DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizia nr. 14 din 18 februarie 2008 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 142/1998

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 18-02-2008
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. 14 din 18 februarie 2008 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 142/1998


Publicata in Monitorul Oficial nr. 853/2008 - M. Of. nr. 853 / 18 dec. 2008



Dosar nr. 69/2007

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-au intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea interpretarii unitare a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la acordarea acestor beneficii procurorilor, judecatorilor, personalului auxiliar de specialitate, functionarilor publici, categorii de personal care nu isi desfasoara activitatea in baza unui contract de munca, precum si personalului contractual din cadrul instantelor si parchetelor.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 114 aflati in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de doamna procuror Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii de admitere a acestuia in sensul de a se stabili ca dispozitiile art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 142/1998 se interpreteaza in sensul ca alocatia individuala de hrana sub forma tichetelor de masa nu se poate acorda judecatorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate si functionarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instantelor si parchetelor aceste beneficii nu reprezinta un drept, ci doar o vocatie, ce se poate realiza doar in conditiile in care angajatorul are prevazute in buget sume cu aceasta destinatie si acordarea acestora a fost negociata prin contractele colective de munca.


SECTIILE UNITE,



examinand recursul in interesul legii, constata urmatoarele:

In aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la acordarea acestor beneficii procurorilor, judecatorilor, personalului auxiliar de specialitate, functionarilor publici, categorii de personal care nu isi desfasoara activitatea in baza unui contract de munca, precum si personalului contractual din cadrul instantelor si parchetelor, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar, adoptand solutii diferite cu privire la acordarea acestor drepturi.

I. Astfel, unele instante au admis asemenea cereri si au dispus sa fie acordate tichetele de masa ori sa se achite contravaloarea acestora atat pentru o perioada de 3 ani, anterior introducerii actiunii, cat si in continuare.

S-a relevat ca, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998, reclamantii avand calitatea de salariati in cadrul instantelor si parchetelor, care sunt institutii bugetare, datorita alocarii veniturilor de catre stat prin organele sale abilitate, aveau si au dreptul sa primeasca o alocatie individuala de hrana lunara, sub forma tichetelor de masa.

S-a mai argumentat in motivarea acestui punct de vedere ca, chiar daca Legea nr. 142/1998 prevede posibilitatea acordarii tichetelor de masa, fara sa stabileasca in sarcina angajatorului obligativitatea acordarii acestora, nu inseamna ca reclamantii nu au dreptul la astfel de tichete, deoarece la acordarea acestora trebuie sa se tina seama in primul rand de caracterul si natura lor, ca masuri de protectie a salariatilor pentru asigurarea securitatii muncii si a unor conditii optime la locul de munca.

De asemenea, s-a considerat ca nu prezinta relevanta faptul ca in bugetele aprobate institutiilor parate nu au fost prevazute sume cu aceasta destinatie, iar acordarea lor este lasata la aprecierea angajatorului, deoarece paratii angajatori aveau obligatia sa solicite alocarea si virarea fondurilor bugetare necesare in acest scop.

S-a mai invederat ca, in acelasi timp, exista salariati din alte domenii ale sectoarelor bugetare care beneficiaza de tichete de masa, iar acest aspect reprezinta o discriminare intre salariatii din sectorul bugetar, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 41 alin. (2), art. 53 din Constitutia Romaniei, art. 5 alin. 3 din Codul muncii, precum si ale art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

II. Unele instante de judecata au respins actiunile privind acordarea acestor drepturi in ceea ce-i priveste pe reclamantii judecatori si procurori si au admis actiunile reclamantilor care fac parte din categoria personalului auxiliar, personalului contractual si a functionarilor publici, cu motivarea ca magistratii nu sunt indreptatiti sa primeasca tichetele de masa, intrucat au un statut special, neavand contracte individuale de munca.

III. Alte instante de judecata, dimpotriva, au respins actiunile tuturor reclamantilor, retinand din interpretarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998 ca acordarea beneficiilor reprezentand tichetele de masa apare ca o facultate in sarcina autoritatilor publice, si nu ca o obligatie a acestora, care se realizeaza in raport de dispozitiile legilor privind bugetele de stat. Or, in legile succesive privind bugetele de stat nu au fost prevazute sume cu aceasta destinatie.

In sprijinul acestui punct de vedere s-a mai aratat ca tichetele de masa se acorda in conditiile stabilite prin contractele colective de munca, in urma negocierii dintre angajatori si organizatiile sindicale.

Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legale incidente in materia ce face obiectul recursului in interesul legii.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 include in categoria *Alte venituri* tichetele de masa, tichetele-cadou, tichetele de cresa si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa: *Salariatii din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare angajator, pot primi o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral pe costuri de angajator.*

Acordarea tichetelor de masa nu constituie deci o obligatie legala pentru angajator. Pe baza criteriilor stabilite de Legea nr. 142/1998 se stabilesc clauze concrete privind tichetele de masa, in functie de resursele financiare, prin contractele colective de munca.

Aceste clauze din contractele colective de munca trebuie sa prevada atat numarul salariatilor din unitate care pot primi lunar tichete de masa, valoarea nominala a tichetelor de masa, in limita celei prevazute de lege, numarul de zile lucratoare din luna pentru care se distribuie tichete de masa salariatilor, cat si criterii de selectie pentru stabilirea salariatilor care primesc astfel de tichete (art. 2 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 5/1999).

Cu privire la autoritatile si institutiile publice se stabilesc, de regula anual, prin legea bugetului de stat, conditiile care permit sau nu acordarea tichetelor de masa. Prevederile din legea bugetului de stat in aceasta materie se grefeaza pe art. 1 alin. (2) din Legea nr. 142/1998, in care se prevede ca *Tichetele de masa se acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori*.

Sumele corespunzatoare tichetelor de masa acordate de angajator salariatilor sai, in limitele valorii nominale legale care se indexeaza semestrial cu indicele preturilor de consum, inregistrat la marfurile alimentare, sunt deductibile din impozitul pe profit. La randul sau, salariatul, pentru valoarea constand in tichetul de masa, este scutit de plata impozitului pe venitul sub forma de salariu.

Aceste sume nu se iau in calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.

In raport cu continutul explicit al dispozitiilor legale mentionate, alocatia individuala de hrana sub forma tichetelor de masa se acorda, in toate cazurile, numai daca:

- exista un contract individual de munca (persoana are calitatea de angajat);

- angajatorul are capacitatea financiara de a suporta costurile tichetelor de masa;

- exista clauze stabilite pentru contracte colective de munca referitoare la acordarea alocatiei individuale de hrana sub forma tichetelor de masa.

Prestarea muncii se realizeaza in cadrul unor raporturi sociale care, odata reglementate pe norme de drept, devin, de regula, raporturi juridice de munca.

Tinand seama de problematica ridicata de recursul in interesul legii, in categoria muncii prestate in cadrul unor raporturi juridice de munca se pot distinge raporturile de munca ale magistratilor, personalului asimilat acestora si magistratilor asistenti, raporturile de munca (de serviciu) ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, raporturile de munca ale functionarilor publici si ale personalului contractual din cadrul instantelor si parchetelor.

Statutul juridic al unei categorii de personal este configurat de normele legale referitoare la incheierea, executarea, suspendarea si incetarea raportului juridic de munca in care se afla respectiva categorie.

Magistratii constituie o categorie speciala de personala, care face parte din autoritatea judecatoreasca si care are menirea de a exercita puterea judecatoreasca, aflandu-se in raporturi juridice de munca cu autoritatea din care fac parte.

Ei se bucura de un statut special, imprejurare care rezulta din coroborarea art. 124 alin. (3), art. 125, art. 132 si art. 134 din Constitutia Romaniei cu Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Numirea magistratilor se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii (pentru judecatorii si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la Institutul National al Magistraturii) ori de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independentei justitiei, pentru judecatorii inamovibili si procurorii care se bucura de stabilitate (art. 20 si art. 31 din Legea nr. 303/2004).

Cu alte cuvinte, magistratii isi desfasoara activitatea in temeiul unui raport de munca sui generis, care are la baza un acord de vointa (un contract nenumit, de drept public) incheiat cu insusi statul, reprezentat de Presedintele Romaniei si de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ulterior numirii, parte in raporturile de munca ale magistratilor sunt, in puterea legii, ca exponenti ai puterii judecatoresti a statului, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel si parchetele de pe langa curtile de apel, tribunalele si parchetele de pe langa ele.

Persoanele juridice aratate mai sus exercita atributele angajatorului numai cu privire la organizarea concreta a muncii (program de lucru, stabilirea si programarea completelor de judecata s.a.), plata indemnizatiilor, planificarea concediilor de odihna, cu excluderea oricarei ingerinte in activitatea de continut specifica fiecarui magistrat.

Anumite atributii clasice ale angajatorului, chiar esentiale, sunt exercitate de catre alte entitati/organe/autoritati decat persoanele juridice parti in raporturile de munca ale magistratilor.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii are atributii in legatura cu promovarea judecatorilor si procurorilor, delegarea judecatorilor si detasarea judecatorilor si a procurorilor, transferul magistratilor, incetarea raporturilor de munca ale acestora, suspendarea din functie, exercitarea actiunii disciplinare, organizarea admiterii in magistratura etc.

Tot astfel, Presedintele Romaniei are atributii in legatura cu numirea in functii de conducere a unor procurori.

In aceste conditii, cum activitatea magistratilor nu se desfasoara in baza unui contract individual de munca, acestia nu pot beneficia de alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998.

Salarizarea magistratilor este prevazuta de lege, in prezent drepturile salariale si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei fiind stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007.

Potrivit acestui act normativ, judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii asistenti au dreptul pentru activitatea desfasurata la o indemnizatie de incadrare bruta lunara stabilita in raport cu nivelul instantelor si al parchetelor, cu functia detinuta si cu vechimea in magistratura prevazuta de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare prevazuti in anexa.

De asemenea, magistratii beneficiaza de o majorare a indemnizatiei de incadrare bruta lunara calculata in procente in raport cu vechimea numai in functiile de judecator, procuror, magistrat asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de personal asimilat judecatorilor si procurorilor, de spor de vechime in munca, de un spor pentru titlul stiintific de doctor sau doctor docent, de spor pentru conditii deosebite de munca, grele, vatamatoare sau periculoase etc.

Totodata, in cap. III si V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 sunt prevazute masuri specifice de protectie sociala, precum si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei.

In niciun articol al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 45/2007, nu este prevazut dreptul judecatorilor, procurorilor sau altor categorii de personal din sistemul justitiei la acordarea alocatiei individuale de hrana sub forma tichetelor de masa.

Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor pe de langa acestea are un statul reglementat de Legea nr. 567/2004, modificata si completata prin Legea nr. 17/2006, si este salarizat potrivit Ordonantei Guvernului nr. 8/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 247/2007. Acest personal este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentaristi, grefieri arhivari, grefieri registratori, grefieri informaticieni, agenti procedurali, aprozi si soferi (art. 3 din Legea nr. 567/2004).

Incadrarea unei persoane ca personal auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se realizeaza numai cu consimtamantul sau printr-un act individual, o decizie de numire intr-un anumit post de catre presedintii curtilor de apel sau, dupa caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe langa acestea, in a caror circumscriptie teritoriala urmeaza sa isi desfasoare activitatea, de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (art. 37, art. 39 si art. 92 din Legea nr. 567/2004).

Numirea in functie a unor grefieri este conditionata de absolvirea Scolii Nationale de Grefieri, urmata de repartizarea, in ordinea mediilor de absolvire, pe posturile vacante de la instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea pentru care au sustinut concursul de admitere (art. 23 si 33 din acelasi act normativ).

Raporturile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se nasc in urma incheierii unui contract de drept public, in cazul caruia libertatea contractuala a partilor este in mare parte suplinita de catre legiuitor, si nu a unui contract individual de munca, in acceptiunea Codului muncii.

Atributiile si responsabilitatile posturilor personalului auxiliar de specialitate nu pot fi negociate in mod individual, deoarece ele sunt stabilite de lege sau regulamente aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ca si in situatia magistratilor, salariile personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea sunt fixate de lege si se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare, pe grade si trepte profesionale, in raport cu functia detinuta, nivelul studiilor, vechimea in specialitate, precum si cu nivelul instantei sau al parchetului, la care se adauga indemnizatiile, majorarile, sporurile si premiile prevazute de art. 5, 6, 13-20, 22 si 23 din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007.

Totodata, personalul auxiliar de specialitate beneficiaza de aceleasi masuri de protectie ca si judecatorii si procurorii, legiuitorul neprevazand in lege in mod expres posibilitatea acordarii tichetelor de masa.

Ca atare, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea nu poate primi o alocatie individuala de hrana in baza art. 1 din Legea nr. 142/1998.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, functionarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica.

Ca atare, functionarii publici nu isi desfasoara activitatea in temeiul unui contract de munca, ei aflandu-se in raporturi de serviciu rezultate din actul administrativ de numire in functie, astfel incat nu au calitatea de salariati in sensul art. 1 din Legea nr. 142/1998.

Ceea ce particularizeaza raportul de munca al functiei publice de raportul de munca al salariatului este faptul ca functionarul public este purtator al puterii publice, pe care o exercita in limitele functiei sale.

Actul de numire in functie a autoritatii publice impreuna cu cererea sau/si acceptarea postului de catre viitorul functionar public formeaza acordul de vointa, contractul administrativ.

Intre raportul de munca al functionarului public si raportul de munca al salariatului diferenta specifica rezida atat in modul in care se naste raportul juridic in baza caruia se presteaza munca, cat si in faptul ca functionarul public este un agent al puterii publice, in timp ce salariatul nu.

Functionarul public este o institutie a dreptului public, pe cand salariatul este o institutie a dreptului muncii.

Functionarilor publici li se aplica normele speciale cuprinse in Constitutie, in Legea nr. 188/1999, in alte reglementari de drept administrativ si doar in completare normele de drept al muncii, numai in masura in care nu contravin legislatiei specifice functiei publice.

Pentru activitatea desfasurata functionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baza, sporul pentru vechimea in munca, suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare. De asemenea, ei beneficiaza de prime si alte drepturi salariale, in conditiile legii.

Salarizarea acestei categorii de personal este stabilita prin Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, act normativ care nu prevede posibilitatea acordarii tichetelor de masa.

Personalul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea care efectueaza activitati de gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire are calitatea de personal contractual, de salariat cu contract individual de munca, aplicandu-i-se in mod direct legislatia muncii.

Aceasta categorie de personal are dreptul de a primi o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, beneficii ce nu reprezinta un drept, ci o vocatie, ce se poate realiza doar in conditiile in care sunt prevazute in buget sume cu aceasta destinatie si acordarea acestora a fost negociata prin contractele colective de munca.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 329 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca dispozitiile art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 142/1998 se interpreteaza in sensul ca alocatia individuala de hrana sub forma tichetelor de masa nu se poate acorda judecatorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate si functionarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instantelor si parchetelor de pe langa acestea aceste beneficii nu reprezinta un drept, ci o vocatie, ce se poate realiza doar in conditiile in care angajatorul are prevazute in buget sume cu aceasta destinatie si acordarea acestora a fost negociata prin contractele colective de munca.
DECIZIE





PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii

DECID



Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Dispozitiile art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 142/1998 se interpreteaza in sensul ca alocatia individuala de hrana sub forma tichetelor de masa nu se poate acorda judecatorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate si functionarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instantelor si parchetelor aceste beneficii nu reprezinta un drept, ci o vocatie, ce se poate realiza doar in conditiile in care angajatorul are prevazute in buget sume cu aceasta destinatie si acordarea acestora a fost negociata prin contractele colective de munca.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 18 februarie 2008.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
13 useri online

Useri autentificati: