DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 355 din 4 aprilie 2007 referitoare la constitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului

Decizie neconstitutionalitate din 04-04-2007
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 355 din 4 aprilie 2007 referitoare la constitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului


Publicata in Monitorul Oficial nr. 318/2007 - M. Of. nr. 318 / 11 mai 2007

Cu Adresa nr.51/713 din 26 februarie 2007, secretarul general al Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, formulata de un numar de 71 de deputati, si anume: Gheorghe I. Albu, Roberta Alma C. Anastase, Nicolae N. Bara, Gheorghe G. Barbu, Cornel Stefan C. Bardan, Iulian–Gabriel P. Birsan, Anca-Daniela C. Boagiu, Ionela I. Bruchental – Pop, William Gabriel S. Branza, Daniel I. Buda, Costica N. Canacheu, Bogdan C. Cantaragiu, Alexandru A. Ciocalteu, Anca M. Constantinescu, Radu–Catalin Dragus, Stelian N. Dutu, Ionesie P. Ghiorghioni, Ion I. Gontea, Dan N. Grigore, Monica Maria C. Iacob Ridzi, Traian Constantin A. Igas, Valentin Adrian M. Iliescu, Gratiela Denisa M. Iordache, Radu V. D. Lambrino, Danut E. Liga, Mircea Man, Marian– Jean J. G. Marinescu, Laurentiu C. Mironescu, Liviu Alexandru H. Miroseanu, Alexandru E. Mocanu, Petru P. Movila, Dorin–Liviu D. Nistoran, Ioan C. Oltean, Aurel A. Olarean, Constantin M. Petrea, Cosmin Gabriel C. Popp, Cezar Florin Gh. Preda, Ioan Dumitru I. Puchianu, Dumitru Gh. Puzdrea, Romeo Marius Gh. Raicu, Cristian I. Radulescu, Marius I. Rogin, Marcel Laurentiu M. Romanescu, Gheorghe G. Sarb, Mugurel Liviu S. Sarbu, Mihai Gr. Stanisoara, Petre Strachinaru, Valeriu I. Tabara, Horia C. Vasioiu, Augustin A. Zegrean, Aurel I. Vainer, Leonida I. Lari-Iorga , Romica C. Andreica, Cristian Alexandru R. Boureanu, Dan Horatiu Gh. Buzatu, Marian V. Hoinaru, Mircea Teodor M. S. Iustian, Corneliu V. Momanu, Monica Octavia P. Musca, Viorel N. Oancea, Dumitru M. Pardau, Marian Sorin C. Paveliu, Florin Aurelian N. Popescu, Vasile I. Pruteanu, Gabriel A. Sandu, Ion I. Stoica, Cornel H. Stirbet, Raluca D. Turcan, Dragos V. Ujeniuc, Petre I. Ungureanu, Claudius Mihail Gh. Zaharia.

Sesizarea a fost formulata in temeiul art.146 lit.a) din Constitutie si al art.15 alin.(4) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.1.551 din 26 februarie 2007 si constituie obiectul Dosarului nr.262A/2007.

Obiectul sesizarii, astfel cum a fost formulat, il constituie Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, in redactarea adoptata de Parlamentul Romaniei in conditiile art.77 alin.(2), cu respectarea prevederilor art.75 si ale art.76 alin.(1) din Constitutie.

In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate se arata:
  • Prevederile art.5 alin.(2) si (4) din Legea nr.3/2000 in forma adoptata prin legea ce face obiectul sesizarii, care interzic organizarea referendumului simultan cu desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai putin de 3 luni inainte si dupa data acestor alegeri, incalca prevederile constitutionale ale art.2 alin.(1), potrivit carora „suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, [...] si prin referendum*, precum si ale art.90 din Constitutie, care prevad ca „Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national*. Incalcarea consta in aceea ca, prin intrarea in vigoare a legii, „in anii electorali nu s-ar mai putea organiza referendum.* In aceasta ipoteza, de exemplu, „in intreg anul 2008 organizarea de referendum este imposibila*, deoarece urmeaza sa se organizeze alegeri locale in luna iunie si alegeri parlamentare in luna noiembrie, astfel ca art.2 si art.90 din Constitutie ar fi inaplicabile. Se considera ca sunt incalcate si dispozitiile constitutionale ale art.95 alin.(3) care stabilesc ca, in cazul aprobarii propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, trebuie sa se organizeze referendum pentru demiterea acestuia in cel mult 30 de zile. Or, „daca acest lucru ar surveni in perioada de 3 luni inainte sau dupa alegerile la care se refera modificarea legislativa, referendumul prevazut la art.95 alin.(3) din Constitutie nu s-ar putea organiza.* Se mai arata ca aceste prevederi din Constitutie sunt imperative si „nu lasa loc nici unei limitari*, sens in care s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 567 din 11 iulie 2006 referitoare la dreptul Presedintelui Romaniei de a consulta poporul prin referendum.

    In continuare, se considera ca prevederile art.5 alin.(5) din lege, potrivit carora „Ordinea de desfasurare a referendumurilor este data de forta juridica a actului normativ care l-a declansat si de data initierii acestora*, sunt neconstitutionale, „fiindca notiunea de forta juridica a actului normativ nu este definita de Legea fundamentala* si nici de art.90 din aceasta. *Dreptul poporului la referendum decurge din Constitutie si nu poate fi stabilita nici o ierarhie a referendumului in functie de «actul normativ care l-a declansat».* De asemenea, se considera ca alin.(6) al aceluiasi articol, potrivit caruia „Prevederile alin.(4) se aplica in mod corespunzator pentru referendumul local in raport cu alegerile locale*, este neconstitutional, deoarece face trimitere la alin.(4) „despre a carui neconstitutionalitate am facut vorbire*.
  • dispozitiile art.10, potrivit carora „(1) Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale, in cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.81 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata.

    (2) In cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.81 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata, demiterea acestuia este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe intreaga tara de catre cetatenii prezenti*, contravin art.81 din Constitutie. Contradictia consta in aceea ca prin modificarea textului se „creeaza practic doua tipuri de presedinte – un presedinte ales la primul tur de scrutin si altul ales la al doilea tur de scrutin*, ceea ce determina „o diferenta de legitimitate intre cele doua categorii*. Or, Presedintele Romaniei, odata ales, cu respectarea prevederilor constitutionale ale art.81 alin.(1), „are aceeasi legitimitate, indiferent ca alegerea s-a facut in turul unu sau doi de scrutin – art.81 alin.(2) sau art.81 alin.(3)*, asadar are „un statut constitutional care nu poate fi diferentiat in raport de numarul de voturi cu care a fost ales*. De asemenea, art.10 contravine art.95 alin.(3) din Constitutie, care nu face deosebire dupa cum Presedintele Romaniei a fost ales in primul sau al doilea tur de scrutin, astfel ca textul de lege criticat adauga la aceasta, ceea ce este inadmisibil. Se mai invoca si incalcarea prevederilor constitutionale ale art.99 privind „Raspunderea presedintelui interimar*, deoarece textul din legea criticata se refera doar la presedintele ales in conditiile art.81 alin.(2) sau (3), iar „persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei, nefiind aleasa in conditiile art.81, nu ar putea fi demisa prin referendum daca legea ar intra in vigoare*, pentru ca „nu stabileste procedura aplicabila*.
  • „Proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor* contravine principiului neretroactivitatii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constitutie, prin aceea ca instituie o noua modalitate de demitere a Presedintelui decat cea existenta la data alegerii sale in functie, iar „astfel de modificari esentiale nu pot interveni in timpul exercitarii mandatului*. In acest sens, se arata ca, desi, potrivit art.83 din Constitutia revizuita, durata mandatului Presedintelui Romaniei s-a prelungit de la 4 ani la 5 ani, art.155 alin.(3) din Legea fundamentala stipuleaza ca „Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplica incepand cu urmatorul mandat prezidential*. In legatura cu incalcarea principiului neretroactivitatii legii, se invoca Decizia Curtii Constitutionale nr.61 din 18 ianuarie 2007.
  • Art.12 alin.(1) din legea supusa controlului de neconstitutionalitate, potrivit caruia „Nu constituie probleme de interes national, in sensul art.11, si nu formeaza obiectul referendumului, in conditiile art.90 din Constitutia Romaniei, republicata, problemele care vizeaza revizuirea Constitutiei*, este contrar prevederilor constitutionale ale art.90, „pentru ca limiteaza dreptul Presedintelui Romaniei de a solicita poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la probleme de interes national*. Se arata ca, in acest sens, prin Decizia Curtii Constitutionale nr.567 din 11 iulie 2006 dispozitiile art.12 alin.(1) din Legea nr.3/2000 au fost declarate neconstitutionale, „iar in forma adoptata prin prezenta lege sunt, de asemenea, neconstitutionale, pentru ca nesocotesc o decizie a Curtii Constitutionale, care este general obligatorie*.

    Autorii sesizarii considera, de asemenea, ca legea „in ansamblul ei* incalca art.77 alin.(2) din Constitutie, care prevede ca, „Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii*. Asadar, potrivit textului constitutional, „Parlamentul Romaniei era sesizat strict cu problemele ridicate de catre Presedinte in cererea de reexaminare* si trebuia sa se pronunte numai cu privire la acestea. Totusi, Parlamentul a adaugat noi articole legii supuse reexaminarii, ceea ce depaseste limitele investirii, iar legea rezultata este practic alta lege decat cea care a fost trimisa initial la promulgare.

    In sfarsit, se mai arata ca in legatura „cu problemele din prezenta sesizare* Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat in sedinta din 21 februarie 2007, „declarand ca fiind neconstitutionala Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului (propunerea legislativa inregistrata la Camera Deputatilor sub nr.392/2006)*, ale carei dispozitii sunt identice cu cele adoptate prin „propunerea legislativa inregistrata la Camera Deputatilor sub nr.669/2006*.

    In conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/ 1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

    Presedintele Camerei Deputatilor arata ca isi mentine punctul de vedere formulat in legatura cu sesizarea privind neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, care a facut obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.180A/2007.

    Presedintele Senatului, in punctul de vedere exprimat, apreciaza ca prevederile art.5 alin.(3) si (4) nu incalca spiritul sau litera Constitutiei, fiind „evident si normal* ca dispozitiile constitutionale ale art.2 alin.(1) si art.90, referitoare la exercitarea suveranitatii nationale de catre popor prin referendum, trebuie concretizate printr-o lege care sa reglementeze modul de organizare si desfasurare a acestuia, ceea ce „nu poate fi interpretat ca o forma de restrangere sau limitare*. Atingerea scopului pentru care se organizeaza referendumul presupune masuri de evitare a suprapunerilor cu alte activitati, astfel ca desfasurarea alegerilor generale, prezidentiale sau pentru Parlamentul European concomitent si in aceleasi circumstante cu un referendum implica riscul compromiterii fiecareia dintre aceste actiuni. De altfel, cu privire la alegerile pentru Parlamentul European, chiar reglementarile si practica Uniunii Europene recomanda evitarea suprapunerilor cu alte actiuni. Mai mult, dupa desfasurarea unui proces electoral este nevoie de o perioada de timp pentru organizarea unui referendum, atat sub aspect organizatoric, cat si pentru respectarea unui calendar de termene legale. Se considera ca acelasi rationament este valabil si pentru ipoteza in care se organizeaza intai un referendum. Ca atare, „fixarea unei perioade minime necesare intre cele doua tipuri de referendumuri nu poate fi considerata ca o masura restrictiva* si in acest context „este firesc sa se stabileasca si un criteriu pentru departajarea prioritatii lor*.
  • In legatura cu prevederile art.10, modificate prin legea criticata, considera ca, desi sustinerile de neconstitutionalitate au fost solutionate prin Decizia Curtii Constitutionale nr.147 din 21 februarie 2007, „solutia de demitere a presedintelui din noua lege trebuie facuta printr-o noua analiza raportata la actuala formulare a textului si la noul context al intregii reglementari*. In acest sens, arata ca, plecand de la premiza „ca demiterea Presedintelui prin referendum reprezinta o sanctiune pentru savarsirea unor fapte grave, este clar ca nu se justifica conditionarea valabilitatii referendumului de prezenta majoritatii alegatorilor inscrisi in listele electorale*, o asemenea prevedere neavand un suport constitutional expres.
  • Cu referire la invocarea incalcarii principiului neretroactivitatii legii, arata ca legea criticata stabileste masuri de ordin procedural, care sunt de imediata aplicare si nu dispune cu privire la statutul si atributiile presedintelui sau la durata mandatului si nici cu privire la modalitatea de demitere a acestuia, care urmeaza „aceeasi cale* – suspendarea din functie si organizarea referendumului popular.
  • In ceea ce priveste sustinerile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.12 alin.(1) din lege, potrivit carora problemele care vizeaza revizuirea Constitutiei nu pot face obiectul referendumului national, arata ca „in sistemul nostru constitutional nu este specific referendumul legislativ*, poporul avand dreptul de initiativa legislativa conform Legii fundamentale, care institutionalizeaza un referendum final pentru aprobarea legii de revizuire a sa. Considera ca „nu ar fi normal ca pentru revizuirea Actului fundamental sa se organizeze doua tipuri de consultare a poporului, printr-un referendum prealabil si unul final, cu posibilitatea unor rezultate contrare*.
  • In legatura cu sustinerile referitoare la incalcarea art.77 alin.(2) din Constitutie, arata ca „Presedintele a solicitat prin cererea sa reexaminarea legii in ansamblul ei, chiar daca a criticat concret doar unele texte*, precum si ca „Parlamentul, fiind unica autoritate legislativa a tarii si avand suveranitatea in domeniul legislativ, nu poate fi ingradit in exercitarea acestei prerogative*.

    Guvernul nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la obiectia de neconstitutionalitate formulata.


    CURTEA,



    examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, raportul judecatorului-raportor, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, raportata la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

    Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.a) din Constitutie, precum si ale art.1, 10, 15 si 18 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.

    Obiectul controlului de constitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, in ansamblul sau, precum si, in special, art.5 alin.(2), (4), (5) si (6), art.10 si art.12 alin.(1) din aceasta. In realitate, legea supusa controlului de constitutionalitate cuprinde un articol unic, iar prevederile enuntate ca fiind criticate sunt cuprinse la pct.2, 3, 5 si 6 din aceasta, astfel:

    pct.2. – „La articolul 5, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:

    «(2) Referendumul este valabil doar daca la acesta participa cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale, cu exceptia situatiei prevazute la art.10 alin.(2).»*;
  • pct.3. – „La articolul 5, dupa alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alin.(3) – (6), cu urmatorul cuprins:

    «[...]. (4) Referendumul national nu poate avea loc cu mai putin de 3 luni inainte sau dupa data alegerilor prezidentiale, parlamentare ori pentru Parlamentul European sau a unui referendum national.

    (5) Ordinea de desfasurare a referendumurilor este data de forta juridica a actului normativ care l-a declansat si de data initierii acestora.

    (6) Prevederile alin.(4) se aplica in mod corespunzator pentru referendumul local in raport cu alegerile locale.»*;

    pct.5. – „Articolul 10 va avea urmatorul cuprins:

    «Art.10 – (1) Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale, in cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.81 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata.

    (2) In cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.82 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata, demiterea acestuia este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe intreaga tara de catre cetatenii prezenti.»*;

    pct.6 – „La articolul 12, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:

    «Art.12. – (1) Nu constituie probleme de interes national, in sensul art.11, si nu formeaza obiectul referendumului, in conditiile art.90 din Constitutia Romaniei, republicata, problemele care vizeaza revizuirea Constitutiei.»*

    In opinia autorilor sesizarii, legea in ansamblul sau, precum si textele mentionate din aceasta incalca, in ordinea invocarii lor, prevederile constitutionale ale art.2 alin.(1), art.90, art.95 alin.(3), art.81 alin.(1) – (3), art.99, art.15 alin.(2) si art.77 alin.(2).

    Aceste dispozitii din Constitutie prevad:
  • Art.2 alin.(1): „Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.*;
  • Art.90: „Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.*;
  • Art.95 alin.(3): „Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.*;
  • Art.81 alin.(1) – (3): „(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

    (2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.

    (3) In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.*;

  • Art.99: „Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savarseste fapte grave, prin care incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 98.* (Art.95 priveste „Suspendarea din functie*, iar art.98 dispune cu privire la „Interimatul functiei*.);

    Art.15 alin.(2): „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.*;

    Art.77 alin.(2):*Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.*

    Examinand obiectiile de neconstitutionalitate formulate, prevederile legii criticate, prin raportare la dispozitiile constitutionale incidente, Curtea Constitutionala constata ca sesizarea de neconstitutionalitate este intemeiata si urmeaza a fi admisa, pentru urmatoarele considerente:

    I. O prima critica de neconstitutionalitate vizeaza pct.2 si 3 ale articolului unic din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului. Potrivit pct.2 din legea criticata, articolul 5 alineatul (2) prevede ca „Referendumul este valabil doar daca la acesta participa cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale, cu exceptia situatiei prevazute la art.10 alin.(2).* [Alin.(2) al art.10, la care se face trimitere, dispune ca demiterea Presedintelui Romaniei, ales in conditiile art.81 alin.(3) din Constitutie, este aprobata daca este intrunita majoritatea voturilor valabil exprimate pe intreaga tara de catre cetatenii prezenti.] Potrivit punctului 3 din aceeasi lege, la articolul 5, dupa alin.(2) se introduc patru noi alineate, alin.(3) – (6). Dintre acestea, sunt criticate ca fiind neconstitutionale prevederile alineatului (4), care prevad imposibilitatea organizarii referendumului national, cu mai putin de 3 luni inainte sau dupa data alegerilor prezidentiale, parlamentare, ori pentru Parlamentul European sau a unui alt referendum national, precum si cele ale alin.(6), potrivit carora dispozitiile alin.(4) se aplica in mod corespunzator pentru referendumul local in raport cu alegerile locale. In opinia autorilor sesizarii, aceste dispozitii de lege sunt contrare art.2 alin.(1), art.90 si art.95 alin.(3) din Constitutie, deoarece limiteaza sau ingradesc dreptul poporului de a-si exercita suveranitatea.

    Asadar, in esenta, autorii sesizarii considera ca fiind neconstitutionale prevederi din lege referitoare la conditiile de organizare si desfasurare a referendumului. Sub acest aspect, Curtea Constitutionala constata ca sustineri identice au fost formulate cu privire la art.5 alin.(2) si (4) si art.10 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000, care au facut obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.180A/2007, solutionat prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.162 din 7 martie 2007. Prin aceasta decizie, cu majoritate de voturi, Curtea a retinut ca sustinerile de neconstitutionalitate sunt intemeiate si, in consecinta, a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 pentru organizarea si desfasurarea referendumului este neconstitutionala. Pentru a pronunta aceasta solutie, prin decizia mentionata, Curtea Constitutionala a retinut ca art.1 din Legea nr.3/2000, modificata si completata prin legea criticata, preluand cuprinsul art.2 alin.(1) din Constitutie, dispune ca „In Romania suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin [...] referendum*, iar potrivit art.5 alin.(1) din aceeasi lege, referendumul national si referendumul local se organizeaza si se desfasoara in conditiile prevazute de aceasta lege. Or, alineatele nou introduse ce fac obiectul sesizarii instituie chiar unele conditii referitoare la organizarea si desfasurarea referendumului, iar nu prevederi care sa contravina acestei modalitati de exercitare a suveranitatii nationale de catre popor, astfel ca art.2 alin.(1) din Constitutie nu este incalcat.

    Prin aceeasi decizie, s-a retinut ca, in schimb, textele de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art.90, potrivit carora „Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national*, precum si pe cele ale art.95 alin.(3), care prevad ca, in cazul aprobarii propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, „[...] in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.* Din analiza celor doua texte constitutionale rezulta ca referendumul se poate desfasura oricand in cursul anului, daca Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei. Asadar, potrivit Constitutiei, nu exista nici o alta conditie care sa interzica organizarea si desfasurarea referendumului simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau cele pentru Parlamentul European, ori intr-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor mentionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate sa o faca (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). In consecinta, conditiile stabilite de legiuitor pentru desfasurarea referendumului prin legea criticata adauga la prevederile Constitutiei, ceea ce determina neconstitutionalitatea acestora. De asemenea, Curtea a retinut ca exigentele extraconstitutionale cuprinse in lege impiedica organizarea oricarui referendum, ceea ce, contravine art.2 alin.(1) din Constitutie, in conditiile in care, practic, in Romania, s-ar putea sa se desfasoare alegeri in fiecare an. Mai mult, in conditiile in care legea se refera la alegerile locale, fara a preciza daca este vorba de alegeri generale sau partiale, este cunoscut faptul ca acestea din urma pot avea loc in fiecare luna a anului. In consecinta, suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezinta un alt argument pe care se intemeiaza constatarea ca prevederile supuse controlului din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului sunt contrare Constitutiei si pot genera blocaje constitutionale, data alegerilor devenind dependenta de data desfasurarii referendumului.

    Fata de considerentele expuse, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, constata ca art.5 alin.(2), (4) si (5) si art.10 sunt neconstitutionale.

    II. Autorii sesizarii critica, de asemenea, ca fiind neconstitutionale prevederile art.5 alin.(6) si ale art.12 alin.(1) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000, precum si legea in ansamblul sau, prin raportare la art.77 alin.(2) din Constitutie.

    In acest sens, se arata ca dispozitiile art.5 alin.(6) din lege, potrivit carora „Prevederile alin.(4) se aplica in mod corespunzator pentru referendumul local in raport cu alegerile locale*, sunt contrare Constitutiei „deoarece fac trimitere la alin.(4) al aceluiasi articol despre a carui neconstitutionalitate am facut vorbire*.

    Examinand aceasta motivare, Curtea retine ca sustinerile din sesizare, referitoare la prevederile alin.(6) al art.5 din legea criticata, sunt intemeiate pentru argumentele care au justificat solutia de neconstitutionalitate a art.5 alin.(4) din aceeasi lege, si, in consecinta, cu majoritate de voturi, constata ca art.5 alin.(6) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 este neconstitutional.

    In legatura cu art.12 alin.(1) din lege, care prevede ca „(1) Nu constituie probleme de interes national, in sensul art.11, si nu formeaza obiectul referendumului, in conditiile art.90 din Constitutia Romaniei, republicata, problemele care vizeaza revizuirea Constitutiei*, autorii sesizarii sustin ca incalca prevederile constitutionale ale art.90, intrucat „limiteaza dreptul Presedintelui Romaniei de a solicita poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la probleme de interes national*, precum si pentru ca, referindu-se la Decizia Curtii Constitutionale nr.567/2006, „nesocotesc o decizie a Curtii Constitutionale, care este general obligatorie*.

    Examinand aceste sustineri, Curtea constata ca art.12 alin.(1) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 contravine dispozitiilor art.90 din Constitutie. Potrivit acestor dispozitii, „Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national*. Rezulta ca stabilirea problemelor de interes national este de competenta Presedintelui Romaniei, Parlamentul urmand a fi consultat in legatura cu organizarea referendumului cu privire la probleme de interes national.

    In sfarsit, ultima critica de neconstitutionalitate priveste legea in ansamblul sau, prin raportare la art.77 alin.(2) din Constitutie, cu sustinerea ca, potrivit acestor prevederi constitutionale, Parlamentul Romaniei trebuia sa se pronunte strict fata de problemele ridicate de catre Presedinte in cererea de reexaminare. Or, prin adaugarea unor noi articole legii supuse reexaminarii, Parlamentul a depasit limitele investirii, legea rezultata fiind „practic alta lege decat cea care a fost trimisa initial la promulgare*.

    Examinand aceste sustineri prin raportare la dispozitiile art.77 alin.(2) din Constitutie, potrivit carora „Inainte de promulgare Presedintele Romaniei poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii*, Curtea constata ca din textul constitutional rezulta ca Parlamentul ar urma sa reexamineze doar textele indicate de Presedintele Romaniei. Asa fiind, aceasta critica de neconstitutionalitate este intemeiata si urmeaza a fi admisa, deoarece: la data de 12 ianuarie 2007, Presedintele Romaniei domnul Traian Basescu, a solicitat Presedintelui Senatului, domnul Nicolae Vacaroiu, prin cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, eliminarea din lege a prevederilor „articolului unic pct.2 referitoare la completarea art.5 din Legea nr.3/2000, prin introducerea alin.(4)*, precum si sa se precizeze, in mod expres, abrogarea dispozitiilor alin.(1) al art.12*. Ca urmare a cererii de reexaminare, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, in care au fost introduse noi prevederi cuprinse in art.5 alin.(2), (5) si (6), art.10 si art.12 alin.(1). Asadar, cu prilejul solutionarii cererii de reexaminare formulate de Presedintele Romaniei, prin legea de modificare supusa controlului de constitutionalitate in prezentul dosar, Parlamentul Romaniei, depasind limitele investirii, care priveau prevederile art.5 alin.(4) si ale art.12 alin.(1) din Legea nr.3/2000, a modificat si completat si alte dispozitii din aceasta lege.

    Pentru considerentele aratate, Curtea constata ca toate prevederile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 pentru organizarea si desfasurarea referendumului sunt neconstitutionale.


    DECIZIE


    In temeiul dispozitiilor art.146 lit.a) si al art.147 alin.(2) si (4) din Constitutie, precum si al prevederilor art.11 alin.(1) lit.A.a), al art.15 si al art.18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi,


    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii

    DECIDE



    Constata ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului este neconstitutionala.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    42 useri online

    Useri autentificati: