea de mandate in baza listei suplimentare se face tot in considerarea rezultatelor votului direct exprimat de alegatori pentru anumiti candidati, iar depunerea listei nationale suplimentare la Biroul Electoral Central si afisarea ei la toate sectiile de votare asigura „toate conditiile pentru cunoasterea de catre alegatori, inainte ca acestia sa-si exprime optiunile electorale, atat a candidatilor inscrisi in colegiile uninominale, cat si a celor care figureaza pe lista suplimentara.*

Mai arata ca sesizarea face „o confuzie juridica intre doua institutii distincte: votul si distribuirea mandatelor.* Astfel, „votul este un drept constitutional, a carui exercitare este reglementata prin lege*, iar „distribuirea mandatelor este o procedura bazata pe principii matematice*, si, de altfel, nici actualul sistem electoral nu asigura aceeasi reprezentativitate pentru totii alesi, „deoarece reprezentativitatea si proportionalitatea sunt asigurate la nivel national si nu la nivelul fiecarei circumscriptii.* Distinctia dintre dreptul de vot si calitatea votului, pe de o parte, si distribuirea mandatelor, pe de alta parte, este mai evidenta „in cadrul altei determinari constitutionale a votului, aceea de a fi «egal»*, care presupune „in mod evident numai egalitatea in manifestarea dreptului, iar nu si in efectele acestuia –distribuirea mandatelor.*

Guvernul a transmis punctul sau de vedere cu adresa nr.5/6.228/C.P.T. din 4 decembrie 2007, in care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, in legatura cu sustinerea potrivit careia dispozitiile criticate creeaza premisele unui vot indirect, ceea ce incalca art.62 alin.(1) din Constitutie, care consacra principiile universalitatii si egalitatii votului, precum si caracterul lui direct, secret si liber exprimat, arata ca „semnificatia conceptului de vot direct consta in faptul ca alegatorii isi exprima personal acordul sau dezacordul privind candidatii propusi, alegatorii voteaza direct si nu prin reprezentanti sau delegati*, pe cand „sistemul de votare indirecta* „presupune exprimarea votului prin electori, care reprezinta vointa politica a unui numar de votanti*. Or, norma criticata nu intruneste „conditiile calificarii acestuia ca vot indirect*, „alegatorii voteaza personal un candidat propus de un competitor electoral, votul sau avand o valenta dubla: desemneaza o persoana si isi manifesta preferinta pentru partidul politic din care aceasta face parte.* Asa fiind, „fiecare votant este informat atat cu privire la semnificatia optiunii individuale, cat si asupra componentei listei nationale suplimentare a fiecarui partid* si „isi poate manifesta sprijinul pentru interese specifice, dar poate sa sustina si curentele majoritare, rezolvand intr-o maniera adecvata atat problema reprezentarii alegatorilor in organele legislative, cat si formarea majoritatilor necesare guvernarilor stabile.* Cu titlu exemplificativ, se mentioneaza existenta acestui sistem de vot uninominal mixt in tari ca Ungaria, Lituania, Canada, Noua Zeelanda.

In continuare, considera ca propunerea privind votul uninominal mixt „confera efectivitate si coerenta dreptului de asociere garantat de art.40 din Constitutie si art.11 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, „facand posibila manifestarea unor ideologii politice prin promovarea unor partide, a strategiilor si dezideratelor politice pe care acestea le sustin.* Lista nationala suplimentara functioneaza doar in momentul in care un partid politic ar obtine mai multe mandate decat numarul candidatilor inscrisi in colegiile nominale. Or, potrivit prevederilor criticate, „aceste liste sunt identice cu listele de candidati folosite in actuala reglementare la votul pe liste, candidatii inscrisi in lista nationala fiind obligati sa respecte dispozitiile cuprinse in alin.(7)–(15) ale art.29.* De asemenea, in legatura cu candidaturile de pe lista suplimentara, mai arata ca alegatorul are posibilitatea de a se informa cu privire la candidatii care, prin redistribuire, ar putea primi mandate de senator, respectiv de deputat, intrucat listele sunt afisate la sectiile de votare, iar dupa ramanerea lor definitiva pot fi contestate in aceleasi conditii ca si candidaturile uninominale. In aceasta ipoteza nu se poate vorbi de un vot indirect, cata vreme candidatura uninominala este propusa de partid si, „indiferent daca mandatul este atribuit candidatului care a fost 3 desemnat nominal sau candidatului de pe lista suplimentara, mandatul urmeaza a fi contabilizat in contul partidului, aliantei electorale sau politice care a facut aceasta propunere*, alegatorul asumandu-si, asadar, consecintele votului.

In concluzie, considera ca „sistemul propus prin aceasta lege este unul mixt, atribuirea mandatelor candidatilor de pe lista nationala suplimentara fiind consecinta directa a metodei de vot folosite, fara ca prin aceasta votul sa aiba un caracter indirect.*

Cu privire la invocarea incalcarii art.2 alin.(1) din Constitutie, apreciaza ca acestea „nu au incidenta in solutionarea cauzei*, intrucat expresia principiului reprezentativitatii „este stabilirea numarului parlamentarilor pe criterii demografice, or, potrivit noii legi, numarul de circumscriptii electorale corespunde celui al judetelor (la care se adauga municipiul Bucuresti), in fiecare circumscriptie existand cel putin doua colegii nominale*, care „se raporteaza la numarul de locuitori ai judetului, respectiv municipiului Bucuresti.*

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

II. Cu adresa nr.3.237 din 30 noiembrie 2007, Presedintele Romaniei a transmis Curtii Constitutionale completarea la sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali, formulata in temeiul art.146 lit.a) din Constitutie si al art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, si care a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.11.888 din 3 decembrie 2007 si formeaza obiectul aceluiasi dosar.

In motivarea completarii se sustine ca „art.2 lit.f) din legea trimisa la promulgare este neconstitutional in privinta adaugarii reorganizarii administrativ-teritoriale ca un nou caz de organizare a alegerilor anticipate pentru alegerea membrilor Parlamentului Romaniei.* In acest sens, se arata ca titlul I al legii trimise la promulgare, denumit „Alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului*, prevede la art.2 lit.f) ca prin alegeri anticipate se intelege „alegeri organizate in cazul incetarii inainte de termen a mandatului sau dizolvarii inainte de termen a organului ales sau in cazul reorganizarii administrativ-teritoriale.* Potrivit acestei redactari, rezulta ca „art.2 se refera la alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, nu si la alte tipuri de alegeri, deoarece tot in art.2 la lit.c) termenul de alegeri este definit astfel: «c) alegeri – in cazul in care nu se face alta mentiune, actiuni de desemnare a membrilor Camerei Deputatilor si Senatului.* In consecinta, apreciaza ca definitia de la art.2 lit.f) din legea criticata „completeaza practic prevederile Constitutiei Romaniei privind modalitatile de incetare a activitatii inainte de termen a mandatului de parlamentar prin introducerea posibilitatii de organizare a alegerilor parlamentare anticipate in cazul reorganizarii teritoriale*, intrucat, sub acest aspect, art.89 din Legea fundamentala prevede: „(1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. (2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data. (3). Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta.*

Se sustine ca art.2 lit.f) din lege mai incalca si dispozitiile constitutionale ale art.73 alin.(2), „stiut fiind faptul ca prevederile Constitutiei se pot revizui doar printr-o lege constitutionala si nu prin una organica, ca in cazul de fata*, si ale art.69 care prevede ca „Orice mandat imperativ este nul.*

In conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, completarea la sesizarea initiala a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr.51/5.256 din 7 decembrie 2007, prin care apreciaza ca si completarea sesizarii este neintemeiata. In acest sens, arata ca „este dreptul legiuitorului de a defini in cuprinsul unei legi anumiti termeni sau notiuni*, solutie ce se regaseste, de altfel, chiar in art.24 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Asa fiind, art.2 din legea contestata defineste, intre alti termeni, si notiunea de „alegeri anticipate*, in legatura cu care autorul sesizarii face „o confuzie* „intre alegerile anticipate pentru camera Deputatilor si Senat si cele pentru constituirea autoritatilor administratiei publice locale alese prin vot universal*. Considera ca si concluzia potrivit careia din art.2 lit.f) din lege „ar rezulta ca in cazul reorganizarii administrativ-teritoriale a tarii urmeaza sa se desfasoare alegeri parlamentare anticipate* este eronata, intrucat termenii definiti de art.2 „se raporteaza la continutul legii, in ansamblul sau, si nu la primul titlu al acesteia*, iar „termenii de «alegator», «alianta electorala», «circumscriptie electorala», «alianta politica», «birou electoral» s.a.m.d. se refera, deopotriva, la alegerile parlamentare, cat si cele locale.*

Tot in sensul art.2 lit.f) din lege, in cazul unei reorganizari administrativ-teritoriale se vor organiza alegeri anticipate doar la nivel local, intrucat reorganizarea antreneaza constituirea de noi autoritati publice locale, carora li se stabileste o noua competenta teritoriala si un nou aparat de lucru, raporturile de 4 reprezentare ale primarilor si consilierilor locali circumscriind-se cu strictete razei teritoriale a unitatilor administrative. „Acesta este si motivul pentru care art.26 alin.(3) din Legea nr.215/2001, republicata, prevede ca primarii si consiliile locale alesi in urma organizarii unor noi unitati administrativ-teritoriale isi exercita mandatul pana la desfasurarea urmatoarelor alegeri locale, care pot fi si anticipate.* Spre deosebire de alesii locali, deputatii si senatorii detin un mandat de reprezentare la nivel national, acesta fiind si „motivul pentru care reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii nu intrerupe mandatul celor doua Camere.* In continuare, considera ca art.2 lit.f) din legea contestata „explica intelesul unui anumit termen*, iar nu „un caz ipotetic in care s-ar organiza alegeri parlamentare anticipate* al caror cadru constitutional este cuprins in art.89. In legatura cu sustinerea ca prin textul de lege criticat „s-ar produce o revizuire de facto a Constitutiei*, arata ca „prevederile art.2 lit.f) nu sunt operabile in sine, ci contin o circumstantiere etimologica a unei notiuni juridice*, precum si ca „revizuirea, chiar si de facto, sau implicita a Constitutiei poate fi realizata numai ca efect al unor norme juridice care reglementeaza ca atare anumite raporturi sociale.* In sfarsit, opineaza ca nu se poate retine nici incalcarea art.69 din Constitutie, deoarece „nulitatea mandatului imperativ are ca scop sa consolideze independenta deputatilor si senatorilor, sa impiedice orice imixtiuni in activitatea lor si nu are nici o legatura cu o ipotetica alegere anticipata a Camerei Deputatilor si Senatului, in conditiile prevazute in art.89 din Constitutie, ca urmare a dizolvarii Parlamentului.*

Guvernul a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr.5/6.508/C.T.P. din 10 decembrie 2007, prin care considera ca sustinerile de neconstitutionalitate ale art.2 lit.f) din legea contestata sunt neintemeiate. Astfel, apreciaza ca cea de a treia ipoteza a textului de lege criticat, potrivit careia pot fi organizate alegeri anticipate ca urmare a unei noi organizari administrativ-teritoriale, nu incalca prevederile constitutionale ale: art.61 si.62, care „lasa la latitudinea legii electorale reglementarea organizarii alegerilor parlamentare, inclusiv posibilitatea organizarii de alegeri anticipate; ale art.89, „intrucat conform acestor prevederi dizolvarea Parlamentului este o posibilitate lasata la aprecierea Presedintelui, cu respectarea conditiilor prevazute de text, iar nu o obligatie a Presedintelui.* Considera ca textul de lege criticat, care instituie posibilitatea organizarii de alegeri anticipate in cazul reorganizarii administrativ-teritoriale, nu implica in mod obligatoriu dizolvarea Parlamentului si, in plus, art.63 alin.(4) din Constitutie prevede prelungirea mandatului Camerelor pana la intrunirea legala a noului Parlament. Apreciaza ca dispozitiile legii supuse controlului de constitutionalitate reglementeaza cu privire la organizarea alegerilor si, prin urmare, nu vizeaza revizuirea Constitutiei, care se realizeaza conform unei proceduri speciale, cuprinse in Titlul VII, art.150-152 din Constitutie. Asa fiind, nu se poate retine nici incalcarea prevederilor constitutionale ale art.73 alin.(2). In sfarsit, „avand in vedere ca textul legal criticat nu instituie mandatul imperativ*, considera ca „acesta nu contravine prevederilor art.69 din Constitutie, republicata, referitoare la mandatul reprezentativ.*

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.


CURTEA,



examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecatorului-raportor, Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali, raportata la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.a) din Constitutie, precum si celor ale art.1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.

Obiectul sesizarii de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, il constituie Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali. Curtea observa, insa, ca in realitate sunt formulate critici de neconstitutionalitate in mod concret, in ordinea invocarii, doar cu privire la art.29 alin.(16), art.48 alin.(11) si art.2 lit.f) din lege.

Se sustine ca aceste dispozitii din lege incalca, in ordinea invocarii lor, art.62 alin.(1), art.2 alin.(1), art.89, art.73 alin.(2) si art.69 din Constitutie, potrivit carora:

Art.62 alin.(1):„Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.*;

Art.2 alin.(1):„Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.*;

Art.89:„(1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru 5 formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.

(2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta.*

Art.73 alin.(2):„Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.*

Art.69: „(1) In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul.*

Examinand obiectia de neconstitutionalitate cuprinsa in sesizare, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:

Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali a fost adoptata in temeiul art.114 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata, in urma angajarii raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna din data de 29 octombrie 2007.

Titlul I al legii este consacrat „Alegerii Camerei Deputatilor si a Senatului*, iar articolul 1 al Capitolului 1 – „Dispozitii generale* – prevede ca „prezentul titlu stabileste cadrul juridic general pentru organizarea si desfasurarea alegerii Camerei Deputatilor si a Senatului.*

In conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) din Constitutia Romaniei, „Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.* De asemenea, dispozitiile art.61 din Legea fundamentala stabilesc ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman, fiind alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, care sunt alese, conform art.62 alin.(1) „[...] prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.*

Asadar, instituirea acestei formule constitutionale confera Camerei Deputatilor si Senatului aceeasi legitimitate, ambele fiind expresia vointei aceluiasi corp electoral. Desi textul alin.(1) al art.62 din Constitutie obliga la alegerea prin vot a Parlamentului, se lasa legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum si modalitatile concrete de organizare si desfasurare a scrutinului. Mai mult, art.73 alin.(3) lit.a) din Legea fundamentala prevede ca „sistemul electoral se reglementeaza prin lege organica.*

Legea supusa controlului de constitutionalitate prevede ca deputatii si senatorii se aleg in colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale.

O prima critica de neconstitutionalitate vizeaza prevederile art.29 alin.(16) si art.48 alin.(11) din lege, care dispun cu privire la atribuirea mandatelor de parlamentar catre persoane de pe lista nationala suplimentara, fara ca aceasta lista sa fie votata de alegatori, ceea ce, in opinia autorului sesizarii, contravine prevederilor art.62 alin.(1) din Constitutie referitoare la alegerea de catre cetateni a membrilor Parlamentului prin vot direct. De asemenea, invoca incalcarea prevederile art.2 alin.(1) din Constitutie, deoarece „o parte a membrilor Parlamentului (organ reprezentativ) nu mai sunt alesi.*

Analizand aceste critici, Curtea constata ca ele sunt intemeiate si urmeaza sa admita obiectia de neconstitutionalitate in sensul si pentru motivele ce se vor arata in continuare.

Intr-adevar, art.73 alin.(3) lit.a) din Constitutie dispune ca „sistemul electoral* este reglementat prin lege organica. Aceasta lege trebuie sa fie, insa, in concordanta cu dispozitia constitutionala cu privire la caracterul direct al votului si cu principiul potrivit caruia atribuirea unui mandat de parlamentar se poate face doar in baza votului exprimat de corpul electoral.

Prin reglementarea criticata, partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale nominalizeaza pe listele suplimentare candidati care, in cadrul procesului electoral, raman in afara elementului esential al acestuia, „votul*, deoarece alegatorul nu se pronunta prin vot direct sau indirect asupra listei suplimentare. Practic, deputatii sau senatorii desemnati de pe aceste liste nu au fost votati de corpul electoral.

In legatura cu modalitatea de vot, art.42 alin.(6) din lege prevede ca „Alegatorii vor vota separat in cabine inchise, aplicand stampila care poarta mentiunea „VOTAT* inauntrul patrulaterului care cuprinde numele si prenumele candidatului pe care il voteaza.* Din acest text se deduce, fara nici un fel de rezerva, ca alegatorii voteaza doar candidatii propusi fiecare pentru un colegiu uninominal de catre partidele politice, aliantele politice sau electorale, fara a vota si lista nationala suplimentara reglementata de art.29 alin.(16) din lege. Nicio dispozitie a legii nu face referire la modalitatea in care listele suplimentare se voteaza. Legea poate stabili mecanisme de transformare a voturilor in mandate si modul de atribuire a acestora, dar nu poate, in niciun caz, sa prevada acordarea de mandate, in lipsa votului corpului electoral cu privire la lista nationala suplimentara, fara ca prin aceasta operatiune sa nu contravina prevederilor art.62 din Constitutie.



Preferinta alegatorului pentru un candidat, cat si asupra componentei listei nationale a fiecarui partid trebuie exprimata distinct, prin votul acestuia. Altfel spus, alegatorul trebuie sa se pronunte prin doua voturi.

Asadar, legea nu poate cuprinde prevederi contrare celor ale art.62 alin.(1) din Constitutie, care obliga la alegerea prin vot direct a Camerei Deputatilor si Senatului.

Sistemul votului uninominal mixt reglementat prin legea criticata se deosebeste esential de sistemele electorale la care s-a facut referire in punctul de vedere al Guvernului, sisteme mixte bazate pe votul multiplu.

In sistemul electoral mixt reglementat de textele criticate, optiunile electorale ale cetatenilor pentru un anumit partid politic sau alianta ori organizatie a cetatenilor apartinand unei minoritati nationale se exprima in voturile date candidatilor inscrisi in colegiile uninominale, nu si cu privire la cei care figureaza pe lista nationala suplimentara. Pentru a da dreptul la atribuirea unui mandat, lista suplimentara trebuie „votata*, iar nu „afisata*.

Pentru aceste considerente, Curtea constata ca dispozitiile art.29 alin.(16) si art.48 alin.(11) din lege sunt neconstitutionale.

Tinand seama de principiul enuntat de art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si avand in vedere considerentele expuse mai sus, Curtea constata ca si prevederile art.48 alin.(17) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali, potrivit carora „In situatia in care un partid politic, alianta politica sau alianta electorala obtine la nivel national prin insumarea caturilor de la nivel judetean un numar de mandate superior numarului total de candidati la nivelul tarii, se va proceda la atribuirea de mandate catre persoanele de pe lista nationala in ordinea descrescatoare a inscrierii in lista, dupa eliminarea candidatilor care au primit locuri din aceasta lista in etapa a doua conform art.48 alin.(10)*, sunt neconstitutionale.

Cea de a doua critica de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art.2 lit.f) din lege, care, potrivit sustinerilor autorului sesizarii, completeaza prevederile Constitutiei referitoare la modalitatile de incetare a activitatii inainte de termen a mandatului parlamentar, prin aceea ca in situatia reorganizarii administrativ- teritoriale introduce „un nou caz de organizare a alegerilor anticipate pentru alegerea membrilor Parlamentului Romaniei.* Se considera ca astfel se incalca prevederile constitutionale ale art.89 referitoare la dizolvarea Parlamentului, ale art.73 alin.(2) privind revizuirea Constitutiei, precum si ale art.69 care stabilesc ca „orice mandat imperativ este nul.*

Analizand aceste sustineri, Curtea retine urmatoarele:

Articolul 2 lit.f) din lege, care defineste notiunea de „alegeri anticipate*, este plasat in Capitolul I „Dispozitii generale* ale titlului I „Alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului* si prevede ca alegeri anticipate urmeaza sa se organizeze si in „cazul reorganizarii administrativ-teritoriale.*

Curtea constata ca, asa cum este plasat in corpul legii, art.2 lit.f) se refera doar la alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, nu si la celelalte tipuri de alegeri. Astfel, titlul II al legii se refera la „Modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale*.

Potrivit art.3 alin.(3) din Constitutie, „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete.* Organizarea administrativa a teritoriului inseamna delimitarea acestuia, potrivit unor criterii economice, sociale, culturale, de mediu, populatie, etc., in unitati administrativ-teritoriale, in scopul organizarii si functionarii administratiei publice locale in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice, precum si al eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale.

Din cele mentionate, rezulta ca reorganizarea administrativ-teritoriala poate avea efecte, sub aspectul alegerilor, doar la nivelul autoritatilor administratiei publice locale. Reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii nu intrerupe insa mandatul celor doua Camere ale Parlamentului, deputatii si senatorii avand un mandat de reprezentare la nivel national.

Incetarea colectiva a mandatului deputatilor si senatorilor si a activitatii celor doua Camere ale Parlamentului, inainte de expirarea duratei mandatului acestora, precum si declansarea unor alegeri anticipate, pot avea loc numai ca efect al dizolvarii Parlamentului de catre Presedintele Romaniei, in conditiile art.89 din Constitutie.

Asa fiind, Curtea constata ca dispozitiile art.2 lit.f) teza finala „in cazul reorganizarii administrativ- teritoriale* din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali, sunt neconstitutionale, deoarece contravin art.89 din Constitutie, care reglementeaza situatiile de dizolvare a Parlamentului si art.73 alin.(2) din Legea fundamentala, referitor la legile constitutionale, cunoscut fiind ca revizuirea Constitutiei urmeaza o procedura speciala, care poate fi declansata numai in conditiile titlului VII „Revizuirea Constitutiei* din Legea fundamentala.

Curtea semnaleaza ca in cadrul procesului de reexaminare a dispozitiilor declarate neconstitutionale, pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale si in functie de solutiile adoptate, Parlamentul urmeaza sa analizeze si incidenta acestora asupra prevederilor legii in ansamblul ei.
DECIZIE


In temeiul dispozitiilor art.146 lit.a) si ale art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al prevederilor art.11 alin.(1) lit.A.a), al art.15 alin.(1) si al art.18 alin.(2) si (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, in unanimitate,


Curtea Constitutionala
In numele legii

DECIDE



Constata ca dispozitiile art.2 lit.f) teza finala – „in cazul reorganizarii administrativ-teritoriale*, ale art.29 alin.(16) si ale art.48 alin.(11) si (17) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali sunt neconstitutionale.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
24 useri online

Useri autentificati: