DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Autorizarea si activitatea traducatorilor autorizati
Legalizarea notariala si sigiliul traducatorului autorizat


Marian Reicher



Legalizarea notariala si sigiliul traducatorului autorizat


In prezent, operatiunea de efectuare a traducerilor cu caracter oficial este parazitata de o operatiune birocratica absolut inutila, si anume asa-numita "legalizare" a traducerii.

Culmea este ca aceasta operatiune nici macar nu este prevazuta de textul legii (este prevazuta de legea nr. 36/1995, ceea ce este cu totul altceva, pentru ca legea nr. 36/1995 stipuleaza posibilitatea si modalitatea concreta de legalizare a semnaturii traducatorului, si nu obligativitatea acestei legalizari.
De altfel, legea nr. 36/1995 este anterioara legii nr. 178/1997, deci dintr-o perioada cand nu exista nici un act normativ care sa reglementeze efectuarea traducerilor cu caracter oficial).

Prin aceasta operatiune, notarul nu certifica traducerea ca atare (neavand nici competenta legala si nici competenta materiala Ón acest sens), ci certifica doar doua fapte juridice: faptul ca semnatarul traducerii are calitatea de traducator autorizat si faptul ca semnatura de pe traducere ai apartine realmente respectivului traducator autorizat.
Atat, si nimic mai mult.
Asadar, necesitatea legalizarii semnaturii traducatorului autorizat (pe fiecare traducere in parte) de catre un notar apare nu in mod explicit (adica prin stipularea de catre un text de lege), ci doar in mod implicit, datorita faptului ca traducatorul autorizat nu poseda un sigiliu propriu cu deplina forta probanta, prevazut de lege, prin care sa-si legitimeze semnatura.

Am citit (pe Internet) mai multe "legi ale traducatorilor jurati" din statele Uniunii Europene, si am constatat ca toate aceste legi, fara exceptie, prevad existenta unui sigiliu (seal, sceau, Stempel, sello) al traducatorului.
La urma urmei, asimilarea acquis-ului comunitar presupune (printre altele) si debirocratizarea actului administrativ, capitol la care Romania sta (inca) destul de prost.
Se vorbeste foarte mult despre combaterea coruptiei, dar se omite faptul ca una din principalele surse (si cauze) ale coruptiei este birocratia.
De altfel, traducatorul autorizat este in esenta un expert in domeniul sau de activitate, asa cum sunt expertii contabili, expertii evaluatori in domeniul funciar si imobiliar, expertii cadastrali si multi altii. Dintre toate categoriile de experti autorizati, traducatorul este singurul a carui semnatura, pe fiecare inscris an parte, trebuie sa fie legalizata de catre altcineva. Iar acest lucru inseamna in esenta, pe de o parte, timp pierdut si bani cheltuiti de catre clienti, iar pe de alta parte, o dependenta total nejustificata a traducatorilor fata de notari.

Legalizarea notariala a semnaturii traducatorului are, daca ma pot exprima asa, o explicatie "istorica".
Pana in 1989, notiunea de "liber-profesionist autorizat", cu rare exceptii, era ceva de neconceput.
Orice cetatean apt de munca trebuia sa fie salariat: fie la stat, fie in sectorul cooperatist. In consecinta, notariatele de stat aveau traducatori salariati ai statului (asa cum erau de altfel si notarii de stat), solicitantii nu plateau onorarii, ci doar taxe de timbru, iar singura stampila care putea fi aplicata (si chiar se aplica) pe traducerile oficiale era stampila institutiei al carei salariat era traducatorul, adica stampila notariatului de stat. Intre 1990 si 1995, din motive in primul rand bugetare, notariatele de stat au renuntat la traducatorii angajati, astfel incat, in aceasta perioada, traducerile documentelor oficiale au fost efectuate de catre traducatori "agreati", pe criterii mai mult sau mai putin subiective, de catre presedintii notariatelor de stat.
Intrucat nu exista un cadru legislativ care sa reglementeze activitatea acestor traducatori, este limpede ca singura stampila care putea fi aplicata pe o traducere a unui document oficial era tot stampila notariatului de stat.
In 1995 s-au desfiintat notariatele de stat, iar in locul acestora au aparut notarii publici, care nu mai sunt salariati ai statului, ci sunt platiti de catre clienti. Intre 1995 si 1997, activitatea traducatorilor a fost reglementata prin cateva ordine ale ministrului justitiei, care, fiind doar ordine ale ministrului (in absenta unei legi), nu aveau cum sa statueze existenta unui sigiliu al traducatorului cu deplina forta probanta in fata autoritatilor publice. In sfarsit, Ón 1997 a aparut legea nr. 178 / 1997, care, an loc sa reglementeze problema sigiliului oficial al traducatorilor, a perpetuat subordonarea acestora fata de notari, iar legea nr. 281 / 2004 nu a schimbat nimic an aceasta chestiune. Asadar, obligativitatea legalizarii notariale a semnaturii tradu-catorului, care era justificata an conditiile regimului etatist dinainte de 1989, nu mai are nici o justificare rationala an prezent.

Daca pentru traducerile dintr-o limba straina in limba romana (deci pentru uzul autoritatilor din Romania) este limpede ca traducatorul autorizat poate fi inzestrat cu un sigiliu oficial (astfel incat sa fie eliminata legalizarea notariala a semnaturii traducatorului), se pune intrebarea: nu cumva legalizarea notariala ar trebui sa fie mentinuta pentru traducerile din limba romana intr-o limba straina? Raspunsul este negativ, din doua motive. Pe de o parte, aceasta legalizare notariala nu exista nicaieri in statele europene (pentru ca "legile traducatorilor jurati" din aceste state, fara exceptie, mentioneaza in textul lor sigiliul oficial al traducatorului), si deci nu are nici o relevanta in aceste state, iar pe de alta parte, aceasta legalizare notariala nu are nici o valoare formala, pentru ca in eventualitatea necesitatii unei recunoasteri oficiale (la modul formal), relevanta este doar aplicarea apostilei prevazute prin Conventia de la Haga din 5 octombrie 1961. Iar aceasta apostila poate avea ca obiect chiar semnatura si sigiliul traducatorului autorizat, fara sa mai fie nevoie de calea ocolitoare a legalizarii notariale.
Singura conditie in acest sens este ca traducatorul autorizat sa posede un sigiliu oficial prevazut de lege, pentru ca apostila se refera in mod explicit la semnatura si la sigiliul care sunt aplicate pe document.

08-05-2005



Comentarii introduse

Hfirimain [16-10-2005]
----------------
Din pacate nimic nu se face in acest sens si nu se va face... Cu atestarea avocatilor este cam acelasi lucru. Sa ne intrebam de ce oare??

snejok [13-12-2005]
----------------
Sunt de acord cu cele relatate in acest articol, mai ales ca notarii nici nu prea au cum sa identifice semnatura traducatorului. Cred ca ar trebui sa aiba un expert angajat pentru aceasta. Mie, de exemplu, mi-a fost falsificata semnatura de mai multe ori, iar acele acte au fost legalizate fara nici o problema. In acest caz, ma intreb, care este utilitatea acestor legalizari? Dar nu cred ca se va rezolva ceva in acest sens. Notarii castiga ceva din legalizarea semnaturii traducatorilor si n-ar lasa sa le scape acest castig.

corneliadiana [17-06-2010]
----------------
foarte bun articolul. este clar ca legalizarea semnaturii traducatorului autorizat este o tampenie birocratica si inseamna noste bani pe care clientul ii plateste degeaba. mi-a fost greu sa imi conving clientii germani, care aveau nevoie de documente traduse pentru autoritatile din romania, ca aici autoritatile nu accepta traduceti autorizate "fara legalizare notariala"...dar am intarnit si romani "bine informati", care mi-au spus ca notarul raspunde pentru traducere, nu traducatorul ?!?!?!) multe limbi straine trebuie sa stie notarii de pe la noi...

ovidiu_katz [17-06-2010]
----------------
Problema nu este pusa cum trebuie in acest articol. Categoric ca Legea 178/1997 este prosta si lacunara, dar nu legalizarea notariala este problema traducatorilor autorizati, ci lipsa reglementarii formelor de exercitare a profesiei, lipsa unei uniuni profesionale unice pe tara a traducatorilor autorizati cum e UNNPR, UNEJ etc. De asemenea, o problema o reprezinta inadvertentele care exista in legislatie, conflictele intre prevederile art. 19 si 20 din Regulamentul de punere in apliciare a Legii 178/1997 pe de o pŁarte si art. 1 alin. 3 din legea 178/1997 insasi cumulat cu prevederile legislatiei notariale pe de alta parte.

Altfel spus, conform legislatiei in vigoare, legalizarea notariala a semnaturii traducatorului ESTE obligatorie si asa trebuie sa o si mentinem, spre binele si in folosul nostru, al tuturor: al profesiei noastre a traducatorilor autorizati, al profesiei-surori a notarilor publici si al statului.

Candva, profesia noastra era una respectabila si respectata, iar traducatorul autorizat putea trai decent din munca lui. Spre deosebire de traducatorul neautorizat, care este un comerciant absolut independent, PFA sau societate comerciala, ce doreste el sa fie, traducatorul autorizat este o profesie reglementata prin lege speciala, creata de stat special ca sa serveasca statul si institutiile acestuia, iar activitatea traducatorului autorizat NU este de sine statatoare, ci este subordonata si chiar INTEGRATA ACTIVITATII ACESTOR INSTITUTII ALE STATULUI sau CU AUTORITATE DATA DE STAT care il folosesc conform legii si pe care el are obligaţia sa le serveasca in conformitate cu legea: CSM, MJLC, DNA, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, organele de urmarire penala, instantele judecatoresti, BNPuri, BEJuri si avocati.

Unde este problema? Traducerile pt. institutiile statului, la Politie, la procese in instanta etc. sunt rare, mai ales in provincie, in Bucuresti poate ca e un pic mai bine, dar grosul muncii noastre sunt traducerile de inscrisuri, deci cele care inainte se numeau traduceri notariale, fiindca se faceau - cum e si firesc - strict si exclusiv la notariat. Traducatorii autorizati erau o profesie decenta, respectabila si respectata. Inainte de 89, cf. Decretului 377/1960 si HCM nr. 1518/1960, adica noi eram angajatii notariatelor de stat, unde obligatoriu functionau asa-numitele servicii de traduceri, eram platiti de stat bine, din ce povestesc colegii de varsta a treia care au apucat acele timpuri.

Dupa 89, cf. Anexei 2 la Decretul-Lege nr. 140/1990 privind incadrarea si salarizarea personalului din unitatile de justitie si procuratura semnat de ION ILIESCU in calitate de presedinte al CPUN, traducatorii autorizati erau si ei considerati personal din unitatile de justitie si procuratura, erau angajatii notariatelor de stat dupa cum se vede din Anexa respectiva, toti traducatorii autorizati aveau studii superioare, nu ca din 2005 incoace, de cand cu Legea nr. 110/2005 a lui Monica Macovei, conform careia sunt autorizati si traducatori cu liceul!

De asemenea, inainte EXISTA O IERARHIE IN PROFESIE, care era buna, era in functie de vechime si experienta de munca, iar asta se reflecta si in salarizare: sef serviciu traduceri, traducator principal, traducator nu ca acuma, cand SRLurile create si sprijinite de Monica Macovei lucreaza cu te miri cine si te santajeaza sa accepti preturi de mizerie, la fel ca un incepator cu liceul! Pai eu am studii superioare facute in Bucuresti, Heidelberg si Frankfurt am Main, am licenta si master si NU ADMIT SA FIU PLATIT CA UNUL CU LICEUL, de catre CINE????? De catre un patron de SRL de traduceri care de cele mai multe ori NU ESTE TRADUCATOR si ARE CATE CLASE ARE TRENUL!!!! La asta am ajuns in ziua de azi! Pai in acele vremuri bune cand s-a dat decretul-lege sus-mentionat, 377/1960, niciun SRL nu abuza de profesia noastra si nu indraznea sa ne foloseasca, fiindca oricum nu existau SRLuri! Ne foloseau doar notariatele de stat, instantele, organele de urmarire penala, Politie etc. Iar partile clienti privati care doreau traduceri de inscrisuri se duceau cu actele la tradus OBLIGATORIU LA NOTARIAT, asa cum prevedea HCM 1518/1960. "Traducerile autorizate" - denumire total incorecta - pe atunci se numeau traduceri NOTARIALE, cum e si corect sa se numeasca, fiindca se faceau strict si exclusiv la notariate si era bine, noi munceam, notariatele ne protejau si ne aparau drepturile si interesele, taxau cum trebuie clientii finali, nu la preturi de dumping ca acuma SRLurile lui Monica Macovei, si primeam si noi partea noastra de la stat si era bine.

Dupa desfiintarea notariatelor de stat prin Legea nr. 36/1995, la inceput era foarte bine, fiindca noi, traducatorii autorizati, lucram cot la cot si mana in mana cu BNPurile nou infiintate si puteam trai decent din munca noastra, fiindca noi munceam, iar notarii publici intotdeauna ne dadeau un pret decent pe munca noastra, nu bataie de joc ca acuma SRLurile lui Monica Macovei notarii publici ne protejau, lucrau direct cu noi si ne plateau cumsecade, ba unii notari chiar aveau traducatori angajati la notariat cu contract de munca cf. art. 14 din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale si era bine, era reciproc-avantajos si pt. noi si pt. notari.

Nu este adevarat ca legislatia notariala nu facea referire la traducatorul autorizat ca liber-profesionist. Exista in acest sens punctul 5 din Anexa 1 la OMJ 233/C/1996, cea cu Instructiuni pentru efectuarea si legalizarea traducerilor in cadrul activitatii notarilor publici, unde scrie clar ca traducatorul autorizat poate fi ori intern - angajat al biroului notarial cu contract de munca, ori extern, adica LIBER-PROFESIONIST colaborator al biroului notarial. Dar si externul lucreaza tot prin notariat, in sensul ca notariatul este CADRUL INSTITUTIONAL LEGAL, deci SINGURA INSTITUTIE LEGALMENTE COMPETENTA PE TERITORIUL ROMANIEI SA EFECTUEZE SI SA LEGALIZEZE TRADUCERI. Adica notariatul ca institutie EFECTUEAZA traduceri fie prin notaruul public autorizat ca traducator in baza art. 100 din Regulamentul de aplciare la Legea 36/1996, fie prin traducator autorizat: intern - angajat al BNPului sau extern - PFA. Si tot biroul notarial legalizeaza obligatoriu traducerea, prin notariul public. Si tot biroul notarial inegitreaza traducerea si o indosariaza si o partreaza la arhiva notarului public, ca act notarial ce este, laolalta cu toate actele notariale purtand sigiliul si semnatura notarului public. DECI: Traducatorul autorizat nu este si nu trebuie sa fie independent el este forta de munca auxiliara prin care biroul notarial indeplineste o activitate notariala, o atributie data PRIN LEGE in competenta notarului public: "efectuarea si legalizarea traducerilor" - exact asa cum prevede art. 8 lit. j din Legea 36/1995.

Deci legalizarea notariala a traducerii este obligatorie, indiferent ca traducerea este efectuata de notarul public sau de traducatorul autorizat. Daca traducerea este efectuata de notarul public autorizat ca traducator, atunci incheierea este de legalizare a TRADUCERII, cf. Anexei 24 la Regulamentul de aplicare a Legii 36/1995, iar in incheierea asta notarul care a efectuat traducerea confirma exactitatea traducerii si legalizeaza traducerea. Daca traducerea este efectuata de traducator autorizat, atunci legalizarea este tot obligatorie, dar se face prin incehiere de legalizare a SEMNATURII TRADUCATORULUI AUTORIZAT, care la randul sau confirma exactitatea traducerii prin formula care este tot in legislatia notariala, nu in Legea 178 este formula din art. 102 din Regulamentul de punere in aplicare a Legii 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale.

Detalii pe siteul meu, la www.traduceri-notariale.ro, la Intrebari frecvente.

In concluzie, de asta legalizarea este obligatorie, fiindca traducerea este efectata si legalizata IN CADRUL NOTARIATULUI CA INSTITUTIE LEGALMENTE COMPETENTA. A zice ca e de ajuns semantura si stampila traducatorului autorizat e ca si cum ai zice ca un act medical e valabil doar cu semnatura si parafa medicului, fara stampila INSTITUTIEI COMPETENTE: spital, policlinica, dispensar, cabinet particular, indvidual, asociat, clinica particulara sau ce-o fi. Este? Nu-i asa ca nimeni nu si-a batut capul sa faca diferenta intre INSTITUTIA competenta si PERSOANA competenta? Unde persoana este subordonata institutiei si nu viceversa!!!

Schimbarea de regim din 1996 a adus cu sine Legea nr. 178/1997 privind autorizarea si plata traducatorilor folositi de CSM, MJLC, DNA, BNPuri, BEJuri, avocati etc. Aceasta lege, cu modificarile si completarile ulterioare, care a fost facuta pe vremea lui Valeriu Stoica fara consultarea profesiei noastre, este o lege foarte prost intocmita si lacunara. De pilda, aceasta lege vrea sa ne rupa de activitatea notariala, ceea ce noi nu ne-am dorit niciodata, ca ne era bine la notariate, deci noua legea asta ne-a facut un rau prin asta,nu un bine dar cel mai grav lucru poate este ca Legea nr. 178/1997 nu reglementeaza in niciun fel formele de exercitare a profesiei de traducator autorizat si nu contine nicio prevedere legata de infiintarea de birouri de catre traducatorii autorizati. Totusi , au aparut si au proliferat niste SRLuri care se autointituleaza "birouri de TRADUCERI autorizate", deci nu de TRADUCATORI autorizati.

Cum au aparut aceste entitati? In 2005, MONICA MACOVEI, ministrul justitiei din acea vreme, cancerul justitiei romanesti, a modificat IN RAU Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. 178/1997, in sensul ca in el au fost introduse abuziv "societatile comerciale care au in obiectul de activitate traducerile din si in limbi straine", desi acestea nu exista niciunde in lege. Astfel, o gramada de firme care nu au nicio treaba cu profesia noastra, isi baga in obiectul de activitate "traducerile din si in limbi straine"si, chit ca nu au autorizatie de la MJLC, ca autorizatiile de traducator sunt nominale si netransmisibile si se dau numai pe persoana fizica, nu pe firma, totusi aceste SRLuri se intind mai mult decat le este plapuma si, in loc sa faca traduceri obisnuite, tehnice, medicale etc., cum ar trebui, ele se autointituleaza "birouri de traduceri autorizate" si fac abuziv si traduceri de inscrisuri.

In ce priveste traducerile de inscrisuri pt. clienti privati, ca aici e marea problema, acelea sunt traducerile notariale, care cf. Decretului 377/1960 si HCM 1518/1960 odinioara se faceau strict si exclusiv in cadrul vechilor notariate de stat, care aveau in cadrul lor asa-numitele servicii de traduceri, in care lucrau ca angajati ai statului traducatori autorizati.

Dupa intrarea in vigoare a Legii 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale, efectuarea si legalizarea traducerilor de inscrisuri a ramas in competenta notarilor publici cf. art. 8 lit. j, deci ca activitate notariala ce este, ar trebui efectuata in continuare in cadrul BNPurilor cf. art. 14 si la sediul acestora si in timpul programului lor de lucru cf. art. 48 din lege, iar taxarea clientului final ar trebui sa o faca nu traducatorul ca pretul pietei libere, ci notariatul, la preturi pe pagina mai mari sau cel mult egale cu onorariile minimale stabilite de UNNPR si aprobate de MJLC ca Anexa 4 la OMJ 943/C/2005.

Legea 36/1995 prevede clar ca activitatea notariala este indeplinita numai de notarii publici si de entitatile mentionate expres de lege. Or legea nu mentioneaza ca atributia notariala de la art. 8 lit. j din Legea 36/1995 poate fi efectuata de societati comerciale. De asta si mai ales de asta sunt ilegale aceste SRLuri de "traduceri autorizate", fiindca SINGURELE BIROURI DE TRADUCERI LEGALE AR FI BIROURILE NOTARIALE INSELE. Iar noi, traducatorii autorizati, suntem si vrem si trebuie sa fim PERSONALUL AUXILIAR al notarilor publici.Deci noi trebuie sa servim BNPUrile, cum scrie si pe autorizatiile noastre, si care ne folosesc legal, cf. art. 1 alin. 3 din Legea 178/1997 corelat cu art. 14 din Legea 36/1995 si cu pct. 5 din Anexa 1 lŲa OMJ233/C/1996 - care e ramas in vigoare.

Ce se intampla la SRLurile de traduceri? Pentru efectuarea traducerilor de inscrisuri, SRLUrile de "traduceri autorizate" folosesc traducatori autorizati, dar ii folosesc abuziv. Aceste firme particulare nu se afla printre entitatile care au voie sa ne foloseasca in conformitate cu art. 1 din Legea nr. 178/1997 si mentionate si in cuprinsul autorizatiei noastre de traducator. Si uite asa s-au apucat de "traduceri autorizate" diverse firme de shipping, centre de copiere si legatorie, agentii matrimoniale, agentii de plasare forte de munca, agentii imobiliare, dealeri auto second-hand, firme de asigurari RCA si iaca, mai nou in orasul nostru de la malul marii s-a apucat si un atelier foto de pe Tomis de "traduceri autorizate". Iar din ce ziceau niste colegi din Brasov, acolo cica si unele case de amanet si ateliere de bijuterie si ceasornicarie s-au apucat de "traduceri autorizate". Nu mai stiu in ce oras povestea un coleg pe un forum ca si un atelier de rame-geamuri-oglinzi s-a apucat de "traduceri autorizate", astfel ca patronul traducatorului autorizat a ajuns sa fie un tamplar sau un geamgiu. Iar zilele trecute aveam sa vad chair pe strada lamine cum o firma de TAXI, da, de TAXI, s-a apucat si ea de "traduceri autorizate", astfel incat patronul traducatorului autorizat ar trebui sa fie un sofer de taxi!!! Ce ne mai trebuie oare?! Mai ramane sa se dezincrimineze prostitutia si sa se infiinteze bordeluri la vedere si acestea sa isi introduca si ele traducerile in obiectul de activitate si sa se apuce si ele de "traduceri autorizate", iar noi sa slugarim si la bordeluri! Asta ne mai lipseste, ca in rest le aveam pe toate!

Oricum, si dintre firmele care fac doar "traduceri autorizate", fara sa aiba alt obiect principal de activitate, majoritatea lor sunt infiintate de patroni din afara profesiei noastre, unii dintre ei cu cate clase are trenul. Mai mult, unele folosesc abuziv denumirea Ministerului Justitiei pe firmele lor de la intrare, inducand lumea in eroare ca ele ar tine de MJLC, ca ar fi autorizate de acesta si alte elemente de publicitate inselatoare, cum abuziv face o firma din Bucuresti, de langa Gara de Nord.

Problema SRLurilor de traduceri autorizate si mai ales a CONTROLULUI acestora a mai fost pusa in septembrie 2006, si anume de un parlamentar: Petru Calian, deputat Partidul Conservator la vremea aceea, ulterior PDL. Ce a intrebat Calian: "Exista o autoritate de control al acestor birouri, un fel de "barou" al acestora? Si daca nu, in ce masura ministrul adica MJ) poate propune infiintarea unui astfel de barou?" Si ce ii raspunde, dupa aproape o luna de zile de la intrebare, Monica Macovei, care inca era ministrul justitiei la vremea aceea: ii zice despre traducatorii autorizati, deci omul a intrebat despre SRLurile persoane JURIDICE, iar doamna ministru i-a insirat despre traducatorii autorizati persoane FIZICE. Deci a ocolit VOIT raspunsul la intrebare, a dat un raspuns, ca sa nu zica nimeni ca nu l-a dat, dar raspunsul este offtopic, adica unde dai si unde se umfla!

Si totusi este ceva in raspunsul lui Monica Macovei care ar trebui sa ne dea de gandit, si anume ultima fraza:

"Traducatorii si interpretii autorizati conform Legii nr. 178/1997 se pot organiza in asociatii profesionale sau societati comerciale conform dispozitiilor legale in vigoare".

Ce este de observat aici?

1. Ca Monica Macovei spune ca traducatorii si interpretii autorizati se pot organiza in societati comerciale, deci DOAR EI, adica altii din afara breslei NU au dreptul sa infiinteze asemenea SRLuri si ca

2. Organizarea asta a traducatorilor si interpretilor autorizati in SRLuri trebuie sa se faca nu oricum, ci conform dispozitiilor legale in vigoare intrebarea este CARE sunt acele dispozitii legale care reglementeaza organizarea traducatorilor si interpretilor autorizati in SRLuri, deci in societati COMERCIALE, avand in vedere ca activitatea asta de efectuare traduceri autorizate este una NONCOMERCIALA? Insist: noi suntem autorizati de MJLC Directia Servicii Juridice Conexe TOCMAI fiindca exact asta reprezinta activitatea noastra: un serviciu juridic conex in slujba altor profesii si institutii care sunt si ele parte a sistemului juridic national.

Aceste SRLuri neautorizate de "traduceri autorizate" sunt printre primele SRLuri care inca de la infiintarea lor au inceput sa aplice metoda noua de exploatare a omului de catre om: patronii acestor SRLuri nu mai fac angajare cu contract individual de munca decat la secretarele ce raspund la telefon si plimba hartii ele nu au niciun traducator angajat, ci incheie cu traducatorii autorizati PFA contracte de prestari servicii, fiindca PFAul este mult, mult mai ieftin: dupa ce ca este platit de mizerie, din banii aceia putini este obligat sa isi plateasca singur impozitul la stat de 16%, casa de sanatate vreo 6,5% si casa de pensii vreo 31% dupa noua lege a pensiilor. Patronul exploatator nu-i da nimic, nu-i plateste aceste dari catre stat si nu-i da nici concediu platit.

Pe langa ca sunt ILEGALE si NEAUTORIZATE, autointitulatele "birouri de traduceri autorizate" sunt:

- DUMPERE, fiindca SRLurile in calitatea lor de comercianti liberi isi iau libertatea sa puna ce preturi vor, nu se simt obligate sa respecte nici onorariile minimale stabilite de UNNPR si aprobate de MJLC ca Anexa 4 la OMJ 943/C/2005 si nici tarifele stabilite prin ordin comun OMJ/OMF 772/C/414/2009 pentru plata interpretilor si traducatorilor care presteaza pt. CSM, MJLC, DNA, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, organele de urmarire penala si instantele judecatoresti. In calitatea lor de comercianti liberi, ca sa-si fure unii clientii altora, patronii de SRluri de traduceri se intrec in a percepe de la clientii finali tarife cat mai joase, intre 4 si 10 ori mai joase decat cele stabilite de stat.

- EXPLOATATOARE: dupa ce ca sunt dumpere si cer preturi foarte joase, intre 4 si 10 ori fata de cat plateste statul pagina de traducere, SRLurile forteaza mana traducatorilor PFA cu care colaboreaza sa accepte preturi cat mai joase, prin inselaciune si santaj de genul "Vai de mine, dar atata nu iau nici eu de la clientul final", sau "Atat le dam si la altii cu care lucram", sau "Avem pe altii care lucreaza mult mai ieftin" etc. Astfel, cine lucreaza cu asemenea SRLuri, lucreaza pe preturi foarte joase, iar ca sa-i ajunga banii, este nevoit sa munceasca mult mai mult decat ar trebui, cu mult peste cele 8 ore constitutionale, undeori si 22 de ore din 24, asta in cazul bun cand iti trimit volum mare de lucrari daca gasesc alt traducator mai ieftin, constati ca lucrarile incep sa-ti scada treptat, ca le trimit pe cele mai multe la cel mai ieftin normal ar fi sa le cresti pretul pe pagina, din moment ce tu, omul muncii, pierzi la cantitate ca sa nu mai zic ca te obliga sa lucrezi fara spor de urgenta - pe care patronii de SRLuri de cele mai multe ori il percep de la cleintii finali - fara spor pt. munca de noapte sau de weekend.

- EVAZIONISTE, majoritatea, fiindca in multe cazuri nu taie chitante si facturi la clientii finali, mai ales daca acestia sunt persoane fizice si nu au nevoie de documente fiscale pt. contabilitate. Majoritatea le cer traducatorilor PFA cu care colaboreaza sa taie chitante pe SRlul lor pe suma mai mica decat primeste. Deci traducatorul de ex. a tradus pt. ei acte de 1000 ron pe luna, iar ei ii cer o factura de 200 ron, desi traducatorului in mana ii dau 100- ron. Dece? Fiindca sunt bani negri, nici ei nu taie chitanta la clientii finali pe ei si daca traducatorii dau chitante cu sume prea mari, asta ar dovedi ca au fost mai multe lucrari si incasari decat apare in contabilitatea lor masluita. Iata de ce nu intra bani la stat din sectorul acesta de activitate decat foarte putini!

Chiar presupunand ca SRLurile nu ar face evaziunea de care pomeneam mai sus si instigarea PFAului colaborator la evaziune, tot nu intra bani destui la stat, din cauza dumpingului sus-mentionat. SRLurile nu vor sa dea traducatorului autorizat pe pagina decat preturi cuprinse intre 3 ron Craiova, Braila, Alexandria, Slobozia, precum si orase mici, comune si sate) si maxim 15 ron Bucuresti, C-ta si alte orase mari). Eu de pilda cel mai mult de la un SRL de traduceri am obtinut 18 ron pagina, dar a fost caz exceptional, asa ceva nu prea intalnesti, si oricum a mers ceva mai bine la inceput, dupa care au rarit lucrarile, fiindca au reusit sa o fraiereasca pe o colega sa le traduca cu 10 ron pagina, asa ca m-au trecut pe post de roata de rezerva, imi dadeau de lucru cand nu era disponibila colega respectiva. Cu alte SRluri am lucrat si la 15, cu altele si la 12 ron mai jos nu am aceptat, iar in prezent oricum nu mai accept sa lucrez cu niciun SRL de traduceri.

- INUTILE: de tradus, actul il traduce traducatorul autorizat sau notarul public autorizat ca traducator cf. art. 100 din Regulamentul de aplicare la Legea 36/1995, iar de legalizat traducerea/ semnatura traducatorului, legalizeaza notarul public. Actul primeste numar, este trecut in registru, copia pt. notariat este indisariata si arhivata de personalul auxiliar de la notariat. Deci care e rolul SRLului? In afara ca plimba hartii, pe care poate si ar trebui sa le plimbe traducatorul autorizat, face SRLul ceva bun si util, are el vreo contributie indispensabila in procesul de efectuare si legalizare a traducerilor? Contributia SRLurilor este ZERO, dar patronii acestora au pretentia ca din pretul platit de clientul final SRLul sa ia cel putin 3 sferturi! E corect? Eu zic ca e EXPLOATAREA OMULUI DE CATRE OM!

Ca sa nu mai zic ca nici macar nu se justifica aceasta exploatare a omului de catre om. In socialism, eram invatati la scoala ca exploatarea omului de catre om este numai in capitalism si se justifica prin modul de productie capitalist care avea la baza proprietatea privata asupra mijloacelor de productie, care toate apartineau patronilor, adica burgheziei exploatatoare. Ei bine, suntem in capitalism, dar in industria asta a traducerilor autorizate, paradoxal, suntem exploatati desi lucram cu mijloacele NOASTRE de productie, patronii nu ne dau nimic: nici loc de munca la ei in sediu, ci lucram acasa, traducem dupa scanuri pe care le primim pe mail, traducem pe calculatoarele noastre de acasa, cu softurile noastre, cu resursele noastre, glosare, dictionare, internet etc., nu ne da patronul de SRL nimic, nu ne plateste abonamentul la net , nici curentul electric consumat. Traducerea este trimisa tot pe mail, in cazul in care SRLul de traduceri iti impune sa accepti sa le lasi lor incheieri semnate si stampilate in alb, ca sa le adauge ei la traduceri si sa mearga ei la notariat cu ele cum asa ceva este riscant, eu nu accept asa ceva, fiindca este ilegal sa certifici dinainte exactitatea unei traduceri pe care inca nici nu ai facut-o si dupa un act pe care nici nu l-ai vazut si fiindca nu se stie pe ce poate folosi biroul incheierea mea, poate pe o traducere nasoala facuta cine stie de cine altcineva, poate neautorizat, sau poate face schimbari pe traducerea in format Word, inainte sa o scoata la imprimanta lor. Asadar, eu scot traducerile la imprimanta MEA, consum tonerul MEU, hartia MEA, apoi merg la notariat si legalizez traducerea si consum timpul MEU pt. asta si duc traducerea la SRL, care EXACT CUM O IA DE LA MINE o da la clientul final, FARA SA-I MAI FACA NIMIC. Adica ba da, ii ia bani clientului final cu mult peste mine si peste notarul public.

Si atunci? Cui folosesc SRLurile astea? Clientului nu, fiindca nu fac nimic pt. el, ba dimpotriva, ii dauneaza clientului prin de regula slaba calitate a traducerilor pe care o ofera, dat fiind ca patronii sunt preocupati sa lucreze cu traducatorii cei mai ieftini, nu cu cei mai buni notarului public nu, fiindca il exploateaza, de iau pe oi legalizare mai mult decat notarul insusi, traducatorului autorizat nu, fiindca il exploateaza si iau pe munca lui mai mult decat ia el insusi, statului cu atat mai putin, fiindca prin evaziune statul pierde bani, si chiar daca am presupune ca nu fac evaziune SRlurile, statul tot pierde bani, fiindca sunt dumpere.

Daca traducerile pt. clienti privati s-ar face cum ar fi normal si legal sa se faca, prin BNPuri si taxate de BNPuri, preturile ar fi minim cele stabilite de stat, adica de UNNPR si aprobate de MJLC: 20 ron pagina la client persoana fizica si 25 ron/pagina la client persoana juridica, taxa de urgenta de 50% 24-28 ore) si taxa de ultraurgenta de 100% livrare n aceasi zi, 3-8 ore). Cum majoritatea lucrarilor se fac la ultraurgenta, vine minim 40 ron pagina la client persoana fizica si 50 ron paginala client persoana juridica, asta cf. Anexei 4 la OMJ 943/C/2005. SRLurile dumpere iau de la 7 ron pe pagina, din care traducatorului dau vreo 3 ron. Deci de la minim 7 ron cat e la multe SRLuri la minim 20 ron in regim normal si minim 50 ron in regim de urgenta cat e la notariat e mare diferenta, iar diferenta e si la impozit, bani pe care statul ii pierde ca fraierul, in loc sa ii bage la buget. Asa-i daca o incompetenta ca Macovei a ajuns ministrul justitiei, ca daca nu era ea, nu ne incalta nimeni cu SRLurile exploatatoare de traduceri, care sunt infiintate in peste 90% din cazuri de patroni din afara profesiei noastre.

Daca s-ar reveni ca odinioara la efectuarea traducerilor de inscrisuri prin notariat, statul ar castiga sigur bani mai multi, fiindca notarii publici nici nu fac evaziune, ca nu au cum, ei sunt obligati prin lege sa treaca in incheiere orice onorariu incaseaza, la orice act notarial, plus nr. chitantei cu care ia banii, deci asa ar face si la traduceri. De asemenea, la notarii publici dumpingul este exclus, fiindca sunt obligati sa respecte onorariile minimale stabilite de UNNPR cf. art. 28 lit. c din Legea 36/1995 si aprobate prin OMJ.

Eu din 5 clienti, 4 ii pierd, fiindca taxez cf. OMJ/OMF 772/C/414/2009, princ care statul a stabilit ca pagina tre sa coste 33,56 ron, format A4 cu Arial de 12 la 1 rand si margini de 2,5 cm peste tot. Eu cu rotunjire minima, sa nu ma incurc la rest, iau 35 la clientii privati. In regim de urgenta, Legea 178/1997 prevede aplicarea unei taxe de 50%, deci cf.OMJului este pagina de 50,34 ron, rotunjit 50. Din 5 clienti, unul strans cu usa de maxima urgenta da 50 ron pe pagina la mine, altii mai zgarciti sau mai saraci se duc la dumperi, unde isi fac pagina mai ieftin. Dar nu las la pret , fiindca as castiga din 5 clienti cu putin noroc 4, minim unul tot ar nimeri la altcineva adica as lasa la 10 ron pagina ca sa fac fata dumperilor si astfel as traduce 4 pagini cu 40 ron, in timp ce acum traduc la urgenta 1 pagina cu 50 ron. Morala: in capitalism, cu cat lucrezi mai mult, cu atat castigi mai putin. Sa-i multumim lui Monica Macovei pt. aceasta ticalosie!

N-am stat degeaba. Am tot incercat sa fac sa se schimbe ceva. Pana acum, impreuna cu colegi la fel de nemultumiti de SRLurile exploatatoare, am tot incercat demersuri si la MJLC, si la Ministerul Muncii si nimic, deocamdata, nicio rezolvare a problemei. O sa incercam cat de curand o lege noua care sa ne bage intreaga profesie iarasi in subordinea notarilor si a institutiei notariatului, ca e mult mai bine pt. noi sa scapam de SRLurile exploatatoare, dumpere, ilegale, neautorizate si inutile si sa lucram in cadrul BNPurilor, fie ca angajati, fie ca liber-profesionisti colaboratori. Baiul e ca MJLCul aservit lui Macovei incearca din nou sa ne fenteze, fiindca in noua strategie de dezvoltare a justitiei ca serviciu public afisata pe siteul MJLC apare ideea reorganizarii profesiei noastre dupa fea a expertilor tehnici: adica nema unioune profesionala unica pe tara de tip UNNPR, dupa tipuri de activitate: judiciara, platita prin OMJ ca acuma, cu lucrari putine, si activitate extrajudiciara, cu preturi negociabile, exact ca acuma, deci ramanem la caragialescul "Sa se revizuiasca, dar sa nu se schimba nimica"! Protestam vehement cpontra acestui demers si vrem uniune profesionala dupa modelul UNNPR, pe care o admiram, o iubim si vrem sa colaboram cu ea si vrem ca toate traducerile de inscrisuri ca activitate extrajudiciara sa se efectueze in cadrul BNPurilor, cum prevede legislatia notariala.

Vestea cea buna este ca strategia MJLCului prevede o schimbare buna in atributiile notarilor publici: apostilarea si supralegalizarea actelor notariale va intra in competenta Camerelor Notarilor Publici. Doamne ajuta, asta va da o lovitura grea "birourilor de traduceri autorizate, legalizari si apostilari", care iau pe o apostila de la clientul nestiutor si de 25 de ori pretul ei real!

In orie caz, Monica Macovei este cancerul justitiei romanesti, care a incercat distrugerea profesiilor juridice prin comercializarea acestora, adica aservirea lor comerciantilor si comertului. Profesia noastra, a traducatorilor autorizati, a fost deja distrusa de tot raul pe care l-a implementat Monica Macovei cat a fost ministrul justitiei, iar noi am ajuns sclavi muritori de foame. Singura solutie buna pentru profesia noastra este abrogarea prevederilor aberante aduse de Mocica Macovei. ADica abrogarea Legii 110/2005, astfel incat sa nu mai fie autorizate ca traducatori de catre MJLC nici pŁersoane cu liceul, deci fara studii superioare, nici persoane fara studii superioare de specialitate ce treaba are un absolvent al facultatii de zootehnice de pilda cu traducerile juridice). De asemenea, modificarea art. 19 din Regulamentul de aplciare la Legea 178/1997, astfel incat intaietate de aplicare sa aiba LEGISLATIA NOTARIALA, astfel incat sa nu mai contravina chair legii 178/1997 insasi, care in art. 1 alin. 3 spune clar ca: "Birourile notarilor publici utilizează interpreţi şi traducători Ón condiţiile stabilite de Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995." Prin urmare, trebuie sa se lucreze STRICT si EXCLUSIV prin BNPuri, ca institutiile Ųlegalmente competente sa efectueze si sa legalizeze traduceri de inscrisuri, iar noi, traducatorii autorizati, sa fim personalul lor auxiliar, sa le deservim in aducerea la indeplinire de catre ele a atributiei de la art. 8 lit. j din legea 36/1995, exact cum deservim si celelalte entitati mentionate pe autorizatiile naostre in indeplinirea activitatii lor legale. Prin urmare, se impune si abrogarea art. 20 din Regulamentul de punere in aplicare a Legii 178/1997, sau mai bine zis modificarea lui in sensul introducerii prevederii cum ca pt. efectuarea si legalizarea traducerilor de inscrisuri, persoanele fizice si juridice de drept privat se vor duce OBLIGATORIU la BNPuri, iar preturile pe pagina la care se fac traducerile le stabileste BNPUl, fiind mai mari sau cel mult egale cu onorariile minimale stabilite de UNNPR si aprobate de MJLC ca ANexa 4 la OMJ 943/C/2005. De aia exista anexa asta, ca sa fie folosita, nu sa existe doar pe hartie. Taxarea clientului nu trebuie sa o faca traducatorul, ci institutia competenta: notariatul, unde clientul lasa actele la tradus si de unde le ridica impreuna cu traducerile efectuate si legalizate si acolo le si plateste: la notariat. Si trebuie o lege noua a traducatoruzlui autorizat care sa prevada infiintarea unei organizatii profesionale a acestora, cum e UNNPR sau UNEJ, sa colaboram strans cu UNNPR si sa consolidam aceasta colaborare interprofesionala reciproc-avantajoasa intre noi si notarii publici, de care noi niciodata nu am vrut sa ne rupem, si sa ne opunem vehement fortelor reactionare din afara profesiilor noastre care vor sa comercializeze profesiile naostre si sa ne aserveasca SRLurilor si comerciantilor, desi activitatea noastra este serviciu juridic conex, serviciu de interes public, deci activitate noncomerciala.



burcea [09-02-2012]
----------------
mda... mai sunt unii care spun ca era mai bine pe vremea lui ceausescu :... e de plans... este oricum aberant tot ceea se spune dl. ovidiu katz.. sau jurj, dar sa depasim momentul.
Articolul este intrutotul in asentimentul meu. Este si parerea mea ca trebuie sa ne desprindem de notari si sa avem si noi coloana vertebrala. Birourile de traduceri si traducatorii ar trebui sa faca front comun si sa-si poata obtine independenta.

Traduceri_B [12-10-2012]
----------------
Traduceri autorizate si legalizate in Bucuresti.
http://www.albion.ro
http://www.traduceri-bucuresti.ro
http://www.traducerisector1.ro



Introducere comentariu 23-09-2018  


Nu poti introduce un comentariu nou fara a fi inregistrat.
Pentru a te inregistra ca membru intra aici







Alte articole





Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
78 useri online

Useri autentificati: