DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Reintegrarea sociala a infractorilor


Chira Vasile Valentin



Av. Chira Vasile Valentin

Experienta inchisorii este un rit unic de trecere. Pentru unii, inchisoarea reprezinta o abatere benefica si abrupta de la un comportament antisocial, o oportunitate de a-si schimba vietile. Pentru altii, timpul din inchisoare dezvolta sau intensifica atitudinile si relatiile de "banda", acestia imbratisand o identitate criminala. Pentru altii inchisoarea dezumanizeaza, transformandu-i in oameni "amarati". Asa cum unii oameni nu isi revin din traumele razboiului, asa unii nu isi revin din experienta inchisorii.

Reintegrarea sociala presupune restructurarea caracterului infractorului astfel incat acesta sa poata activa in societate fara a comite, pe viitor, infractiuni (Garner Bryan, 2001).

Reintegrarea condamnatului intr-o casa si intr-o comunitate este dificila si presupune implicarea tuturor factorilor sociali pentru ca aceasta sa fie efectiva.

Deoarece multi infractori eliberati nu au legaturi puternice cu familia sau cu comunitatea, se vor intoarce, cel mai probabil, la vechile obiceiuri. Multi vor comite din nou infractiuni pentru a se sustine financiar, deoarece accesul la la servicii sociale, la o casa, un loc de munca este aproape imposibil. Comunitatea joaca un rol esential in procesul de reintegrare, iar membri societatii trebuie sa gaseasca un echilibru intre frica si neincrederea cauzata de reintoarcerea prizonierilor si sa le ofere suport social si servicii pentru acestia.

Fostii condamnati sunt obligati sa depaseasca multe alte obstacole pentru a se integra cu succes. In plus fata de dosarul criminal, acestia se confrunta cu deficite educationale, probleme de sanatate si tratamente inadecvate de mai multe feluri. In ceea ce priveste educatia, prizonierii sunt mult mai putin educati decat restul populatiei (Harlow C.,2003). Problemele de sanatate sunt de asemenea obstacole in calea succesului, iar lipsa asigurarilor medicale la reintoarcerea in societate ingreuneaza reintegrarea condamnatilor.

Solomon, Johnson, Travis si McBride (2004) precizeaza trei faze necesare pentru o reintegrare cu succes: 1) protejarea si pregatirea prin intermediul programelor institutionale, 2) controlul si refacerea prin intermediul programelor de tranzitie in comunitate si 3) sustinerea si suportul prin o combinatie de programe ce vizeaza comunitatea pe un termen lung. Intr-un studiu din 2003, Seiter si Kadela indica trainingurile de formare profesionala, programele de cautare a unui loc de munca, programele de reabilitare a consumului de droguri, programele inainte de eliberare si cele dupa eliberare, ca cele mai eficiente programe.

Desi exista numeroase chei pentru o reintegrare reusita, Travis sumarizeaza cinci principii esentiale:
  • 1) pregatirea pentru reintegrare (calificari si aptitudini care se vor concretiza in locuri de munca la eliberare),
  • 2) construirea unor legaturi intre inchisori si comunitati,
  • 3) momentul eliberarii, eliberarea din inchisoare nu este finalul procesului,
  • 4) formarea unui cerc de suport cu influente pozitive,
  • 5) promovarea unei reintegrari reusite.

    Sistemul penitenciarelor trebuie sa fie interesat de soarta condamnatilor si sa se implice cu diferite programe care sa ii ajute pe condamnati pe mai departe, sa ii educe si sa le ofere posibilitatea reintegrarii in societate. Pentru un fost detinut reintegrarea este dificila, oamenii trebuind sa inteleaga ca in unele cazuri delictele sunt "boli" care se pot vindeca, fostul infractor dorind o sansa noua in societate.

    Personalitatea indivizilor care se intorc acasa de la inchisoare a fost conturata de istoria delictelor si a abuzului de substante, a calificarilor pentru munca si a experientei profesionale, sanatatii fizice si psihice, experientei din inchisoare, atitudinilor, convingerilor si a trasaturilor personalitatii. Familiile pot sa ofere un sprijin important prizonierilor care se reintorc acasa, pot sa faciliteze delictele si abuzurile de droguri sau pot sa fie victime ale infractorilor, nedorind sa stie nimic de acestia la eliberare.

    Visher si Travis, in 2003, precizeaza ca reintegrarea pe termn lung a prozonierilor va depinde de urmatoarele caracteristici personale:
  • circumstantele anterioare inchisorii (caracteristicle familiei, profilul demografic, experienta profesionala, calificarile profesionale)
  • experientele din inchisoare (durata pedepsei, participarea la prgramele de tratament, contactul cu familiile si prietenii, pregatirea inainte de eliberare)
  • experiente imediate dupa inchisoare ( momentul eliberarii, nevoia unei locuinte, suportul familiei)
  • experientele integrarii in comunitate (experientele angajarii, influenta apropiatilor, legaturile familiale, serviciul social de suport, supravegherea justitiei).

    Gasirea unui loc de munca pentru un fost detinut este esentiala, deoarece acesta descopera respectul de sine si o liniste care vine din munca onesta. De asemenea, avind un loc de munca, fostul prizonier ia contact cu oameni noi, de la care poate invata si dezvolta ca om. Locul de munca ii asigura o ocupatie prin care se poate intretine, ii reda respectul de sine. Fostul detinut se confrunta cu prejudecata oamenilor, fiindu-i greu sa isi gaseasca un loc de munca, mai ales acum cand rata somajului e ridicata, inclusiv celor pregatiti fiindu-le dificil sa gaseasca un loc de munca.

    Familia este foarte importanta pentru reintegrarea fostilor infractori, sprijinul acesteia obligandu-i moral pe acestia sa devina parinti sau soti mai buni. Fostul detinut are nevoie de intelegerea familiei sale, de dragostea si suportul fiecarui membru.

    Comunitatea trebuie sa depaseasca prejudecatile legate de fostii infractori si sa-i ajute pe acesia a se reintegra. Comunitatea a fost locul unde intentia de a savarsi delictul a aparut si unde delictul s-a produs. Societatea civila trebuie sa fie constienta de aceste lucruri si sa actioneze in consecinta, straduindu-se sa gaseasca mijloace de reintegrare pentru fostii condamnati. Un loc importantnt ar trebui sa-l ocupe Primaria de unde isi are domiciliul sau unde isi desfasoara activitatea prin actiuni de voluntariat, cursuri ,fiindca multi dintre cei domnati au grad scazut de instruire si educatie. In acest caz primaria Alba Iulia a facut primul pas,iar exemplul trebuie urmat si de alte institutii ale statului.

    Oricare ar fi strategiile sau programele utilizate pentru a facilita reintegrarea fostilor detinuti, este unanim acceptat ca acestia au nevoie de ajutor pentru o integrare reusita. Pentru a se descurca si trai in societate, fostii condamnati trebuie sa fie implicati in activitati sociale, intr-un mediu constructiv si benefic, necesitand o comunicare continua cu familia, organizatiile implicate si cu comunitatea.


    Bibliografie:



    1. Spoiala Alexandru, Probatiunea si reintegrarea sociala a infractorilor, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti, 2007
    2. Garner Bryan, A Handbook of Basic LawnTerms, Minnesota, 2001
    3. Christy Visher, Jeremy Travis, Transitions from Prison to Community: Understanding ,2004 4. Schnell DP., The Prisoner' Family: A study of the Effects of Imprisonmenr on the Families of Prisoners, San Francisco, 1976


    AUTOR:
    Av. Chira Vasile - Valentin
    Telefon: +40740-876853

    30-05-2011



    Comentarii introduse



    Introducere comentariu 23-09-2018  


    Nu poti introduce un comentariu nou fara a fi inregistrat.
    Pentru a te inregistra ca membru intra aici







    Alte articole





    Termeni juridici, grupare tematica



  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    75 useri online

    Useri autentificati: