RIL - Recurs in interesul legii
Decizia nr. 21 din 12 octombrie 2009 privind admisibilitatea caii ordinare de atac exercitate de procurorul din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism impotriva hotararii pronuntate
de instanta de judecata intr-o cauza de competenta directiei, in conditiile in care, la judecarea cauzei a carei hotarare este atacata, apelata ori recurata, a participat un procuror de la parchetul ordinar
RIL - Recurs in interesul legii din 12-10-2009
|
|
RIL - Recurs in interesul legii
Decizia nr. 21 din 12 octombrie 2009 privind admisibilitatea caii ordinare de atac exercitate de procurorul din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism impotriva hotararii pronuntate
de instanta de judecata intr-o cauza de competenta directiei, in conditiile in care, la judecarea cauzei a carei hotarare este atacata, apelata ori recurata, a participat un procuror de la parchetul ordinar
Publicata in Monitorul Oficial nr. 284/2010 - M. Of. 284 / 30 aprilie 2010
Dosar nr. 10/2009
Sub presedintia doamnei judecator Lidia Barbulescu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind admisibilitatea caii ordinare de atac exercitate de procurorul din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism impotriva hotararii pronuntate
de instanta de judecata intr-o cauza de competenta directiei, in conditiile in care, la judecarea cauzei a carei hotarare este atacata
(apelata ori recurata), a participat un procuror de la parchetul ordinar.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti
72 de judecatori din 108 aflati in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Scutea
Gabriela — adjunct al procurorului general.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in
interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca este admisibila calea ordinara de atac
exercitata de procurorul din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism intr-o cauza de
competenta directiei, in conditiile in care la judecata a participat un procuror de la parchetul ordinar.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata
urmatoarele:
In practica instantelor judecatoresti s-a ivit o diversitate de
solutii in problema admisibilitatii caii de atac ordinare a apelului
sau a recursului, exercitata de procurorul din structura Directiei
de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism, impotriva hotararii pronuntate intr-o cauza de
competenta acelei directii, in conditiile in care judecata a avut
loc cu participarea procurorului de la parchetul corespunzator
instantei investite sa solutioneze procesul.
Astfel, unele instante au considerat ca, in asemenea situatii,
calea de atac exercitata de procurorul din aceasta structura
specializata este inadmisibila cat timp activitatea procurorului la
instanta de judecata nu poate avea decat caracter unitar,
neputand fi divizata intr-o prima etapa de participare propriu-zisa
la judecata si o alta etapa, ulterioara, de examinare a hotararii
sub aspectul legalitatii si temeiniciei, in vederea exercitarii caii
de atac.
S-a argumentat ca acest punct de vedere ar fi impus si de
necesitatea ca procurorul care participa la sedinta de judecata
sa aiba deplina competenta in realizarea atributiilor sale,
invocandu-se, ca temei juridic, reglementarea de la art. 63 lit. f)
din Legea nr. 304/2004, potrivit careia ii revine si indatorirea de
a exercita, in conditiile prevazute de lege, caile de atac impotriva
hotararilor judecatoresti.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca apelul
sau recursul declarat de procurorul din cadrul Directiei de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism este admisibil si in conditiile in care la judecata a
participat un procuror de la parchetul de pe langa instanta
competenta sa solutioneze cauza.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect
dispozitiile legii.
Prin dispozitiile cuprinse in titlul III din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, Ministerul Public a fost structurat intr-un
sistem piramidal, avand la baza parchetele de pe langa
judecatorii, iar la nivelul cel mai inalt Parchetul de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie.
In cadrul acestui sistem, specific Ministerului Public,
raporturile dintre procurori sunt guvernate de principiul
subordonarii ierarhice, instituit in temeiul art. 131 din Constitutie,
in care se prevede ca procurorii isi desfasoara activitatea in
conditiile *controlului ierarhic*.
Ministerul Public isi exercita prin procurori — constituiti in
parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca — atributiile
prevazute exemplificativ in dispozitiile art. 63 din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, respectiv:
a) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile
prevazute de lege si participa, potrivit legii, la solutionarea
conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce si
supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei
judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de
cercetare penala;
c) sesizeaza instantele judecatoresti pentru
judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercita actiunea
civila, in cazurile prevazute de lege;
e) participa, in conditiile
legii, la sedintele de judecata;
f) exercita caile de atac impotriva
hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;
g) apara
drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor
puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in
conditiile legii;
h) actioneaza pentru prevenirea si combaterea
criminalitatii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru
realizarea unitara a politicii penale a statului;
i) studiaza cauzele
care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza si
prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii
acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva;
k) exercita orice alte atributii prevazute de lege.
Ca atare, prin parchete, in conformitate cu dispozitiile
constitutionale [art. 131 alin. (2)] si legea de organizare judiciara
(titlul III din Legea nr. 304/2004), se inteleg verigile care
constituie sistemul unitar al parchetelor, asa cum sunt ele
dispuse in piramida de la varf si pana la unitatile de baza. Ori de
cate ori Codul de procedura penala foloseste notiunea de
*parchet* are in vedere organul judiciar concret, constituit intr-o
compunere strict determinata, dar variabila dupa diverse ipoteze
precis delimitate si care este indreptatit sa exercite prin
procurorii care il compun atributiile prevazute in art. 63 din
Legea nr. 304/2004.
Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate
Organizata si Terorism a fost infiintata in cadrul Ministerului
Public — prin Legea nr. 508/2004 — ca structura specializata in
combaterea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism
a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin
reorganizarea Sectiei de combatere a criminalitatii organizate si
antidrog si a structurilor sale teritoriale, exercitandu-si *atributiile
pe intregul teritoriu al Romaniei* [conform art. 1 alin. (1) si (2) din
Legea nr. 508/2004].
Pe de alta parte, in cadrul Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au fost
infiintate servicii si birouri teritoriale, conduse de procurori-sefi,
in circumscriptiile teritoriale ale parchetelor de pe langa curtile
de apel, respectiv in circumscriptiile teritoriale ale parchetelor
de pe langa tribunale, fiind independente fata de acestea [art. 1
alin. (1) si (2) si art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 508/2004,
art. 11 pct. 3 lit. i) din Regulamentul de ordine interioara si art. 81
alin. (2) din Legea nr. 304/2004].
Desi serviciile si birourile teritoriale ale Directiei de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism constituie organe judiciare diferentiate dupa o
competenta materiala proprie si exclusiva, egale in grad cu
parchetele de pe langa curtile de apel, respectiv parchetele de
pe langa tribunale [art. 6 alin. (1) din Legea nr. 508/2004], alaturi
de care functioneaza independent pe langa aceleasi instante de
judecata, legiuitorul nu a folosit pentru aceste structuri
organizatorice terminologia de *parchete* numai pentru a evita
confuzia cu celelalte, a caror denumire a devenit deja *clasica*.
Denumirea de *Directie...* subliniaza insa terminologic
incadrarea sa in competenta parchetului de pe langa instanta
suprema si confera dreptul numai procurorului general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de a-i
coordona activitatea [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 508/2004].
Desi, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 508/2004, *Directia
de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism exercita drepturile si indeplineste obligatiile
procedurale prevazute de lege, in cauzele privind infractiunile
atribuite prin prezenta lege in competenta sa*, procurorii acestei
structuri specializate sunt obligati sa exercite si alte atributii
prevazute de Codul de procedura penala si de legile speciale
[conform art. 2 alin. (1) lit. f) si art. 21 din Legea nr. 508/2004].
Infiintarea unei structuri specializate — Directia de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism — nu poate conduce la concluzia functionarii acesteia
in afara Ministerului Public.
Legea de infiintare a acestei structuri specializate trebuie
interpretata in sens firesc, rational, respectiv ca ea confera
procurorilor din cadrul acestei structuri un plus de atributii
generate de natura infractiunilor pe care le cerceteaza, si nu in
sensul ca i-ar deroba pe acesti procurori de la atributiile
generale ale procurorilor prevazute in art. 63 din Legea
nr. 304/2004.
In conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 508/2004, astfel cum a fost modificata si completata prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 131/2006, procurorii
parchetelor de pe langa instantele competente participa la
judecarea oricarei cereri adresate instantelor de judecata in
cauzele de competenta directiei, precum si la judecarea in fond
si in caile de atac, in cauzele in care Directia de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a sesizat
instantele de judecata, punand concluzii si exercitand caile
legale de atac, cu exceptia cazurilor in care procurorii Directiei
de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism incunostinteaza parchetul de pe langa instanta
competenta si instanta ca vor participa in mod direct.
Legiuitorul nu a inteles sa atribuie dreptul de exercitare a caii
de atac exclusiv procurorului care a participat la judecarea
cauzei, ci parchetului ca institutie ce apara drepturile
fundamentale ale cetatenilor.
Norma procesual penala in discutie trebuie interpretata in
sensul ca stabileste, ca regula, ca si in cauzele in care Directia
de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism — ca structura specializata — a sesizat instanta de
judecata procurorii din parchetele de pe langa instantele
competente au competenta materiala de a participa la judecarea
cauzelor in fond si in caile de atac, de a pune concluzii si de a
exercita caile de atac, deci de a efectua oricare dintre atributiile
prevazute in art. 63 din Legea nr. 304/2004.
Cu titlu de exceptie, procurorul de drept comun nu are
aceasta competenta, daca procurorul Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, in cauzele
pe care le-a instrumentat, a incunostintat parchetul de pe langa
instanta competenta si instanta ca va participa in mod direct.
Rezulta ca intentia legiuitorului nu a fost de a restrange
competentele procurorului Directiei de Investigare a Infractiunilor
de Criminalitate Organizata si Terorism, ci, dimpotriva, de a-i
intari pozitia, prin exceptia introdusa, in sensul ca, atunci cand
interesele structurii specializate o cer, el este cel indrituit sa
exercite exclusiv declansarea caii de atac.
Interpretarea dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 508/2004, astfel cum a fost modificata si completata prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 131/2006, in sensul ca
in acest text legiuitorul explica notiunea de *participare a
procurorului* si ca prin aceasta s-ar intelege indeplinirea
conditiei cumulative a participarii la judecata — prin punerea de
concluzii — si exercitarea caii legale de atac, respectiv ca
aceasta notiune consacra unitatea de competenta a procurorului
in punerea de concluzii si exercitarea cailor de atac, este gresita
si contravine textului general al art. 63 din Legea nr. 304/2004,
in care cele doua activitati nu sunt prevazute cumulativ, ci
distinct, printre celelalte atributii conferite de lege procurorului
in general.
O astfel de interpretare este nu numai excesiva, dar si lipsita
de sens, de ratiune, eludand practic vointa legiuitorului.
Exceptia instituita prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004
este de stricta interpretare si aplicare si de aceea nu poate fi
extinsa si pentru situatia inversa, cand procurorul de drept
comun a participat la judecata si nu a considerat necesar sa
exercite calea de atac, pentru ca instrumentarea cauzei a fost
facuta de procurorul Directiei de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism care, in mod evident,
cunoaste mai bine probatoriul administrat in cauza si poate
sesiza mai usor eventualele deficiente ale hotararii, fiind un
procuror specializat in materie de criminalitate organizata.
Asadar, textul alin. 3 al art. (2) din Legea nr. 508/2004 trebuie
interpretat in sensul ca, atunci cand procurorul specializat a
incunostintat parchetul de pe langa instanta competenta sau
instanta, opereaza o restrangere a atributiilor procurorului de
drept comun, in sensul ca acesta din urma nu mai poate intra in
cauza. Pe cale de consecinta, lipsa acestei incunostintari
mentine drepturi egale pentru procurorii din ambele structuri, de
drept comun si ai Directiei de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism.
In consecinta, instanta poate doar sa aprecieze ca
necompetent procurorul de drept comun care, incunostintat fiind
de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate
Organizata si Terorism, continua sa faca prestatii in dosar si
nicidecum ca lipsa incunostintarii ar exclude procurorul Directiei
de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism de la urmarirea finalitatii solutionarii unei cauze
instrumentate de el, dar in care nu a participat, in mod direct, la
judecata, prin punerea de concluzii.
In raport cu cele mentionate, este admisibila calea ordinara
de atac exercitata de procurorul Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism impotriva
hotararii pronuntate de catre instanta de judecata intr-o cauza
de competenta directiei, in conditiile in care la judecata a
participat un procuror de la parchetul de drept comun.
DECIZIE
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Se stabileste ca procurorul din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism poate
exercita calea ordinara de atac impotriva hotararii pronuntate de instanta de judecata intr-o cauza de competenta directiei, in
conditiile in care, la judecata, a participat un procuror de la parchetul de pe langa instanta competenta.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 12 octombrie 2009.
|
|
Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)
Termeni juridici, grupare tematica
|
