------------------------
Link util
Intreaba un avocat
Legislatie cu privire la succesiune
------------------------
A. Potrivit art. 669 C. c., primele rude chemate la mostenirea defunctului sunt descendetii. In aceasta categorie intra: copiii, nepotii, stranepotii, urmasii acestora la infinit, in linie directa, indiferent de sex, si fiind fara relevanta daca provin din casatorie sau din afara casatoriei, in acest din urma caz cu conditia ca filiatia sa fi fost stabilita potrivit legii.
Hotararea judecatoreasca definitiva, prin care se stabileste paternitatea copilului din afara casatoriei, produce efecte retroactive, pana la data conceptiei. in consecinta, de la aceasta data, copilul conceput are vocatie sucesorala la mostenirea lasata de tatal din afara castoriei, decedat in timpul procesului de stabilirea a paternitatii din afara casatoriei, precum si la mostenirea lasata de rudele fata de care are vocatie succesorala, ca urmare a stabilirii filiatiei din afara casatoriei ( descendentii si ascendentii tatalui, rudele colaterale pana la gradul iV, calculat in raport cu copilul din afara casatoriei )
Bineinteles, copiii nascuti din casatorii diferite vor mostenii impreuna numai pe tatal lor comun sau pe mama lor comuna, neavand vocatie succesorala la mostenirea lasata de tatal vitreg, respectiv mama vitrega.
Daca la mostenire sunt chemati doi sau mai multi descendenti - fie din casatorie, fie din afara ei - de acelasi grad - cota-parte de mostenire ce se cuvine fiecaruia se stabileste in mod egal, in functie de numarul lor - pe capete . [Francisc Deak - "Mostenirea legala", Bucuresti 1996, Edit. Actami, pag. 45 si urm.]
In schimb, daca descendentii de gradul ii si urmatorii vin la mostenire prin reprezentare, impartirea pe tulpini si subtulpini, principiul egalitatii, aplicandu-se numai intre ramurile din aceeasi tuplina.
Descendentii mai indepartati in grad, si care nu beneficiaza de reprezentare, sunt exclusi de la mostenire.
Copilul din afara casatoriei poate veni la mostenirea tatalui sau, fata de care si-a stabilit filiatia, in nume propriu sau prin reprezentare. Ei sunt mostenitori rezervatari, astfel incat liberalitatile facute de defunct ( donatii si legate ) prin care se aduce atingere rezervei lor sunt supuse reductiunii. De asemenea, ei sunt mostenitori sezinari, avand posesiunea de drept a titlului de mostenitor ( chiar inainte de eliberarea certificatului de mostenitor ). in sfarsit, ei sunt obligati sa raporteze donatiile primite de la cel care lasa mostenirea, daca donatia nu a fost facuta cu scutire de raport.
Asa cum exista vocatia succesorala a copilului din afara casatoriei la mostenirea lasata de tatal fata de care si-a stabilit filiatia, si vocatia succesorala. a acestui tata la mostenirea copilului sau din afara casatoriei, este o realitate.
Desi nu este, in terminis, consacrata de Codul civil sau alte acte normative, si cu toate ca vocatia succesorala legala - in principiu - trebuie sa se sprijine pe o dispozitie expresa a legii, totusi, in prezent, nimeni nu o mai pune la indoiala, deoarece recunoasterea vocatiei succesorale legale a tatalui din afara casatoriei este reclamata de raporturile de rudenie statornicite intre copil si tatal sau prin stabilirea filiatiei, de principiul egalitatii intre sexe si de principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legate, precum si de art. 106 C. fam. care o consacra indirect atunci cand prevede - fara a distinge intre filiatia din casatorie sau din afara ei - ca “parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului in afara de dreptul de mostenire si de intretinere”.
Nu in ultimul rand, trebuie facuta mentiunea ca dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al stabilirii raporturilor de filiatie, iar nu cauza ei.
Copilul din afara casatoriei vine la mostenirea ascendentilor tatalui in doua situatii:
cea a retransmiterii - tatal, in calitate de mostenitor legal sau testamentar - supravietuind un timp cat de scurt defunctului - dobandeste el succesiunea acestuia din urma ( chiar daca nu a acceptat-o, dar nici nu a repudiat-o ) si -confundata cu a sa proprie - o lasa propriilor sai mostenitori legali sau testamentari - printre acestia aflandu-se si copilul din afara casatoriei.
El va trebui sa dovedeasca “existenta” mostenitorului in momentul deschiderii primei mosteniri si propriile drepturi succesorale asupra mostenirii lasate de acesta
cea a mostenirii prin reprezentare, specifica numai mostenirii legale, copilul din afara casatoriei cu vocatie succesorala legala ( reprezentant ) pretinde drepturile succesorale ale ascendentului sau, decedat la data deschiderii mostenirii, urcand in locul, gradul si drepturile acestuia ( art. 664 C. c. roman ). in acest caz, reprezentantul trebuie sa dovedeasca ca el personal are capacitate succesorala ( existenta la data deschiderii succesiunii ) si ca cel reprezentat era decedat la acea data pentru ca “nu se reprezinta decat persoanele moarte” ( art. 668 C. c. roman ).
O modalitate speciala de impartire a mostenirii, care se aplica in acele cazuri in care. in calitate de colaterali privilegiati, sunt chemati la mostenire frati si surori ai defunctului, care nu sunt din aceeasi parinti, este impartirea pe linii. Din acest punct de vedere, fratii si surorile defunctului pot fi de trei categorii:
frati buni ( primari ), adica frati cu defunctul si dupa tata si dupa mama ( indiferent daca sunt din sau din afara casatoriei );
frati consanguini ( consangeni ), adica frati cu defunctul numai dupa tata (chiar daca sunt din sau din afara casatoriei );
frati uterini, adica frati cu defunctul numai dupa mama ( din sau din afara casatoriei ).
Daca la mostenire sunt chemati frati si surori facand parte din aceeasi categorie, de exemplu toti sunt frati consanguini cu defunctul, mostenirea se va imparti potrivit regulii generale - pe capete. Daca la mostenire sunt chemati frati si surori din categorii deosebite, atunci mostenirea sau partea din mostenire care se cuvine colateralilor privilegiati, se imparte in doua parti egale, corespunzatoare celor doua linii, linia paterna - dimidia paternis- , si linia materna - dimidia maternis -, apoi jumitatea paterna se imparte intre fratii defunctului, pe linie paterna, iar jumatatea materna, intre fratii defunctului, pe linie materna. Fratii buni, fiind frati cu defunctul pe amblele linii, vor lua cota parte corespunzatoare din ambele jumatati - privilegiul dublei legaturi - ( art. 674 C. c. roman ). Daca defunctul nu area mostenitori din primele trei clase, sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama la mostenire pe colateralii ordinari: rudele colaterale ale defunctului, care nu
sunt frati sau surori, ori descendenti ai acestuia. Ei sunt chemati la mostenire pana la gradul al patrulea inclusiv, unchi, matusi, veri primari si fratii si surorile bunicilor defunctului. La randul lor, colateralii ordinali pot fi din casatorie sau din afara casatoriei.
B. Situatia copilului din afara casatoriei in cazul decesului lui de cujus mai inainte de ramanerea definitiva a hotararii de stabilire a paternitatii.
Aceasta ipoteza este cea a existentei unor copii din afara casatoriei, pentru care a fost introdusa actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei impotriva pretinsului tata, iar inainte de ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a stabilit paternitatea copilului cu privire la parat, acesta din urma a decedat.
In practica judiciara s-a aratat ca in situatia in care in ipoteza de mai sus, certificatul de mostenitor a fost obtinut numai de unul dintre copii, a carui legitimitate nu a fost contestata, urmeaza ca aplicarea principiului “resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis” sa fie dus panã la ultima consecinta, adica trebuie constatata si nulitatea partiala a contractului de vanzare-cumparare, avind ca obiect un imobil care apartinuse defunctului, si care fusese mostenit de titularul certificatului de mostenitor. Contractul de vanzare-cumpararea a imobilului fusese incheiat de titularul certificatului de mostenitor, pe de o parte, si un tert de buna credinta, pe de alta parte. [Nota de B. Diamant, V. Lurecean, in revista Dreptul nr. 3/1993]
Pe cale de consecinta, actiunea de iesire din indiviziune trebuie rezolvata dupa constatarea nulitatii partiale a certificatului de mostenitor, si a nulitatii partiale a contractului de vanzare-cumparare. Dupa cum s-a aratat mai sus, hotararea judecatoreasca definitiva prin care se stabileste paternitatea copilului din afara casatoriei produce efecte retroactiv pana la data conceptiei.
In speta, acceptarea succesiunii de catre copiii din afara casatoriei rezulta din manifestarea de vointa relevata prin intentarea actiunii impotriva celuilalt mostenitor. in acest sens, orice vanzare a cotei lor de mostenire de catre alta persoana - in baza unui certificat de mostenitor nul - era nula, cu efectul desfiintarii dreptului transmitatorului, care duce la desfiintarea dreptului dobandit. Cu alte cuvinte, “desfiintarea actului initial ( primar ), duce la desfiintarea actului subsecvent ( secundar )”, prin aplicarea regulii accesorium sequitur principale.
In privinta cumparatorilor de buna credinta, pentru cota pe care ei ar fi pierdut-o in favoarea reclamantilor, aveau la dispozitie actiunea ce rezulta din obligatia de garantie prevazuta de art. 1338 C. c. roman ( raspundere pentru evictiune ). Cumparatorii nu ar fi fost cu nimic pagubiti; evinsi numai pentru o cota din bunul imobiliar cumparat, ei se puteau despagubi in baza art. 1337 C. c. roman de la vanzator ( copilul defunctului, care nu era titularul dreptului asupra cotei care ar fi revenit celorlalti copii ).
Dupa cum se observa, in practica si in doctrina, se recunoaste dreptul la mostenire al copilului din afara casatoriei, a carui paternitate a fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca de stabilire a paternitatii, in ipoteza in care tatal a decedat anterior ramanerii definitive. [Trib. pop. al raionului Simleu, sent. civ. 1860 din 12 dec. 1961 in Justitia Noua nr. 3/1963 pag. 140]
Depinde numai de copilul din afara casatoriei sau de reprezentantul sau legal sa-si exprime dreptul de optiune succesorala in termenul de 6 luni, prevazut de lege.
Alte resurse
