De foarte multi ani se vorbeste de necesitatea unui nou Cod de procedura civila, care sa asigure o reglementare unitara, moderna, si care sa raspunda asteptarilor justitiabililor, dar si judecatorilor si partenerilor lor in infaptuirea actului de justitie: procurori, avocati, consilieri juridici, executori judecatoresti. Problema a devenit stringenta mai ales dupa ce Romania a dobandit o noua Constitutie in anul 1991, revizuita in 2003, care a impus noi exigente chiar pe plan procesual si dupa aderarea Romaniei, in anul 1994, la Conventia europeana a drepturilor omului. Dezideratele de la 1865 pentru o buna procedura – simplitate, rapiditate, eficacitate – au ramas, dar ele au capatat si alte nuante, principala preocupare fiind aceea de crestere a calitatii actului de justitie. 

Comisia de redactare a proiectului a avut in vedere evolutia legislatiei, pe cea existenta in tara noastra si numeroase acte normative similare: Codul de procedura civila francez si legislatia aferenta executarii silite, Codul judiciar belgian, Codul de procedura civila german, Codul de procedura civila italian, Codul de procedura civila elvetian, Codul de procedura civila al provinciei Quebec, Codul de procedura civila spaniol, Codul de procedura civila portughez, Codul de procedura civila olandez, Codul de procedura civila finlandez, Codul de procedura civila model pentru America de Sud, elaborat sub egida Institutului ibero-american de Drept procesual, Regulile Transnationale de procedura civila si Proiectul european de armonizare a procedurii civile. In elaborarea textelor s-a tinut seama si de jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a instantelor comunitare. Este foarte important ca intrarea in vigoare a Codului de procedura civila sa aiba loc concomitent cu cea a Codului civil deoarece intre cele doua coduri exista o stransa legatura, expresie a corelatiei dintre continut si forma. In Raportul de prezentare a Proiectului Codului de procedura civila catre Consiliul de Stat, din anul 1865, se sublinia ca „procedura este inima legislatiunii unui stat … Codicele civil, fara procedura, este ca un corp fara inima, este ca o buna si complecta masina careia ii lipseste puterea motrice” (G. Plastara). Sau, in doctrina din perioada interbelica, se arata ca „daca procedura civila nu e altceva decat un total de reguli pentru a pune in valoare regulile de drept civil, atunci culoarea procedurii civile va fi culoarea dreptului civil. Cand dreptul de fond isi schimba fizionomia, atunci si procedura isi schimba aspectul” (E. Herovanu). Din acest punct de vedere lucrurile stau la fel si astazi.Prof. univ. dr. Viorel Mihai CiobanuPresedintele Comisiei tehnice de redactare a Proiectului Noului Cod de procedura civila...

[Mai multe detalii]