DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.29 alin.(5), art.30 si ale art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali

Decizie neconstitutionalitate din 20-04-2010
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.29 alin.(5), art.30 si ale art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali


Publicata in Monitorul Oficial nr. 353/2010 - M. Of. 353 / 28 mai 2010

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor *art.48 alin.(17), art.29 alin.(5) independent si in conexiune cu art.48 si art.31 raportat la art.30 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali*, exceptie ridicata de Remus Florinel Cernea in Dosarul nr.1/APCD/2010 al Tribunalului Bucuresti Sectia a III-a civila.

La apelul nominal raspunde, personal, autorul exceptiei, domnul Remus Florinel Cernea. Procedura de citare este legal indeplinita.

Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul autorului exceptiei.

Acesta sustine, mai intai, ca, spre deosebire de situatia analizata de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.61/2010, de aceasta data dispozitiile art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008 sunt criticate din perspectiva unei candidaturi independente la alegerile parlamentare partiale. In esenta, arata ca textul legal mentionat anuleaza dreptul de a fi ales, reglementat de art.37 din Constitutie, prin aceea ca elimina candidatii independenti din cursa pentru alegerile parlamentare partiale. Este firesc ca legislatia sa prevada anumite conditii, cu caracter restrictiv, pentru exercitarea in concret a acestui drept, dar este contrar Legii fundamentale si actelor juridice internationale in aceasta materie ca o anumita categorie de candidati, acceptata la alegerile generale, sa fie exclusa legal si de la bun inceput din etapa alegerilor partiale. In ce priveste dispozitiile art.29 alin.(5) din Legea nr.35/2008, prin care se instituie obligatia ca, la depunerea candidaturilor, fiecare candidat sa faca dovada constituirii unui depozit in valoare de 5 salarii minime brute pe tara, sustine ca acestea contin o conditie mult prea restrictiva, avand in vedere ca nivelul acestui depozit este, pentru nivelul economic al tarii noastre, foarte ridicat, comparativ cu alte state europene. Mai mult, dat fiind modul de atribuire a mandatelor, reglementat de art.48 din aceeasi lege, aceasta cerinta opereaza discriminari pe criterii de avere, avantajand partidele politice in detrimentul candidatilor independenti. Restrictia legala nu este rezonabila si nici proportionala si nu urmareste un scop legitim, astfel incat sa fie justificata in lumina cerintelor impuse de jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Prevederile art.30 din Legea nr.35/2008 contin, de asemenea, o conditie deosebit de excesiva pentru candidatii independenti, si anume aceea a depunerii unor liste de semnaturi ale sustinatorilor provenind de la minim 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza. Or, Codul bunelor practici electorale, elaborat de Comisia pentru Democratie prin Drept-Comisia de la Venetia- prevede un numar necesar de semnaturi cel mult egal cu 1% din totalul alegatorilor. In sfarsit, se mai sustine ca atat opinia instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, cat si a Avocatului Poporului, nu contin argumente solide in sensul respingerii exceptiei. Prin urmare, solicita admiterea acesteia si depune concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibila a exceptiei, deoarece, in realitate, autorul acesteia urmareste modificarea dispozitiilor legale criticate in sensul introducerii candidatilor independenti in cursa pentru alegerile parlamentare partiale si diminuarea atat a valorii depozitului necesar a fi constituit de fiecare candidat, cat si a numarului de semnaturi necesare unui candidat independent la depunerea candidaturii sale. Textele de lege criticate exprima optiunea legiutorului in ceea ce priveste stabilirea conditiilor de exercitare a dreptului de a fi ales si de organizare a alegerilor parlamentare, in acord cu prevederile internationale in materie, inclusiv cu recomandarile din Codul bunelor practici in materie electorala, invocat. Apreciaza ca sunt respectate drepturile constitutionale pretins incalcate, cum ar fi dreptul de a fi ales si principiul suveranitatii, astfel cum a aratat Curtea Constitutionala prin Decizia nr.61/2010.


Curtea,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 7 aprilie 2010, pronuntata in Dosarul nr.1/APCD/2010, Tribunalul Bucuresti Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor *art.48 alin.(17), art.29 alin.(5) independent si in conexiune cu art.48 si art.31 raportat la art.30 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.*

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Remus Florinel Cernea intr-o cauza avand ca obiect solutionarea contestatiei formulate de acesta impotriva Deciziei nr.4/06.04.2010 a Biroului Electoral de Circumscriptie al Municipiului Bucuresti Circum-scriptia Electorala nr.42 privind respingerea candidaturii domnului Cernea Remus Florinel, candidat independent pentru functia de deputat in Colegiul uninominal nr.19 al Circum-scriptiei electorale nr.42 la alegerile partiale pentru Camera Deputatilor din 25 aprilie 2010.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008, candidatii independenti nu pot participa la alegerile partiale pentru Camera Deputatilor sau Senat, situatie care prejudiciaza grav drepturile electorale ale cetatenilor romani si loveste prinicipiul organizarii unor alegeri libere si corecte. Nu exista un interes public pentru a limita accesul candidatilor independenti in Parlament, singurul scop al acestei reglementari constand in mentinerea monopolului partidelor parlamentare, cu consecinta vicierii procesului electoral si a discriminarii celorlalti competitori electorali, cu diverse oferte si opinii politice. Conditiile restrictive de inregistrare a unei candidaturi pentru alegerile parlamentare partiale sunt de natura sa excluda competitia electorala, afecteaza caracterul liber si corect al alegerilor si, astfel, golesc de continut dreptul de a fi ales prevazut de Constitutie. O astfel de conditie, care impune un prag electoral ce nu poate intra in discutie in cazul independentilor, nu mai este intalnita in niciun sistem electoral dintr-un stat democratic, membru al Uniunii Europene.

Dispozitiile art.29 alin.(5) din Legea nr.35/2008, *atat ca articol independent, cat si in conexiune cu art.48 din lege, care stabileste modalitatea de atribuire a mandatelor de parlamentar,* contravin prevederilor art.4 alin.(2) din Constitutie, deoarece conditioneaza exercitarea dreptului de a fi ales pe criterii de avere. Astfel, la depunerea condidaturilor, fiecare candidat (partid politic, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale sau candidat independent) trebuie sa faca dovada constituirii unui depozit cu valoare de 5 salarii minime brute pe tara, echivalentul a 3000 RON. Aceasta suma este cea mai mare ceruta in vreun stat membru al Ununii Europene si este deosebit de mare, avand in vedere nivelul scazut de venit al cetatenilor romani fata de alte state ale Uniunii. Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr.226 din 3 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.605 din 26 septembrie 2001, ca, in virtutea prevederilor art.19 pct.3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, *exercitarea libertatilor poate fi supusa anumitor limitari ce trebuie insa stabilite in mod expres prin lege si care sunt necesare, printre altele, apararii securitatii nationale sau ordinii publice.* Or, conditia impusa de art.29 alin.(5) din Legea nr.35/2009, de natura restrictiva, nu raspunde vreunei necesitati de acest fel si nici nu este rezonabila. Mai mult, art.29 alin.(7) prevede ca depozitul se returneaza candidatilor independenti doar daca acestia obtin minim 20% din voturile exprimate in colegiu, ceea ce constituie inca o cerinta deosebit de excesiva, de vreme ce in Uniunea Europeana limita maxima in astfel de cazuri nu depaseste 5% din voturi. Potrivit art.48, mandatele de parlamentar nu sunt atribuite in functie de rezultatele obtinute, ci, proportional, in functie de procentele de voturi obtinute de partid la nivelul circumscriptiilor judetene intr-o prima etapa, si la nivel national in cea de a doua etapa.

Astfel se creeaza o alta inegalitate intre candidatii la alegerile parlamentare, fiind avantajate partidele politice care au inscrisi cat mai multi membri pe liste.

Dispozitiile art.31, raportat la art.30 din Legea nr.35/2008, sunt neconstitutionale prin aceea ca impun candidatilor independenti strangerea unui numar de semnaturi echivalent cu minimum 4% dintre cetatenii cu drept de vot din colegiul respectiv. Acest numar depaseste de 4 ori limita maxima admisa de Consiliul Europei, astfel cum rezulta din art.1.3 pct.ii) din Codul bunelor practici in materie electorala si incalca in mod evident dreptul de a fi ales, prevazut de art.37 din Constitutie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Textele de lege criticate nu afecteaza principiul suveranitatii poporului roman si nici dreptul de a fi ales. Este atributul legiuitorul sa stabileasca in concret conditiile in care candidatii, inclusiv cei independenti, pot participa la alegerile parlamentare partiale.

Potrivit dispozitiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, considera ca dispozitiile *art.48 alin.(17), art.29 alin.(5) independent si in conexiune cu art.48 si art.31 raportat la art.30 din Legea nr.35/2008*, modificata si completata, sunt constitutionale.

In argumentarea punctului de vedere se arata ca *dispozitiile art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008, modificata si completata, nu aduc atingere dreptului de a fi ales in substanta sa, ci conditioneaza exercitiul sau de indeplinirea unei alte cerinte, aplicabile in egala masura tuturor candidatilor la alegerile parlamentare partiale, conditie necesar a fi indeplinita, de altfel, si de candidatii membri ai unor formatiuni politice pentru a dobandi mandatul de parlamentar in cadrul alegerilor generale. Cat priveste critica de neconstitutionalitate a art.29 alin.(5) din Legea nr.35/2008, fata de art.4 alin.(2) din Constitutie, se apreciaza ca *prevederile legale criticate nu aduc atingere principiului constitutional care stabileste ca Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala*.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.


Curtea,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit incheierii de sesizare, dispozitiile *art.48 alin.(17), art.29 alin.(5) independent si in conexiune cu art.48 si art.31 raportat la art.30 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali,* lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Dispozitiile art.30 au fost completate, respectiv modificate prin art.I pct.39, respectiv pct.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008, iar prevederile art.48 alin.(17) au fost modificate prin pct.3 al articolului unic din Legea nr.323/2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.97/2008, publi-cata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009. In ceea ce pri-veste dispozitiile *art.31 raportat la art.30 din Legea nr.35/2008*, criticate, Curtea constata, din analiza motivarii exceptiei de neconstitutionalitate si a continutului acestor texte de lege, ca, in realitate, autorul acesteia vizeaza doar prevederile art.30 din lege. Ca atare, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.29 alin.(5), art.30 si ale art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008, al caror continut este urmatorul:

Art.29 alin.(5) : *(5) La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, candidat independent trebuie sa faca dovada constituirii unui depozit, in contul Autoritatii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat.*

Art.30: *(1) Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegatori pentru Senat.
(1^1) Candidatii independenti pentru circumscriptia electorala a cetatenilor romani cu domiciliul sau resedinta in afara tarii trebuie sa fie sustinuti de minimum 4% din alegatorii cu domiciliul stabilit in unul dintre statele ce fac parte din colegiul uninominal pentru care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegatori pentru Senat.
(2) Lista sustinatorilor trebuie sa cuprinda data alegerilor, numele si prenumele candidatului, colegiul uninominal in care candideaza, numele si prenumele sustinatorului, codul numeric personal, data nasterii sustinatorului, adresa sustinatorului, denumirea, seria si numarul actului de identitate al sustinatorului, precum si semnatura acestuia. In lista se vor mentiona, de asemenea, numele, prenumele si codul numeric personal al persoanei care a intocmit-o. Persoana care a intocmit lista este obligata sa depuna o declaratie pe propria raspundere prin care sa ateste veridicitatea semnaturilor sustinatorilor.
(3) Lista sustinatorilor constituie un act public, cu toate consecintele prevazute de lege.
(4) Sustinatorii pot fi numai cetateni cu drept de vot si domiciliul in colegiul uninominal unde candidatul independent doreste sa candideze. Un sustinator poate sprijini cate un singur candidat pentru fiecare dintre functiile pentru care se organizeaza alegeri.
(5) Adeziunile sustinatorilor se dau pe propria raspundere a acestora.*

Art.48 alin. (17): * (17) La alegerile partiale pot participa numai partidele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care la alegerile generale au indeplinit pragul electoral prevazut de prezentul titlu, individual sau intr-o alianta politica ori electorala. Alegerile partiale se desfasoara intr-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmand a fi declarat castigator.*

Dispozitiile din Constitutie pretins incalcate sunt, in ordinea invocarii lor, cele ale art.37 Dreptul de a fi ales, art.16 alin.(3) care garanteaza egalitatea in drepturi sub aspectul ocuparii functiilor si demnitatilor publice, civile sau militare, in conditiile legii, de catre persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara, art.2 alin.(1) privind suveranitatea nationala, art.4 alin.(2) sub aspectul criteriilor de discriminare, in speta discriminarea pe criteriul averii, si ale art.20 alin.(1) referitoare la interpretarea si aplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. De asemenea, mai sunt invocate prevederile art.14 Interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art.3 Dreptul la alegeri libere din primul Protocol la Conventie, ale art.21 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ale art.25 si ale art.26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, ale art.17 pct.2 lit.b) din Tratatul de la Lisabona, ratificat de Romania prin Legea nr.13/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.107 din 12 februarie 2008, intrat in vigoare la 1 decembrie 2009, si art.1.3 pct. ii) si vi) din Codul bunelor practici in materie electorala, adoptat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept Comisia de la Venetia.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata urmatoarele:

I. Asupra constitutionalitatii dispozitiilor art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr.61 din 14 ianuarie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.76 din 3 februarie 2010. Exceptia de neconstitutionalitate solutionata cu acel prilej a fost ridicata de Partidul Verde intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii formulate impotriva unei decizii a Biroului Electoral de Circumscriptie al Municipiului Bucuresti, Circumscriptia Electorala nr.42, de respingere a candidaturii domnului Cernea Remus Florinel, propus de Partidul Verde pentru functia de deputat in Colegiul uninominal nr. 1 al Circumscriptiei electorale nr.42 la alegerile partiale pentru Camera Deputatilor din 17 ianuarie 2010. Criticile de neconstitutionalitate atunci formulate au vizat exclusiv situatia unui partid neparlamentar ca cea a partidului ce a invocat exceptia caruia, in temeiul dispozitiilor art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008, i-a fost respinsa candidatura la alegerile parlamentare partiale. Respingand exceptia cu acel prilej, Curtea a retinut, in esenta, ca sensul normei juridice atacate rezida in necesitatea intrunirii pragului electoral pentru partidele sau aliantele electorale participante la alegerile parlamentare partiale, astfel ca doar partidele ce, in urma alegerilor generale, au intrunit acest prag si au devenit partide parlamentare pot depune candidaturi. Totodata, admiterea unor candidaturi la alegerile partiale din partea unor partide nereprezentate in Parlament ar conduce la modificarea configuratiei politice a acestuia, in dezacord cu votul exprimat de corpul electoral la alegerile generale, in urma carora s-a constituit organul reprezentativ suprem al poporului roman, intr-o anumita componenta politica, a carei modificare nu poate avea loc decat in cazurile si in conditiile stabilite de lege*. In plus, *a admite posibilitatea ca in urma alegerilor partiale sa obtina mandat de parlamentar o persoana care nu apartine unui partid reprezentat in Parlament inseamna a consacra ca ceea ce nu s-a obtinut prin alegerile generale sa se poata obtine pe calea ocolita a alegerilor partiale*.

Curtea constata ca, prin raportare la cele retinute prin Decizia nr.61/2010, criticile de neconstitutionalitate ale autorului exceptiei de fata sunt formulate dintr-o perspectiva cu totul diferita decat cea anterior examinata, si anume cea a candidatilor independenti la alegerile parlamentare partiale. O asemenea abordare a dispozitiilor art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008 este justificata de noua calitate de candidat independent, si nu din partea unui partid, in care domnul Remus Florinel Cernea autorul exceptiei si-a depus candidatura pentru functia de deputat in Colegiul uninominal nr.19 al Circumscriptiei electorale nr.42 la alegerile partiale pentru Camera Deputatilor din 25 aprilie 2010. De altfel, chiar autorul exceptiei face explicit precizari de aceeasi natura in cuprinsul motivarii scrise a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca, fata de situatia examinata de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.61/2010, care viza strict postura de candidat al unei formatiuni politice, prin exceptia de fata este adusa spre analiza situatia candidatilor independenti.

Aceasta situatie rezulta si din Decizia nr.4/2010 a Biroului Electoral de Circumscriptie al Municipului Bucuresti-Circumscriptia electorala nr.42, care a retinut ca *dl.Cernea Remus Florinel a inregistrat propunerea de candidatura ca independent, ceea ce contravine dispozitiilor art.48 pct.17 din Legea nr.35/2008. Chiar daca participarea ca independent ar fi fost posibila, Biroul Electoral de Circumscriptie al Municipiului Bucuresti retine ca la dosarul de candidatura nu au fost atasate dovada constituirii depozitului prevazut la art.29 alin.(5) din Legea nr.35/2008 si nici lista sustinatorilor, conform art.31 raportat la art.30 din acelasi act normativ*.

Asadar, potrivit sustinerilor de neconstitutionalitate formulate, dispozitiile art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008 contravin, in ordinea invocarii lor, prevederilor art.37, art.16 si ale art.2 alin.(1) din Constitutie, precum si art.14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art.3 din primul Protocol la Conventie, art.25 si art.26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si ale art.17 pct.2 lit.b) din Tratatul de la Lisabona. In esenta, se sustine ca textul legal indicat, prin sintagma *La alegerile partiale pot participa numai partidele politice si organizatiile cetatenilor ()* elimina din competitia electorala a alegerilor parlamentare partiale cate-goria candidatilor independenti, ceea ce echivaleaza cu anularea dreptului de a fi ales al aces-tora, cu instituirea unei grave discriminari in cadrul competitorilor electorali, si afecteaza, totodata, principiul suveranitatii prin vicierea caracterului liber si corect al alegerilor.

Examinand aceste critici, Curtea constata ca sunt intemeiate, urmand ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008 sa fie admisa.

Potrivit dispozitiilor art.48 alin.(17) din legea atacata, *La alegerile partiale pot participa numai partidele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care la alegerile generale au indeplinit pragul electoral prevazut de prezentul titlu, individual sau intr-o alianta politica ori electorala. Alegerile partiale se desfasoara intr-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmand a fi declarat castigator.* Curtea constata ca, astfel formulat, textul de lege criticat are ca efect eliminarea din cursa alegerilor parlamentare partiale a candidatilor independenti, ceea ce incalca dreptul de a fi ales, astfel cum este reglementat de art.37 din Constitutie. Aceste norme fundamentale, precum si ale art.16 alin.(3) si art.40 din Constitutie, reglementeaza conditiile de fond si de forma pe care o persoana trebuie sa le indeplineasca pentru exercitarea dreptului de a fi ales, si anume: persoanele sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara, sa fi implinit, pana la ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor si cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice.

Legiuitorul ordinar are competenta exclusiva ca, subordonandu-se acestor norme cu caracter imperativ si general, sa dezvolte, la nivelul legislatiei infraconstitutionale, conditiile concrete pentru exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecarei functii publice elective. Dispozitiile legale astfel reglementate trebuie, insa, sa fie in concordanta cu principiile statuate in art.16 alin.(3), art.37 si art.40 din Legea fundamentala.

Curtea constata ca solutia legislativa cuprinsa in art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008 nu se subordoneaza normelor constitutionale invocate. Chiar daca aceste dispozitii legale reglementeaza conditii concrete de participare si depunere a candidaturilor la alegerile parlamentare partiale, deci exprima vointa legiuitorului in materie electorala, nu respecta vointa constituantului transpusa in normele constitutionale indicate, deoarece anuleaza ab initio dreptul de a fi ales al oricarui cetatean roman care, indeplinind cerintele constitutionale si legale in materie, ar dori sa participe la alegerile parlamentare partiale in calitate de candidat independent.

Daca, in cazul partidelor politice ce nu sunt reprezentate in Parlament, Curtea Constitutionala a aratat, in Decizia nr.61/2010, ratiunile ce justifica, prin prisma normelor constitutionale, eliminarea acestor formatiuni politice din cursa pentru alegerile partiale, pentru cazul candidatilor independenti nu se releva nicio ratiune pentru care sa fie aplicat acelasi tratament juridic. Astfel, conditia indeplinirii pragului electoral indica, pentru partidele politice, un anumit nivel de reprezentativitate in randul corpului electoral, reprezentativitate impusa de insusi principiul suveranitatii. Pentru candidatii independenti, insa, o astfel de conditie ar fi absurda, aceasta fiind inlocuita cu cerinta depunerii listelor de sustinatori cuprinzand semnaturile a minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegatori pentru Senat. Asadar, pentru alegerile parlamentare generale, legiuitorul a prevazut o asemenea cerinta preliminara, necesara la depunerea candidaturii independentului, deci odata cu exercitarea dreptului sau de a fi ales. La alegerile parlamentare partiale, insa, legiuitorul omite a reglementa orice conditie pentru aceasta categorie de candidati electorali, dispunand in sensul ca in categoria competitorilor in aceasta etapa electorala se inscriu numai partidele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care la alegerile generale au indeplinit pragul electoral legal, individual sau intr-o alianta politica ori electorala. Nu este vorba, asadar, de impunerea unor limite sau de circumstantierea modalitatii de exercitare a dreptului de a fi ales, ci chiar de anularea sa prin nerecunoastere, nereglemenetare legala.

Este adevarat, textul legal criticat nu prevede in mod expres, direct eliminarea candidatilor independenti de la alegerile parlamentare partiale, insa aceasta rezulta tocmai din formula *numai partidele.. si organizatiile..*, redactare restrictiva si imperativa, ce exclude in mod logic orice alta interpretare. Chiar daca imbraca forma unei omisiuni legislative, viciul de neconstitutionalitate sesizat nu poate fi ignorat, deoarece o atare omisiune este cea care genereaza, eo ipso, incalcarea dreptului constitutional de a fi ales. Or, Curtea Constitutionala, potrivit art.142 din Legea fundamentala, este garantul suprematiei Constitutiei, ceea ce presupune, printre altele, conformitatea intregului drept cu Constitutia, controlul constiutionalitatii legilor. In concluzie, legea electorala poate preciza conditiile in care o persoana poate candida in calitate de independent (constituirea unui depozit financiar, un anumit numar de sustinatori), dar nu poate, sub nicio forma, sa indeparteze de la procesul electoral, in cazul alegerilor partiale, candidatura ca indepedent a unei persoane, fara ca prin aceasta sa nu incalce dreptul fundamental constitutional consacrat de art.37-*Dreptul de a fi ales*.


II. In ce priveste sustinerile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.29 alin.(5) si ale art.30 din Legea nr.35/2008, criticate sub aspectul cerintelor mult prea restrictive pe care le impun candidatilor independenti pentru depunerea candidaturilor la alegerile parlamentare, Curtea Constitutionala constata ca sunt neintemeiate.

Dispozitiile art.29 alin.(5) stabilesc regula potrivit careia, la depunerea candidaturii, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, candidat independent trebuie sa faca dovada constituirii unui depozit, in contul Autoritatii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat. Autorul exceptiei apreciaza ca aceasta conditie este excesiva si opereaza discriminatoriu, pe criterii de avere, avantajand partidele politice in detrimentul candidatilor independenti.

Dupa cum s-a aratat deja, cadrul constitutional al dreptului de a fi ales il constituie prevederile art.37 din Constitutie, iar prin acte normative infraconstitutionale, legiuitorul ordinar, in temeiul art.73 alin.(3) lit.a) din Constitutie, potrivit caruia sistemul electoral se reglementeaza prin lege organica, detaliaza conditiile necesare exercitarii in concret a acestui drept. Curtea constata ca dispozitiile art.29 alin.(5) din Legea nr.35/2008 contin o astfel de reglementare, aceasta fiind aplicabila in egala masura tuturor candidatilor, fie ca apartin unei formatiuni politice, fie ca participa la alegeri in nume propriu. Depozitul prevazut de legea electorala reprezinta, alaturi de alte conditii reglementate de lege, o conditie pentru depunerea candidaturii si nu un cens de avere, avand in vedere, pe de o parte, nivelul economic si social la care se gaseste Romania in prezent, iar, pe de alta parte, cuantumul accesibil al acestuia pe care legea il stabileste. Conditia constituirii unui depozit de o anumita valoare reprezita una dintre modalitatile prin care se urmareste descurajarea candidaturilor lipsite de seriozitate si responsabilitate, astfel incat in fata electoratului sa se prezinte candidati cu adevarat determinati, capabili sa reprezinte si sa indeplineasca interesele alegatorilor. Totodata, candidatilor independenti depozitul li se restituie daca acestia au obtinut cel putin 20% din voturile valabil exprimate, in colegiul uninominal in care au candidat.

In legatura cu constitutionalitatea prevederilor legale care instituie constituirea unui depozit pentru fiecare candidat in parte, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr.305 din 12 martie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, ca *dispozitiile din reglementarile internationale nu se opun unor circumstantieri si chiar unor restrictii in exercitarea libertatilor*. Totodata, prin Decizia nr.226 din 3 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.605 din 26 septembrie 2001, Curtea a retinut ca, in virtutea prevederilor art.19 pct.3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, *exercitarea libertatilor poate fi supusa anumitor limitari, ce trebuie insa sa fie stabilite in mod expres prin lege si care sunt necesare, printre altele, apararii securitatii nationale sau ordinii publice.* Prin aceeasi decizie, Curtea, referindu-se la prevederile art.25 din acelasi act juridic international, a statuat ca *dreptul de a fi ales trebuie exercitat fara restrictii nerezonabile, ceea ce implica posibilitatea existentei unor conditionari in exercitiul acestor drepturi.* Or, conditia impusa de art.29 alin.(5) din legea criticata este necesara pentru a asigura un grad sporit de responsabilitate din partea tuturor competitorilor electorali in participarea lor la procesul electoral si pentru exercitarea cu buna-credinta a dreptului de a fi ales.

De altfel, dispozitii de lege care instituie necesitatea constitirii unui depozit sau cautiuni se regasesc si in legislatia altor state membre ale Uniunii Europene. Art.1.3 pct. vi. din Codul bunelor practici in materie electorala, invocat de autorul exceptiei, recomanda ca, *in cazul in care este solicitata depunerea unei cautiuni, aceasta este rambursata daca respectivul candidat sau partidul depaseste un anumit numar de voturi; suma si numarul de voturi cerut nu trebuie sa fie excesive.* Stabilirea in concret a nivelului acestui depozit reprezinta optiunea legiuitorului in materie, si atat timp cat nu este excesiv, in sensul ca nu impiedica in mod absolut exercitarea dreptului de a fi ales, nu poate fi apreciat ca fiind neconstitutional.

Curtea constata ca dispozitiile art.30 din Legea nr.35/2008, de asemenea, criticate, reglementeaza posibilitatea unor persoane de a se autopropune pentru a candida la alegerea Camerei Deputatilor sau a Senatului daca sunt sustinute de minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegatori pentru Senat. ?i aceasta cerinta este apreciata de autorul exceptiei ca fiind excesiva, de natura sa impiedice exercitarea dreptului de a fi ales.

Curtea retine ca aceasta conditie urmareste dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate in randul electoratului, presupunandu-se ca cel putin cei care il sustin pe candidatul independent il vor si vota. In cazul celorlalti candidati propusi de partidele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, participarea la alegerile partiale este conditionata de intrunirea pragului electoral de catre acestea la alegerile generale.

Limita numarului de sustinatori este mai mare in cazul pentru alegerea Senatului (4.000 sustinatori) decat in cazul Camerei Deputatilor (2.000 sustinatori), avandu-se in vedere ca si norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor, prevazuta de art.5 alin.(2) este de un deputat la 70.000 locuitori, fata de norma de reprezentare prevazuta de alin.(3) al art.5 pentru alegerea Senatului, de un senator la 160.000 locuitori.

Totodata, Curtea constata ca dispozitiile Codului bunelor practici in materie electorala, invocat de autorul exceptiei, contin *linii directoare* elaborate de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia). Acest act nu are un caracter obligatoriu asupra statelor membre ale Uniunii Europene. De altfel, Codul nu impune sanctiuni in eventualitatea in care un stat esueaza in implementarea prevederilor sale. Asadar, statele isi pot manifesta optiunea libera in materie electorala, avand in vedere, desigur, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, in general, si a dreptului de a fi ales si de a alege, in special. In acest sens, chiar in jurisprudenta invocata de autorul exceptiei, respectiv Hotararea din 2 martie 1987, pronuntata in Cauza Mathieu-Mohin and Clerfayt impotriva Belgiei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca *Statele au o marja larga de apreciere in alegerea sistemului electoral si a conditiilor de aplicare a acestuia. Conditiile nu vor limita drepturile in discutie atat de mult incat sa afecteze esenta acestora si sa le goleasca de continut ().*

Ca atare, criticile privind dispozitiile art.29 alin.(5) si ale art.30 din Legea nr.35/2008 sunt neintemeiate, ele necontravenind art.4 alin.(2), art.16 alin.(3) si art.37 din Legea fundamentala si nici textelor din instrumentele internationale invocate.


DECIZIE


Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii
Decide:


1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Remus Florinel Cernea in Dosarul nr.1/APCD/2010 al Tribunalului Bucuresti Sectia a III-a civila si constata ca dispozitiile art.48 alin.(17) din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali sunt neconstitutionale.

2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.29 alin.(5) si ale art.30 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor local, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar al aceleiasi instante de judecata.

Definitiva si general obligatorie.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
75 useri online

Useri autentificati: