DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

DreptOnline.ro: Recurs in interesul Legii referitor la aplicarea dispozitiilor procesual penale privind exercitarea dreptului la aparare in situatia in care partile au fost asistate sau reprezentate de persoane care nu au dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995



Nr.27572/953/2006

C a t r e


PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE


In temeiul art. 4142 alin. 1 din Codul de procedura penala si art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, va sesizez cu

Recurs in INTERESUL LEGII

referitor la aplicarea dispozitiilor procesual penale privind exercitarea dreptului la aparare in situatia in care partile au fost asistate sau reprezentate de persoane care nu au dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995.

Jurisprudenta actuala in aceasta materie este diferita in functie de optiunea instantelor de a achiesa la una dintre orientari :

1. Intr-o prima abordare s-a recunoscut dreptul de a asista partile in procesul penal si persoanelor care nu au dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995, fara o motivare expresa ( anexele nr. 1-6).

2. Intr-o alta orientare, alte instante au considerat ca asistenta juridica acordata de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995 si, totodata, nu este membru al unui barou constituit in temeiul acestei legi echivaleaza cu lipsa aparatorului si atrage nulitatea absoluta a actului procesual ( anexele nr. 7 - 16 ).

*

* *

Dreptul la aparare este consacrat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice si Conventia Europeana a Drepturilor Omului - ca o garantie a dreptului la un proces echitabil al oricarei persoane, precum si in principiile constitutionale prin care se instituie obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, inclusiv garantarea dreptului la aparare al partilor in tot cursul procesului (art. 1 pct. 5 si art. 24 din Constitutia Romaniei).

Prevenirea vatamarii drepturilor si libertatilor fundamentale si a drepturilor ce deriva din ele nu se poate realiza fara cunoasterea acestora, a modului si limitelor de exercitare, precum si garantiilor oferite de lege pentru protectia lor.

Antrenarea raspunderii penale a inculpatului si obligarea sa la repararea prejudiciilor cauzate, alaturi de alte persoane chemate, potrivit legii, sa raspunda din punct de vedere civil se poate face prin aflarea adevarului (art. 3 din Codul de procedura penala) numai pe baza de probe din care sa rezulte, fara dubiu, savarsirea de catre acesta a infractiunii, cu vinovatie, existenta unui prejudiciu si intinderea lui, existenta sau inexistenta cauzelor in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata.

In practica s-a constatat ca, de cele mai multe ori, persoanele cercetate, cele chemate sa raspunda civil alaturi de acesta ori cele vatamate prin fapte penale nu pot sau nu au pregatirea si cunostintele juridice necesare pentru a contribui la aflarea adevarului prin formularea de cereri sau exceptii, indicarea de probe utile si concludente cauzei ori exercitarea in termen si motivat a cailor ordinare sau extraordinare de atac.

Pentru a se da eficienta principiului egalitatii tuturor cetatenilor la un proces echitabil, legea a instituit garantii ale dreptului de aparare cuprinse in norme juridice procesuale (art. 171 – 174 din Codul de procedura penala), ceea ce impune ca persoane avand cunostinte juridice de specialitate, denumite generic aparator, sa acorde asistenta juridica participantilor in procesul penal sau sa-i reprezinte, ales sau din oficiu, in conditiile legii.

Rolul aparatorului este de a preintampina orice greseala sau violare a legii din partea organelor judiciare.

Daca invinuitului sau inculpatului ii este ingaduit sa faca orice sustinere pentru salvarea sa, aparatorului nu-i este permis sa-si depaseasca atributiile conferite expres de lege.

Pe cale de consecinta, aparatorul este obligat sa-si exercite activitatea potrivit scopului pentru care a fost recunoscut, cu buna credinta si cu respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri.

Profesia de avocat constituie o componenta complementara a sistemului judiciar national, pe care il slujeste, contribuind efectiv la asigurarea echitatii in cadrul procesului, desfasurarea lui in termen rezonabil si solutionarea legala a raporturilor juridice conflictuale deduse judecatii, contribuind efectiv la consolidarea statului de drept.

Prin Legea nr. 51 din 7 iunie 1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, modificata si completata prin Legea nr. 255 din 16 iunie 2004, si Statutul profesiei s-au instituit reguli stricte privind problematica acestei profesii: primirea in avocatura si definitivarea, regimul disciplinar, contributiile banesti, pregatirea profesionala, asigurarile sociale, repararea prejudiciului, Codul deontologic, regimul avocatilor stagiari, asistenta juridica gratuita si din oficiu, incetarea si suspendarea calitatii de avocat, drepturile si indatoririle acestora etc.

Totodata legea enumara si modalitatile prin care se realizeaza activitatea avocatului (art. 3). Mai mult, se instituie conditii limitative de exercitare a profesiei, si anume conditiile in care avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania pot sa acorde asistenta juridica (art. 1 pct. 1, 2 si Monitorul Oficial nr. 284 din 31 mai 2001, respectiv Monitorul Oficial nr. 45 din 13 iunie 2005).

Baroul este compus din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti si se constituie si functioneaza doar in cadrul U.N.B.R in conditiile prezentei legi si Statutului profesiei, avand personalitate juridica, patrimoniu si buget proprii, iar Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (U.N.B.R.) este formata din toate barourile, fiind o persoana juridica de interes public, cu patrimoniu si buget proprii (art. 48 si art. 57) .

Deoarece persoanele juridice de drept privat sunt create din initiativa privata si genereaza un serviciu particular, chiar daca urmaresc un interes general, regimul lor juridic fiind comun1, s-a interzis expres constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R., fiind declarate nule de drept actele de constituire si inregistrare ale acestora ( art. 1 pct. 3 ).

Pentru aceeasi ratiune de interes public s-a dispus, potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr. 255/2004, ca persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea.

1
Reflexii asupra notiunii persoanelor juridice de drept public” de E.D. Trangul in Pandectele Romane, 1948, vol. IV, filele 56 – 58; ex. Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice – Asociatii si Fundatii, abrogata si inlocuita prin O.G. nr. 26/2000 ; Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale .

Alineatul 2 al aceluiasi articol impune incetarea de drept a efectelor oricarui act normativ administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi, fiind exceptata de la prevederile art. 1 si 2 numai profesia de consilier juridic, care va fi exercitata potrivit Legii nr. 514/2003.

In fine, pe langa infractiunea tipica de exercitare, fara drept, a oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou, sanctionata de art. 281 din Codul penal cu referire la art. 25 din Legea nr. 51/1995, prin art. 82 alin. 1 teza a II-a, introdus prin Legea nr. 255/2004, a fost incriminata si continuarea, fara drept, de catre persoanele fizice sau juridice a activitatilor specifice profesiei de avocat.

* * *

Principiul legalitatii procesuale impune aplicarea intocmai a tuturor normelor juridice ce reglementeaza desfasurarea procesului penal, cu respectarea stricta a conditiilor substantiale si de forma prevazute de legea penala.

Sanctiunea procedurala in cazul nesocotirii conditiilor prevazute de lege pentru neindeplinirea sau indeplinirea vicioasa a actului procedural sau procesual este nulitatea acestuia, deoarece se aduce o atingere unui drept sau interes personal.

Potrivit art. 197 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, dispozitiile referitoare la asistarea inculpatului de catre aparator, cand este obligatorie potrivit legii, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, sanctiune care nu poate fi inlaturata in nici un mod, poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare de instanta chiar din oficiu.

Nulitatea relativa poate fi convertita intr-o nulitate absoluta atunci cand, in orice stare a procesului, instanta considera ca anularea actului facut cu incalcarea legii este necesara pentru justa solutionare a cauzei si aflarea adevarului ( art. 197 alin. 4 teza finala din Codul de procedura penala).

In acest caz, instanta va lua in considerare din oficiu incalcarea dispozitiei legale2.

Consider ca garantarea dreptului la aparare, conform art. 6 din Codul de procedura penala, asigurarea asistentei juridice obligatorii si exercitarea dreptului la aparare prin alegerea unui aparator de catre fiecare dintre partile din procesul penal se poate realiza numai de catre persoane care au dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995 si este membru al unui barou constituit in temeiul acestei legi.

Concluzia se intemeiaza, pe de o parte, pe caracterul neechivoc al normelor cuprinse in art. 197 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, iar pe de alta parte pe caracterul imperativ al prevederilor Legii nr. 51/1995 ce au relevanta asupra dispozitiilor alineatului 4 teza finala a articolului 197. Aceste caracteristici sunt generate de importanta deosebita a valorii sociale protejate, drept constanta a interesului general al bunei functionari a autoritatii judecatoresti, independentei judecatorului ce se supune numai legii si procurorului, care isi exercita functia aparand drepturile persoanei, ambii fiind obligati ca, in intreaga lor activitate sa asigure suprematia legii si un tratament juridic nediscriminatoriu participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora (art.2 pct.3 si art.4 din Legea nr.303/2004, republicata,

2
"Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala" Partea generala vol. I, filele 410 si 411, de Vintila Dongoroz.s.a privind statutul judecatorilor si procurorilor si art. 62 pct. 3 din Legea nr. 304/2004, republicata, privind organizarea judiciara) .

Totodata aceasta apreciere decurge logic si din imprejurarea ca, acceptand teza contrara s-ar recunoaste ca licite efectele unor raporturi juridice nascute din infractiunile de exercitare, fara drept, a activitatilor de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si de catre o persoana inscrisa intr-un barou al unei asociatii sau fundatii recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca, chiar si dupa dizolvarea sau desfiintarea acestora anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 255/2004, ori continuarea sau exercitarea fara drept a avocaturii in afara structurii U.N.B.R ulterior adoptarii Legii nr. 255/2004, infractiuni prevazute de art. 281 din Codul penal in referire la art. 25, respectiv art. 82 din Legea nr. 51/1995, ceea ce ar constitui o nesocotire grava atat a principiului legalitatii procesului penal cat si al dreptului la aparare.

Justetea acestei opinii este confirmata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului si Curtea Constitutionala3.

Concluzionand cele mentionate consider ca asistenta juridica acordata de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995 si, totodata, nu este membru al unui barou constituit in temeiul acestei legi echivaleaza cu lipsa aparatorului si atrage nulitatea absoluta a actului procesual, in conditiile art. 197 alin. 2 si alin. 4 teza finala din Codul de procedura penala.

3
Cauza Pompiliu Bota contra Romaniei – cererea nr. 24057/2003 - Curtea Constitutionala, deciziile art. 66 din 21 mai 1996, nr. 391 din 14 octombrie 1997, nr. 146 din 7 octombrie 1999, nr. 234 din 25 mai 2004 si nr.260 din 12 mai 2005.

* * *

Avand in vedere cele expuse solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.

PROCUROR GENERAL,
Laura Codruta Kovesi




Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
73 useri online

Useri autentificati: