DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002, precum si a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 15-01-2007
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002, precum si a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002


Publicata in Monitorul Oficial nr. 327/2007 - M. Of. nr. 327/ 15 mai 2007



Dosar nr. 26/2006

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si ale dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata la randul ei prin Legea nr. 601/2004.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 117 in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, cerand sa fie admis in sensul de a se stabili ca drepturile salariale prevazute in dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002, precum si in art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata la randul ei prin Legea nr. 601/2004, se cuvin numai categoriilor de procurori si judecatori expres si limitativ prevazute in aceste texte de lege.


SECTIILE UNITE,



deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

In aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si ale art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata la randul ei prin Legea nr. 601/2004, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar, pronuntand solutii diferite.

Astfel, unele instante au respins cererile formulate de judecatori si procurori privind plata drepturilor salariale prevazute in dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002, precum si in dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata la randul ei prin Legea nr. 601/2004, apreciind ca aceste drepturi se cuvin numai categoriilor de procurori si judecatori expres si limitativ prevazute de aceste texte de lege.

S-a considerat ca regimul salarial diferentiat pentru cele doua categorii de magistrati, determinat de indeplinirea de catre unii dintre acestia, cu caracter permanent, de atributii efective in domeniul prevenirii, descoperirii si sanctionarii faptelor de coruptie, este justificata de specificul unei atari atributii, careia legiuitorul a inteles sa-i asigure caracter prioritar in raport cu alte domenii de activitate.

S-a invederat ca aceasta interpretare se impune si pentru ca reglementarea criteriilor de determinare a indemnizatiilor sau salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum si a sporurilor sau adaosurilor la indemnizatiile si salariile de baza constituie un atribut exclusiv al legiuitorului, singurul care poate stabili in ce masura anumite sporuri sau adaosuri se acorda unor categorii de salariati. Ca urmare, s-a subliniat ca, daca legiuitorul nu ar fi urmarit sa beneficieze de sporul de 30% si, respectiv, de 40% numai judecatorii si procurorii implicati in solutionarea cauzelor privind infractiuni de coruptie, nu ar fi limitat acordarea sporului respectiv doar la aceasta categorie restransa de magistrati.

Alte instante, dimpotriva, au admis cererile formulate de reclamanti, judecatori si procurori, dispunand sa fie platite drepturile salariale solicitate, reprezentand sporul de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, pentru perioada 11 aprilie 2002 - 26 aprilie 2004 si, respectiv, de 40% din indemnizatia bruta lunara, pentru perioada 27 aprilie 2004 - 1 aprilie 2006.

In motivarea acestui punct de vedere s-a relevat ca, in adevar, prin dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 s-a stabilit ca personalul din cadrul Parchetului National Anticoruptie prevazut la alin. (1)-(3) si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 primesc pentru activitatea de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, iar ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, in sensul ca procurorii din cadrul Parchetului National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, beneficiaza de o majorare cu 40% a indemnizatiei de incadrare bruta lunara.

S-a mai invederat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 601/2004, fiind largita sfera de aplicare a art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), in sensul ca sporul de 40% a mai fost acordat tuturor judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, tuturor procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara sa se faca vreo distinctie intre cei care participa la solutionarea cauzelor de coruptie si cei cu alte atributii, ca in cazul celorlalti procurori si judecatori.

S-a mai argumentat ca aplicarea textelor de lege mentionate a avut ca rezultat producerea unei discriminari, nejuste, intre judecatorii si procurorii care solutioneaza cauze privind fapte de coruptie, si ceilalti magistrati, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 23 alin. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cele ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitor la interzicerea oricarei discriminari.

Ca urmare, pentru eliminarea efectelor discriminatorii constatate prin Hotararea nr. 185 din 22 iulie 2005 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, instantele care au admis actiunile s-au intemeiat pe ideea de raspundere pentru tratament discriminatoriu, recunoscand dreptul magistratilor defavorizati de a primi o despagubire egala cu sporul de 30% si, respectiv, de 40%, de care au beneficiat ceilalti magistrati in perioada in care dispozitiile ce au reglementat acest spor au fost in vigoare.

Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

In adevar, prin art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, s-a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului National Anticoruptie prevazut la alin. (1) si (3), precum si al judecatorilor din compunerea completelor specializate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara.

Ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, prevazandu-se ca procurorii din Parchetul National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, beneficiaza de o majorare cu 40% a indemnizatiei de incadrare bruta lunara.

Tot astfel, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 a fost extins beneficiul constand in sporul de 40% la indemnizatia de incadrare bruta lunara si pentru conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel, precum si pentru procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Prin Legea nr. 601/2004 de aprobare, cu modificari, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), a fost extinsa si la toti judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si la toti procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara a se face vreo distinctie intre categoria de magistrati care participa la solutionarea cauzelor privind faptele de coruptie si magistratii cu atributii specifice indeplinirii functiei de procurori sau judecatori in toate celelalte cauze.

Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferentiere a indemnizatiilor stabilite pentru magistrati, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, prin Hotararea nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existenta unei discriminari directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege mentionate si a propus Ministerului Justitiei initierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, in vederea eliminarii diferentei de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidenta intre cele doua categorii de magistrati cu pregatire si responsabilitati identice.

Ca urmare a demersului legislativ, initiat pe baza constatarii acestei discriminari, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de magistrati si de personal din sistemul justitiei, pentru eliminarea inegalitatii ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si ale personalului asimilat acestora.

In acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost inlaturat, pentru viitor, prin ordonanta de urgenta mentionata nemaifiind reglementate sporuri si diferentieri la indemnizatiile magistratilor in raport cu natura cauzelor pe care le instrumenteaza, ci numai pentru delimitarea fireasca a gradului profesional si a functiei indeplinite.

Pana la adoptarea si intrarea in vigoare a acestei ordonante de urgenta, insa, aplicarea textelor de lege constatate discriminatorii prin hotararea la care s-a facut referire a creat o inegalitate vadita intre nivelul indemnizatiilor acordate magistratilor, in contradictie cu principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, consacrat in art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, cu cel al egalitatii de tratament salarial pentru munca egala, instituit prin art. 23 alin. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si cu cel al interzicerii oricarei discriminari prevazut in art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si in art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

In reglementarea anterioara, criteriul pe baza caruia s-a facut aceasta distinctie, in acordarea drepturilor salariale mentionate, l-a reprezentat doar luarea in considerare a naturii unor cauze pe care o parte dintre procurori si judecatori erau desemnati sa le solutioneze pe un anumit parcurs al carierei lor, ceea ce nu a avut justificare atat timp cat specificul atributiilor de ansamblu pe care le au toti magistratii din parchete si instantele judecatoresti in intregul lor, procurori, judecatori si magistrati-asistenti la Inalta Curte de Casatie si Justitie necesita aceeasi pregatire de specialitate si experienta, responsabilitate profesionala specifica echivalenta, precum si risc identic in exercitarea sarcinilor de serviciu.

Opinia potrivit careia prevederile legale care au creat aceasta diferentiere nu ar fi discriminatorie ignora nu numai dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, pe cele ale art. 23 alin. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, potrivit carora *toti oamenii au dreptul, fara nicio discriminare, la salariu egal pentru munca egala*, precum si pe cele ale art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, asa cum s-a facut referire la acestea, dar si dispozitiile art. 1 alin. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, privind protectia proprietatii.

Indeplinirea cerintei de imbunatatire substantiala a actului de infaptuire a justitiei, care impune criterii noi de competenta si performanta pentru toate categoriile de magistrati, nu ar putea fi asigurata in conditii de inegalitate de tratament salarial in cadrul acestor categorii, determinate de o apreciere diferita a implicarii magistratilor si a responsabilitatii lor in infaptuirea actului de justitie.

Mai mult, folosirea drept criteriu de diferentiere a tratamentului salarial pentru magistrati doar apartenenta la anumite segmente restranse de realizare a justitiei, pe considerentul ca domeniile in care ar activa ar reclama o specializare particularizata si un risc deosebit, nu se poate justifica atat timp cat varietatea infinita a situatiilor de coliziune cu legea ce se pot ivi si a tipului de reactie necesara pentru asigurarea ordinii de drept presupune eforturi chiar mai importante si riscuri profesionale mai accentuate in multe alte cazuri decat cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferential prin dispozitiile la care s-a facut referire.

Rezulta, deci, ca distinctia ce se face, tinandu-se seama de apartenenta magistratilor la categoria celor implicati in solutionarea cazurilor privind faptele de coruptie sau de criminalitate organizata si de terorism ori doar includerea lor in anumite structuri pe scara ierarhica este lipsita de justificare obiectiva si rezonabila, fiind astfel discriminatorie in sensul art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si al art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenta unui raport acceptabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat, cu toate particularitatile lui specifice.

De aceea, pentru eliminarea oricarei discriminari intre diferitele categorii de magistrati, cu profesii implicand pregatire, experienta si responsabilitati identice, in raport cu gradul profesional si functia indeplinita de fiecare, se impune ca, pentru perioada in care o parte dintre magistrati nu au beneficiat de sporul specific de 30% si, respectiv, 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, acei magistrati sa aiba dreptul la intregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligatia autoritatii care nu l-a acordat tuturor magistratilor fiind intemeiata pe ideea de raspundere pentru tratament discriminatoriu.

Respectarea dreptului fiecarui cetatean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeasi munca, in conditii de responsabilitate identica, implica obligatia fireasca a autoritatii care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a facut referire, de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrati ce a fost lipsita de echivalentul acelui spor in perioada in care dispozitiile ce il reglementau erau in vigoare.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 329 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si, pentru eliminarea oricarei discriminari, a se stabili ca drepturile salariale prevazute in dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si in dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata, la randul ei, prin Legea nr. 601/2004, se cuvin tuturor magistratilor.
DECIZIE





PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii

DECID



Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In aplicarea nediscriminatorie a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata prin Legea nr. 601/2004, stabileste:

Drepturile salariale prevazute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistratilor.

Obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 15 ianuarie 2007.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
129 useri online

Useri autentificati: