DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizia nr. 8 din 21 ianuarie 2008 cu privire la incidenta cauzelor de impunitate sau de reducere a pedepsei reglementate in art. 10 din Legea nr. 241/2005

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 21-01-2008
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. 8 din 21 ianuarie 2008 cu privire la incidenta cauzelor de impunitate sau de reducere a pedepsei reglementate in art. 10 din Legea nr. 241/2005


Publicata in Monitorul Oficial nr. 866/2008 - M. Of. nr. 866 / 22 dec. 2008



Dosar nr. 48/2007

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a intrunit la data de 5 noiembrie 2007 in vederea examinarii recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa

Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la incidenta cauzelor de nepedepsire sau reducere a pedepselor, prevazute de art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, in ipoteza situatiilor tranzitorii generate de savarsirea faptelor sub imperiul legii vechi in materie (Legea nr. 87/1994) si judecarea acestora dupa intrarea in vigoare a legii noi.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, fiind prezenti 89 de judecatori din totalul de 114 aflati in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Tiberiu Mihail Nitu, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, cerand admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca poate beneficia de cauzele de impunitate sau de reducerea pedepsei prevazute de art. 10 din Legea nr. 241/2005 numai inculpatul aflat in situatia in care, prin aplicarea art. 13 din Codul penal, a fost judecat pentru o infractiune de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 din Legea nr. 241/2005.

Fiind nevoie de timp mai indelungat, in vederea deliberarii, s-a amanat pronuntarea pentru astazi, 21 ianuarie 2008, cand


SECTIILE UNITE,



deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista practica unitara in legatura cu incidenta cauzelor de nepedepsire sau reducere a pedepselor, prevazute de art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, in cazul situatiilor tranzitorii generate de savarsirea faptelor sub imperiul legii vechi in aceasta materie (Legea nr. 87/1994) si judecate dupa intrarea in vigoare a legii noi.

Astfel, unele instante au considerat ca dispozitiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 sunt aplicabile si infractiunilor prevazute de Legea nr. 87/1994, cu modificarile ulterioare, prin combinarea dispozitiilor mai favorabile din cele doua legi succesive.

Aceste instante si-au fundamentat solutia pe dispozitiile art. 13 din Codul penal, potrivit carora *in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila*, precum si pe prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005, conform carora *in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate*.

Alte instante, dimpotriva, au statuat ca, in astfel de situatii, inculpatul beneficiaza de aceste cauze de impunitate sau de reducere a pedepsei numai in cazul in care, prin aplicarea art. 13 din Codul penal, este judecat pentru o infractiune de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 din Legea nr. 241/2005.

Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Intr-adevar, in conformitate cu principiul activitatii legii penale, in art. 10 din Codul penal se prevede: *legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare.*

Din aceasta formulare data principiului enuntat rezulta ca pentru toate infractiunile se aplica legea in vigoare in timpul savarsirii lor.

Exista insa cazuri cand anumite infractiuni savarsite sub legea veche sunt judecate sub imperiul legii noi.

Astfel de cazuri, de succesiune a legilor penale, genereaza situatii tranzitorii ce impun o derogare fireasca de la principiul activitatii legii penale.

Ca urmare, pentru asemenea situatii, trebuie sa se recurga la principiul subsidiar al aplicarii legii penale mai favorabile.

Or, acest principiu impune aplicarea *legii* mai favorabile in ansamblu si nu doar aplicarea unora dintre *dispozitiile mai favorabile* ale acelei legi.

Ca atare, in raport cu principiul mentionat, nu se poate recurge la combinarea unei dispozitii mai favorabile dintr-o lege cu dispozitii din alta lege, fiindca in acest fel s-ar ajunge, pe cale judecatoreasca, la crearea unei a treia legi, ceea ce nu ar fi ingaduit.

De aceea, in art. 13 din Codul penal este folosita expresia *legea mai favorabila* si nu dispozitiile mai favorabile ale unei legi.

Pe langa aceste reglementari de principiu, mai trebuie avute in vedere si particularitatile dispozitiilor Legii nr. 87/1994 si ale Legii nr. 241/2005.

Sub acest aspect este de observat ca prin art. 16 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale au fost abrogate expres atat Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare, cat si art. 280 din Legea nr. 53/2001 - Codul muncii.

Or, aceasta abrogare nu este identica cu dezincriminarea cel putin nu in totalitate intrucat unele fapte in discutie au fost mentinute ca infractiuni. Prin urmare, in materia enuntata exista o continuitate a incriminarii, fiind efectuata doar o schimbare a sediului acesteia.

Spre deosebire de Legea nr. 87/1994, prin noua Lege nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale a fost largita sfera expresiei *contribuabil*, extinzandu-se totodata si aria faptelor incriminate ca *infractiuni de evaziune fiscala* sau ca *infractiuni aflate in legatura cu acestea*.

Este adevarat ca, preluand majoritatea infractiunilor prevazute in legea anterioara, care se regasesc in art. 4, art. 7 alin. (1) si (2), art. 9 alin. (1) lit. a), b), c), d), e) si f) din Legea nr. 241/2005, aceasta noua lege nu a mai preluat si faptele prevazute in art. 10, art. 11 lit. a), art. 11 lit. b) teza I si a III-a si in art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994, care au fost astfel dezincriminate.

Mai mult, prin noua lege pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale (nr. 241/2005) au fost instituite noi infractiuni, una fiind de evaziune fiscala [prevazuta la art. 9 alin. (1) lit. g)], iar trei avand legatura cu infractiunile de evaziune fiscala (prevazute in art. 3, 5 si 8).

In fine, tot prin aceasta noua lege a fost preluata infractiunea de stopaj la sursa, de la art. 280 din Legea nr. 53/2003, fiind inclusa in categoria infractiunilor avand legatura cu infractiunile de evaziune fiscala (art. 6).

Este semnificativ ca dispozitiile Legii nr. 241/2005 referitoare la incriminarea faptelor de evaziune fiscala si a celor avand legatura cu evaziunea fiscala nu contin alte reglementari de detaliu privind cauzele de nepedepsire si de reducere a pedepselor decat cele cuprinse in art. 10 din aceasta lege.

Or, prin textele de lege aratate se prevede ca *in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei «prevazute de lege» pentru fapta savarsita se reduc la jumatate*, iar *daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda*, si, in fine, *daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar*.

Asa cum rezulta din reglementarea mentionata, cauzele de nepedepsire si cele de reducere a pedepselor la care se refera art. 10 din Legea nr. 241/2005 sunt aplicabile numai *in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege*, iar nu si de o alta lege.

O atare formulare limitativa este menita ca, in raport cu principiile de drept penal unanim acceptate, sa fie restransa incidenta cauzelor de nepedepsire sau de reducere a pedepselor numai la infractiunile de evaziune fiscala prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, fiind excluse orice alte infractiuni de la beneficiul reglementat prin art. 10 din aceasta lege.

A considera altfel, ar insemna ca, dupa caz, fie sa se depaseasca limitele interpretarii corecte impuse de continutul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, prin care se stabileste ca dispozitiile sale sunt aplicabile numai *in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege*, fie sa se incalce prevederile art. 13 alin. 1 din Codul penal, referitoare la legea penala mai favorabila, prin care se instituie principiul potrivit caruia *in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila*, adica in ansamblul ei, iar nu doar anumite dispozitii mai favorabile rezultate din combinarea prevederilor mai multor legi succesive.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu referire la art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca, in cazul faptelor savarsite sub imperiul Legii nr. 87/1994 si al judecarii lor dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, pot beneficia de cauzele de impunitate sau de reducere a pedepsei reglementate de art. 10 din aceasta lege numai cei in sarcina carora s-a retinut, prin aplicarea art. 13 din Codul penal, savarsirea unei infractiuni fiscale prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005.
DECIZIE





PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii

DECID



Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si stabilesc:

In cazul faptelor savarsite sub imperiul Legii nr. 87/1994 si al judecarii lor dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, pot beneficia de cauzele de impunitate sau de reducere a pedepsei reglementate de art. 10 din aceasta lege numai cei in sarcina carora s-a retinut, prin aplicarea art. 13 din Codul penal, savarsirea unei infractiuni fiscale prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005.

Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedura penala.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 21 ianuarie 2008.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
45 useri online

Useri autentificati: