DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Denominarea monedei nationale


Daniel Popeanga



Auzim mereu in ultimul timp, vorbindu-se despre efectele denominarii, despre posibilitatea aparitiei inflatiei, despre cat il va costa efectiv pe roman acest proces.

Mesaje de un optimism fortat “transpira” dinspre Banca Nationala catre cetateanul de rand, acestea nefacand altceva decat sa ii reaminteasca faptul ca va urma o perioada de dificultati si de mici si dese confuzii.

Nicaieri insa, nu se spuen explicit care vor fi costurile reale ale acestei denominari, tinand cont de faptul ca mass-media nu a pus foarte mult in evidenta aspecte precum:

  • 1. Costurile suportate de banci pentru acest proces (modificari bancomate, echipamente de numarat, suport pentru un flux mult mai important de monede, specializare pentru personal);
  • 2. Costurile date de diversele rotunjiri inerente ale cursurilor valutare. Prin taierea a patru zerouri, ultimile cifre ale actualului curs nu vor mai putea fi prinse si deci, se va trece la rotunjiri, proces ce cu siguranta va fi extins la nivelul intregii economii, in ceea ce priveste tarifele diverse;
  • 3. Costurile de actualizare si adaptare a sistemelor informatice de gestiune a intreprinderii...

    Desi nu este foarte dificil de observat ca absolut toate efectele bune “scoase pe piata” zilele acestea de BNR, privind trecerea la leul greu, sunt pura teorie, care cu siguranta, va fi contrazisa de practica, nu voi insista pe acest aspect.

    Voi studia in cele ce urmeaza, cateva aspecte privind adaptarea si modificarea sistemelor informatice de gestiune, la conditiile impuse de trecerea la leul greu si intreaga discutie ce urmeaza se afla in aceasta arie.

    In primul rand, trebuie spus ca totul ar fi mult mai simplu daca Ministerul de Finante ar fi avut inca de la inceput o linie clara, sprijinita de Norme si Regulamente precise. Din pacate, acest lucru nu s-a intamplat, de cele mai multe ori firmele primind raspunsuri destul de vagi la intrebarile puse responsabililor de la Minister, si asta nu pentru ca acestia ar avea o vina, ci pur si simplu, fiindca in lipsa unor directive clare, ei –sau vazut nevoiti sa vina cu propriile interpretari si solutii. In acest fel s-a complicat iar relatia intre firme si Minister, o relatie care incepuse sa mearga pe calea cea buna, ajutata fiind de disponibilitatea si transparenta tot mai ridicata a responsabililor din Ministerul de Finante.

    Lipsa aparitiei unor Norme Metodologice clare, care sa lamureasca deplin toate situatiile de amanunt, face viata producatorilor de soft de gestiune mult mai grea, acestia fiind primii care trebuie sa ia contact cu metodologia trecerii la leul greu intrucat sunt cei care trebuie sa ofere suport pentru asta. Spun asta intrucat trecerea la leul greu aduce si softurilor de gestiune o serie de modificari si dificultati:

  • a. adaptarea tuturor rapoartelor aplicatiei pentru lucrul cu doua zecimale, foarte importante dupa denominare;
  • b. conversia tuturor soldurilor contabile din leul vechi in leul nou, prin impartirea la 10.000;
  • c. crearea posibilitatilor raportarilor in leul vechi, daca perioada de raportare este complet anterioara datei de 1 iulie 2005 si in acelasi timp, in leul nou, daca perioada de raportare se incheie dupa aceasta data;
  • d. lucrul in paralel cu doua fluxuri de date pentru perioada iulie-august 2005, intrucat in luna iulie in contabilitate inca se va lucra pentru iunie, daca nu chiar pentru mai, raportarile si soldurile fiind exprimate in leul vechi, in timp ce, datele pentru luna iulie vor fi introduse in leul nou (facturi, plati pentru iulie). Se va lucra practic cu doua monede nationale in acelasi timp, intrucat, din motive evidente, leul greu nu va putea fi tratat de programele informatice ca o noua valuta.
  • e. dificultatile in raportarile de sfarsit de an 2005, cu rulaje ce au fost initial exprimate in leul vechi si apoi convertite in leul nou, prin rotunjire. Intregul proces de rotunjire, insumat, va produce cu siguranta o serie de diferente intre balantele exprimate in leul vechi si cele exprimate in leul nou.
  • f. imposibilitatea exprimarii unor rulaje existente in practica, cu valori mici, sub 100 de lei. Este, de exemplu, cazul unor rate bancare ce provin din contracte de imprumut pe termen lung, perfectate acum aproximativ 16, 17 ani. Aceste rulaje, chiar daca au valori mici, exista, si ele trebuie suportate intr-un anumit fel de aplicatie.

    Aceste sunt doar cateva aspecte privitor la dificultatile si eforturile implicate de trecerea la leul greu, din punct de vedere al programelor informatice de gestiune. Bineinteles, ca pe masura ce gradul de specializare a aplicatiilor creste, aspectele de discutat devin tot mai specifice. Nu trebuie omisa nici anvergura modificarilor softurilor bancare, cele mai afectate, probabil, de procesul de denominare.

    Un real ajutor, in depasirea acestor dificultati ar fi constituit de un suport informational clar si precis venit dinspre Ministerul de Finante. Aceasta intrucat, nici acum, la mai putin de 3 luni de momentul denominarii, nu se stie rezolvarea la unele din problemele mentionate mai sus.

    In loc de incheiere insa, va voi adresa o intrebare, mai mult retorica: Trecand peste justificarile necesitatii denominarii, nu prea usor de inghitit (obisnuirea cu trecerea la EURO, scaderea inflatiei) care este utilitatea acestui proces total anevoios si costisitor?

    Modelul turcesc nu se aplica si la noi. Daca acolo inflatia atingea si 70% pe an, la noi, autoritatile reusisera sa o aduca in limite absolut acceptabile.

    Poate viitorul ne va aduce raspunsurile intrebarilor si poate denominarea este o masura necesara, gandita de oameni mult mai competenti decat noi. Consider totusi, ca cetateanului ar fi trebuit sa i se dea si unele motive cu adevarat intemeiate, motive ce au dus la luarea deciziei denominarii pentru acest moment. Pentru ca, in final, cetateanul este cel ce o suporta financiar, intr-un fel sau altul.


    -----------
    Articolul prezinta pareri personale ale autorului si evidentiaza situatia din momentul crearii articolului, aparitia unor reglementari ulterioare nefiind surprinse aici
    -----------

    26-04-2005



    Comentarii introduse



    Introducere comentariu 18-11-2018  


    Nu poti introduce un comentariu nou fara a fi inregistrat.
    Pentru a te inregistra ca membru intra aici







    Alte articole





    Termeni juridici, grupare tematica



  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    90 useri online

    Useri autentificati: