Dosar nr. 42/2006
Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la consecintele lipsei din minuta intocmita cu ocazia deliberarii a mentiunii *pronuntata in sedinta publica*.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea obligatiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 116 in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a stabili ca lipsa din minuta intocmita cu ocazia deliberarii a mentiunii *pronuntata in sedinta publica* atrage nulitatea actului, in conditiile reglementate de art. 105 alin. 2 din Codul de procedura civila, numai daca s-a pricinuit partii o vatamare care nu se poate inlatura decat prin anularea acelui act.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
Instantele de judecata nu au un punct de vedere unitar cu privire la consecintele lipsei din dispozitivul hotararii (minutei) a mentiunii *pronuntata in sedinta publica*.
Astfel, unele instante au considerat ca omisiunea inscrierii in dispozitivul hotararii, adoptat cu ocazia deliberarii (*minuta*), a mentiunii ca aceasta s-a pronuntat in sedinta publica, atrage nulitatea absoluta, deoarece prin dispozitiile art. 121 alin. 3 si ale art. 258 alin. 2 din Codul de procedura civila s-a consacrat, cu caracter imperativ, principiul publicitatii hotararilor judecatoresti.
Dimpotriva, alte instante s-au pronuntat in sensul ca lipsa unei atare mentiuni atrage nulitatea hotararii numai in masura in care prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului, in conditiile art. 105 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Potrivit dispozitiilor art. 258 alin. 2 din Codul de procedura civila, *dispozitivul hotararii se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor*.
Din examinarea dispozitiilor mentionate nu rezulta ca minuta, intocmita de judecatori cu ocazia deliberarii, trebuie sa cuprinda si mentiunea potrivit careia pronuntarea s-a facut in sedinta publica, ci doar obligatia instantei de a pronunta dispozitivul in sedinta publica, chiar in lipsa partilor.
De altfel, in raport cu specificul determinat de conditiile concrete in care se intocmeste minuta in timpul deliberarii, nici nu s-ar putea anticipa inserarea, in cuprinsul acesteia, a mentiunii *pronuntata in sedinta publica* atat timp cat o asemenea operatiune inca nu a avut loc, astfel ca nu s-ar justifica admiterea echivalentei intre *minuta*, adica dispozitiv stricto sensu, si intelesul notiunii de dispozitiv lato sensu.
Totodata, in conformitate cu dispozitiile art. 105 alin. 2 din Codul de procedura civila, actele indeplinite cu neobservarea formelor legale se declara nule *numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii, o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor*, iar *in cazul nulitatilor prevazute in numele legii, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie*.
Pe de alta parte, prin art. 261 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila se prevede ca dispozitivul hotararii trebuie sa cuprinda intotdeauna, intre altele, mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
Ca urmare, cat timp prin nicio dispozitie nu se prevede in mod expres nulitatea minutei daca nu este pronuntata in sedinta publica, interpretarea rationala a textelor de lege enuntate trebuie sa conduca la concluzia ca lipsa din dispozitivul hotararii, consemnat in minuta intocmita in timpul deliberarii, a mentiunii ca *pronuntarea s-a facut in sedinta publica*, nu poate atrage nulitatea hotararii decat in cazul cand aceasta omisiune a adus o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act.
A considera altfel ar insemna sa se adauge la obligatiile legale prin care sunt reglementate nulitatile si sa se reia judecata pentru omisiuni de ordin formal, in cazuri in care o asemenea nulitate nu opereaza, ceea ce ar fi inadmisibil.
Asa fiind, se impune concluzia ca nerespectarea cerintei ca dispozitivul hotararii sa cuprinda mentiunea ca pronuntarea hotararii s-a facut in sedinta publica atrage nulitatea hotararii numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act.
In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si al art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca dispozitivul hotararii, adoptat cu ocazia deliberarii (*minuta*), trebuie sa cuprinda mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, iar nerespectarea acestei cerinte atrage nulitatea hotararii in conditiile reglementate in art. 105 alin. 2 din Codul de procedura penala numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act.
DECIZIE
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedura civila, coroborate cu prevederile art. 258 alin. 2 si ale art. 261 alin. 1 pct. 8 teza I din acelasi cod, stabilesc:
Minuta, intocmita cu ocazia deliberarii, trebuie sa cuprinda mentiunea ca pronuntarea acesteia s-a facut in sedinta publica.
Nerespectarea acestei cerinte atrage nulitatea relativa a hotararii in conditiile art. 105 alin. 2 din Codul de procedura civila, numai atunci cand se dovedeste ca s-a adus o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 5 februarie 2007.
|
|
