Cerintele legii romane pentru recunoasterea pe teritoriul Romaniei, in cazuri speciale, a efectelor hotararilor straine privind desfacerea casatoriei prin divort si cateva problemele ivite in practica in acest sens
Magdalena Popeanga
|
|
av. Magdalena POPEANGA
www.avocatromania.ro
Procedura de recunoastere pe teritoriul Romaniei a efectelor hotararilor straine privind desfacerea casatoriei prin divort, este din pacate, o procedura contencioasa, partile fiind cele din procesul desfasurat in fata instantei straine. Citarea partilor este obligatorie, cu exceptia ipotezei prevazute de articolul 1202 aliniatul 2 din Codul civil - daca din hotararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii.
1. Desi practica majoritara a instantelor este aceea ca, daca a existat un divort prin acord sau un divort incheiat printr-o intelegere a partilor, paratul sa nu mai fie citat, exista instante care insista in citarea acestuia in cursul procedurii.
Dat fiind ca, in majoritatea unor astfel de cazuri, paratul locuieste in strainatate, universul de timp pentru judecarea unui astfel de dosar, ce nu necesita verificarea in fond a hotararii straine si aceasta nu poate fi modificata cu exceptia verificarii conditiilor prevazute la articolele 1096 si 1097 Cod civil (articolul 1098 Cod civil), se mareste considerabil deseori aparand probleme in citarea unui parat de multe ori dezinteresat de procedura ce se desfasoara in fata instantei romane sau uneori chiar cu care reclamantul nu mai are nicio legatura si de care nu mai poate da. Pe de alta parte, o asemenea maniera de a aplica legea ce pare discutabila la prima vedere in cazul in care citarea paratului nu este o problema, poate fi solutia cea mai buna in cazul in care, paratul nu este de gasit. Reclamantul nu doreste doar pronuntarea horararii de recunoastere ci doreste ca aceasta sa devina definitiva si astfel, efectele sale sa fie recunoscute pe teritoriul Romaniei si pe cale de consecinta, in cazul nostru, sa fie considerat divortat si in fata autoritatilor romane. Or instanta care a insistat in citarea ambelor parti in cursul procesului, se asigura ca paratul locuieste efectiv la adresa indicata de reclamant, astfel, la final hotararea va fi primita de parat si intr-un final se va definitiva. Nu de multe ori, se intampla ca, desi se obtine o judecata fara citarea partilor, ce multumeste partea interesata pentru celeritatea cu care are loc judecata, hotararea pronuntata sa nu se poata definitiva intrucat paratul nu este gasit la adresa indicata de reclamant prin cererea sa iar instanta sa refuze alte solutii, precum citarea prin mica publicitate, dat fiind faptul ca nu este o masura dispusa in timpul judecarii procesului.
2. Consecintele indicarii unui parat (fostul sot/sotie) in procesul de exequator in materia desfacerii casatoriei prin divort aduce reale probleme legat de citarea acestuia.
Desi este evident o solutie juridica ce respecta principiile juridice, legislatia in vigoare ignora efectiv realitatea careia un reclamant cetatean roman trebuie sa ii faca fata, cand trebuie sa recunoasca pe teritoriul Romaniei efectele unui divort pronuntat poate cu zeci de ani anterior acestui moment, intr-un proces uneori traumatizant, de durata, contra unui parat cetatean strain de care nu mai stie nimic, disparut/dezinteresat sau rauvoitor. Legea nu face distinctie nici macar in cazul in care exista un istoric de violenta sau au existat in trecut sau exista inca ordine de restrictie de a se apropia de reclamant/a ale paratului/ei. Cetateanul roman este in situatia fie de a face pe detectivul pentru a afla adresa actuala a paratului, fie de a contacta o persoana violenta sau cu privire la care exista probleme reale in a comunica. Exista cazuri pur si simplu de refuz de a coopera in a-si indica propria adresa. Chiar si in putinele cazuri in care paratul convine sa transmita prin fax sau email uneori chiar scrisoare prin care se arata de acord cu admiterea cererii dar refuza/uita sa indice adresa la care locuieste, exista instante ce nu tin cont de asemenea inscrisuri solicitand dovezi ale autenticitatii semnaturii paratului.
3. Problema numirii unui curator care sa reprezinte interesele paratului major, cu capacitate de exercitiu deplina, care nu este insa de gasit in lumea larga de catre reclamant/a, apare in situatia in care dupa pronuntarea hotararii de recunoastere, instantele romane nu permit legalizarea acesteia dupa trecerea termenului de apel, in cazul comunicarii hotararii la curator, asteptand expres intoarcerea dovezii de comunicare de la adresa indicata in cererea introductiva ca fiind ultima cunoscuta a paratului. In jurisprudenta a fost propusa aceasta solutie, dat fiind lipsa tratarii de catre legiuitor a unor situatii specifice, dar instantele au respins aceasta solutie.
Solutia instantelor este una legala, problema rezida din punctul meu de vedere, in legislatia care ignora si nu tine cont de interesele cetateanului roman.
Articolul 167 aliniatul 2 Cod de procedura civila prevede expres ca in cazul in care s-a dispus citarea prin publicitate, respectiv in cazul de mai sus si numirea unui curator, citarea se face prin afisare la usa instantei, pe portalul instantei si la ultimul domiciliu al celui citat iar in practica au existat atat pareri conform carora afisarea priveste si alte acte de procedura cat si contrare acestora.
Este evident ca, hotararea trebuie comunicata partilor, conform dispozitiilor articolului 427 Cod de procedura civila. Maniera de comunicare insa este supusa discutiei prezente.
Se ignora de catre instantele noastre care nu pot face o denegare de dreptate, din punctul nostru de vedere, dispozitiile articolului 167 Cod de procedura civila, motivul pentru care s-a numit un curator pentru reprezentarea intereselor paratului in procesul de recunoastere si anume, lipsa oricarei informatii sau piste care ar putea duce la aflarea adresei la care paratul locuieste si faptul ca, in cursul procesului s-a dispus citarea prin publicitate a paratului. Reclamantul cetatean roman se afla blocat intr-o situatie fara iesire, cu consecinte deosebite in viata sa de zi cu zi: este inca casatorit pe teritoriul Romaniei, in timp ce probabil, pe teritoriul altui stat el este recasatorit, poate chiar divortat a doua oara. Solutia cu eficienta practica este aceea ca si comunicarea catre parat sa aiba loc tot prin afisare si la domiciliul sau, iar ceea ce instanta ar trebui sa astepte este procesul-verbal intocmit conform articolului 168 Cod de procedura civila, pentru a se calcula termenul pentru calea de atac de la data acestei afisari.
Aceasta situatie devine eficienta cand ultimul domiciliu cunoscut al paratului este pe teritoriul Romaniei. Dar in majoritatea unor astfel de cazuri, paratul locuieste de multi ani in afara Romaniei sau este cetatean strain ce nu a locuit niciodata pe teritoriul Romaniei si astfel, instanta din Romania nu poate solicita si dispune afisarea unei hotarari pronuntate de ea, la ultimul domiciliu cunoscut al paratului ce se afla pe teritoriul unei alte tari. Instantele romane dispun pur si simplu comunicarea la ultima adresa in considerarea lui 427 C.p.c. dar in ignorarea lui 167 coroborat cu 168 C.p.c., dar aceasta comunicare nu se poate realiza intrucat paratul nu locuieste efectiv la adresa. Rezultatul: hotarari nedefinitivate, oameni blocati cu o stare civila in fata statului Roman si cu alta in fata statului strain. Aplicarea stricta a instrumentelor pe care legea le da devine preferata supletii legii in considererea interesului si eficientei aplicarii ei. Sau mai bine zis, daca produce efecte in majoritatea cazurilor, sunt ignorate cazurile in care nu se poate aplica.
Cu toate acestea, legiuitorul ar trebui sa vina cu o solutie eficienta si in astfel de cazuri, pornind de la ideile simple si practice ca in joc se afla starea civila a unor cetateni romani si a tine blocata situatia acestor persoane devine in marea schema a vietii o problema care ne priveste pe toti.
08-02-2020
Comentarii introduse