DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Distrugere arhiva veche




Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Lege nr. 254/2013



Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 514 din 14 august 2013

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.


Titlul I - Dispozitii generale


Legalitatea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 1

Executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate se realizeaza in conformitate cu dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale prezentei legi.

Temeiul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 2

(1) Pedepsele si masurile educative privative de libertate se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti definitive.
(2) Retinerea se executa numai in temeiul ordonantei prin care s-a dispus aceasta masura, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(3) Arestul la domiciliu se executa numai in temeiul incheierii dispuse de judecatorul de drepturi si libertati, de judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de instanta de judecata, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(4) Arestarea preventiva se executa numai in baza mandatului de arestare preventiva, emis potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.

Scopul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 3

(1) Scopul executarii pedepselor si a masurilor educative privative de libertate este prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
(2) Prin executarea pedepselor si a masurilor educative privative de libertate se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii in societate a detinutilor sau persoanelor internate.

Respectarea demnitatii umane Art. 4

Pedepsele si masurile privative de libertate se executa in conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane.

Interzicerea supunerii la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente Art. 5

(1) Se interzice supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei pedepse sau a unei alte masuri privative de libertate la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

Interzicerea discriminarii Art. 6

(1) In timpul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate este interzisa orice forma de discriminare pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectie HIV/SIDA sau pentru alte temeiuri de acelasi fel.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

Exercitarea drepturilor Art. 7

Detinutii isi exercita toate drepturile civile si politice, cu exceptia celor care au fost interzise, potrivit legii, prin hotararea definitiva de condamnare, precum si a celor a caror neexercitare sau exercitare restransa rezulta inerent din privarea de libertate ori din ratiuni de mentinere a sigurantei detinerii.


Titlul II - Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate


Desemnarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si a grefierului Art. 8

(1) Presedintele curtii de apel in a carei raza teritoriala functioneaza un penitenciar, un centru de retinere si arestare preventiva, un centru de arestare preventiva, un centru educativ ori un centru de detentie desemneaza, anual, unul sau mai multi judecatori de supraveghere a privarii de libertate, de la instantele din raza curtii de apel.
(2) Presedintele curtii de apel desemneaza, in aceleasi conditii, unul sau mai multi judecatori supleanti, care isi vor exercita atributiile de supraveghere a executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate pe durata imposibilitatii exercitarii acestora de catre judecatorul titular.
(3) Desemnarea judecatorilor de supraveghere a privarii de libertate si a supleantilor se face in baza acordului prealabil scris al acestora, cu precadere dintre judecatorii care, anterior, au avut aceeasi calitate ori au exercitat atributii in cadrul compartimentului de executari penale al instantei.
(4) Presedintele curtii de apel desemneaza, anual, grefieri si grefieri supleanti, pentru asigurarea desfasurarii activitatii la biroul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

Activitatea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate Art. 9

(1) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, prin exercitarea atributiilor stabilite prin prezenta lege. Pe durata exercitarii atributiilor privind supravegherea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate, judecatorii nu pot desfasura alte activitati la instanta din cadrul careia au fost desemnati.

(2) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate exercita urmatoarele atributii administrative si administrativ-jurisdictionale:
a) solutioneaza plangerile detinutilor privind exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege;
b) solutioneaza plangerile privind stabilirea si schimbarea regimurilor de executare a pedepselor si a masurilor educative privative de libertate;
c) solutioneaza plangerile detinutilor privind aplicarea sanctiunilor disciplinare;
d) participa la procedura refuzului de hrana;
e) participa, in calitate de presedinte, la sedintele comisiei pentru liberare conditionata;
f) exercita orice alte atributii prevazute de prezenta lege.
(3) Atributiile administrativ-jurisdictionale se exercita in cadrul procedurilor speciale prevazute in prezenta lege si se finalizeaza printr-un act administrativ-jurisdictional, denumit incheiere.
(4) In exercitarea atributiilor sale, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate audia orice persoana, poate solicita informatii ori inscrisuri de la administratia locului de detinere, poate face verificari la fata locului si are acces la dosarul individual al detinutilor, la evidente si orice alte inscrisuri sau inregistrari necesare pentru exercitarea atributiilor prevazute de lege.

(5) Incheierile judecatorului de supraveghere a privarii de libertate devenite executorii, precum si dispozitiile scrise date administratiei locului de detinere in procedura refuzului de hrana, potrivit legii, sunt obligatorii.
(6) Administratia penitenciarului sau, dupa caz, a centrului de retinere si arestare preventiva, centrului de arestare preventiva, centrului educativ si centrului de detentie pune la dispozitia judecatorului un spatiu amenajat. Ministerul Justitiei asigura dotarea spatiului cu mijloacele materiale necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii acestuia.


Titlul III - Executarea pedepselor privative de libertate



Capitolul I - Organizarea executarii pedepselor privative de libertate


Administratia Nationala a Penitenciarelor Art. 10

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutia publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Justitiei, avand ca scop coordonarea si controlul activitatii unitatilor care se organizeaza si functioneaza in subordinea sa.
(2) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este asigurata de un director general, numit prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.
(5) Finantarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se asigura din subventii acordate de la bugetul de stat si din venituri proprii.

Penitenciarele Art. 11

(1) Pedeapsa detentiunii pe viata si a inchisorii se executa in locuri anume destinate, denumite penitenciare.
(2) Penitenciarele se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si sunt in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Organizarea si functionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau exterioare, in raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate si cerintele speciale de protectie a anumitor categorii de detinuti.
(5) Penitenciarul in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate se stabileste de Administratia Nationala a Penitenciarelor. La stabilirea penitenciarului se are in vedere ca acesta sa fie situat cat mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate, tinandu-se seama si de regimul de executare, masurile de siguranta ce trebuie luate, nevoile de reintegrare sociala identificate, sex si varsta.

Penitenciarele speciale Art. 12

(1) Pentru anumite categorii de detinuti se pot infiinta penitenciare speciale, in conditiile art. 11 alin. (2) si (3).
(2) Penitenciarele speciale sunt:
a) penitenciare pentru tineri;
b) penitenciare pentru femei;
c) penitenciare-spital.
(3) In conditiile art. 11 alin. (2) si (3), se pot stabili penitenciare cu rol de coordonare a penitenciarelor dintr-o zona geografica.
(4) Atributiile penitenciarelor cu rol de coordonare a penitenciarelor dintr-o zona geografica se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Sectiile speciale de arestare preventiva Art. 13

In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arestare preventiva, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Sectiile speciale de executare a masurilor educative privative de libertate Art. 14

Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, se stabilesc penitenciarele in care vor functiona sectii speciale pentru continuarea executarii masurii educative privative de libertate.


Capitolul II - Siguranta penitenciarelor


Conditii generale Art. 15

(1) Siguranta detinerii se refera la totalitatea activitatilor desfasurate de administratia penitenciarului in scopul impunerii unor restrictii in ceea ce priveste libertatea de miscare a detinutilor, astfel incat sa previna savarsirea de noi infractiuni, sa fie impiedicata sustragerea lor de la executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, precum si pentru protejarea vietii, integritatii corporale si sanatatii acestora, a personalului locului de detinere si a oricaror alte persoane.
(2) Activitatile desfasurate de administratia penitenciarului pentru realizarea sigurantei detinerii constau in luarea masurilor de paza, escortare, insotire si supraveghere, in scopul mentinerii ordinii si disciplinei in randul detinutilor.
(3) Masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Penitenciarele dispun de amenajarile, dispozitivele, personalul si mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor, spatiilor interioare si cailor de acces, precum si de armamentul si munitia necesare.
(5) In cazul manifestarilor care tulbura ordinea si linistea publica din cadrul penitenciarelor sau pun in pericol viata ori integritatea corporala a persoanelor sau securitatea bunurilor si care depasesc posibilitatile de interventie ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne acorda, la solicitare, sprijinul necesar.

Utilizarea mijloacelor de imobilizare Art. 16

(1) Folosirea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare nu este permisa decat in situatii in care alte masuri de mentinere a ordinii si disciplinei in randul detinutilor nu au dat rezultate intr-una dintre urmatoarele situatii:
a) pentru a impiedica evadarea in timpul deplasarii detinutilor;
b) pentru a proteja detinutii de autovatamare sau pentru a preveni vatamarea altor persoane ori producerea de pagube;
c) pentru restabilirea ordinii si disciplinei, ca urmare a opunerii sau impotrivirii detinutilor la o dispozitie a organelor judiciare sau personalului locului de detinere.
(2) Mijloacele de imobilizare ce pot fi folosite in scopul prevazut la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3).
(3) Folosirea mijloacelor de imobilizare este permisa numai pe durata pentru care aceasta este strict necesara.
(4) Folosirea mijloacelor de imobilizare se face gradual, fara a depasi nevoile reale de imobilizare a detinutilor si inceteaza de indata ce scopul interventiei a fost realizat.
(5) Utilizarea mijloacelor de imobilizare trebuie autorizata in prealabil de catre directorul penitenciarului, cu exceptia cazurilor in care urgenta nu permite acest lucru, situatie care este de indata adusa la cunostinta directorului.
(6) Organele judiciare apreciaza cu privire la aplicarea, mentinerea sau indepartarea mijloacelor de imobilizare, pe durata prezentei detinutilor in fata acestora.

Masuri in caz de evadare Art. 17

(1) In cazul producerii unei evadari, in sensul art.285 din Codul penal, administratia penitenciarului anunta de indata organele competente ale Ministerului Afacerilor Interne pentru luarea masurilor in vederea urmaririi si prinderii detinutului, furnizand acestora datele si informatiile necesare.
(2) Personalul locului de detinere poate desfasura activitati de cautare a persoanei aflate in situatia prevazuta la alin. (1) pe o durata ce nu poate depasi 24 de ore, cu exceptia situatiilor in care exista date precise, informatii ori indicii despre aceasta.

Controlul antiterorist si de specialitate la intrarea in locul de detinere Art. 18

(1) Toate persoanele si bagajele aflate asupra acestora, precum si mijloacele de transport care au acces in penitenciar sunt supuse controlului de specialitate si antiterorist.
(2) Controlul de specialitate cuprinde toate activitatile desfasurate de personal pentru stabilirea calitatii persoanelor care au acces in locul de detinere si pentru descoperirea si ridicarea obiectelor interzise a se afla in posesia, folosinta sau pastrarea detinutilor.
(3) Controlul antiterorist cuprinde toate activitatile desfasurate de personal, folosind mijloacele tehnice din dotare, pentru descoperirea de armament, munitie, substante explozive, alte materiale sau subansamble care pot contribui la fabricarea de arme sau bombe artizanale.
(4) Accesul persoanelor si al mijloacelor de transport in penitenciar se face cu acordul directorului acestuia, cu exceptia categoriilor de persoane stabilite prin regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3), ale caror prerogative permit intrarea in penitenciar.

Perchezitionarea detinutilor Art. 19

(1) Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situatiilor de risc, precum si pentru ridicarea obiectelor interzise, detinutii sunt supusi perchezitiei.
(2) Perchezitia este actiunea prin care se realizeaza un control amanuntit asupra detinutilor, echipamentului, bagajelor, cazarmamentului, camerelor de detinere si tuturor locurilor unde acestia au acces.
(3) Perchezitia se efectueaza de catre persoane de acelasi sex cu detinutii perchezitionati si in conditii in care sa nu fie afectata demnitatea detinutilor.
(4) Desfasurarea perchezitiei corporale amanuntite se realizeaza cu respectarea dreptului persoanei perchezitionate la viata intima.
(5) Perchezitiile asupra cavitatilor corporale ale detinutilor pot fi realizate numai de catre personalul medical.
(6) Perchezitionarea bagajelor si a bunurilor personale se face in prezenta persoanei in cauza sau a altui detinut, atunci cand aceasta nu este prezenta.
(7) Tipurile perchezitiei, modalitatile de efectuare, asigurarea tehnico-materiala necesara efectuarii acesteia, precum si documentele ce se intocmesc cu acest prilej se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3).

Confiscarea bunurilor si sumelor de bani Art. 20

(1) Bunurile interzise si sumele de bani gasite asupra detinutilor, cu prilejul perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac venit la bugetul de stat.
(2) Procedura de valorificare si de distrugere a bunurilor confiscate se stabileste prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Portul armelor de foc Art. 21

(1) Portul si uzul armelor de foc sau al altor arme neletale este permis personalului care asigura paza penitenciarelor sau executa misiuni de paza si escortare a detinutilor in afara penitenciarelor, in cazurile si conditiile prevazute de lege.
(2) Portul si uzul armelor de foc sau al altor arme neletale este interzis in sectorul de detinere, astfel cum este definit prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, cu exceptia unor incidente critice definite in regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3), cazuri in care se delimiteaza vizibil un perimetru interior.
(3) In indeplinirea atributiilor ce ii revin, personalul din penitenciare poate folosi mijloacele tehnice din dotare, in conditiile legii.

Recoltarea de probe biologice Art. 22

In cazul in care exista indicii ca un detinut a consumat substante stupefiante, alcool ori substante toxice sau a ingerat fara prescriptie medicala medicamente de natura a crea tulburari de comportament, directorul penitenciarului dispune, cu avizul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, ca acesta sa fie supus recoltarii probelor biologice prin mijloace noninvazive ale corpului, in vederea testarii, in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.

Cazarea temporara in camera de protectie si supravegherea detinutilor prin intermediul camerelor de luat vederi Art. 23

(1) Daca exista indicii ca un detinut intentioneaza sa recurga la acte de autoagresiune sau de suicid, sa raneasca o alta persoana, sa distruga bunuri ori sa tulbure in mod grav ordinea, directorul penitenciarului poate dispune ca acesta sa fie cazat individual intr-o incapere anume destinata si amenajata.
(2) Pe perioada cazarii in camera de protectie, detinutul este observat permanent prin intermediul camerelor de luat vederi.
(3) Masura prevazuta la alin. (1) poate fi luata pana la incetarea starii care a generat-o, dar nu mai mult de 24 de ore.
(4) In ipoteza cazarii in camera de protectie pentru prevenirea autoagresiunii ori suicidului, personalul medical are obligatia de a monitoriza si evalua starea detinutului, ori de cate ori este necesar, dar nu mai putin de o data la 4 ore.
(5) Pe perioada cazarii in camera de protectie, detinutul este consiliat psihologic.
(6) Detinutii cazati in camera de protectie servesc masa si isi satisfac necesitatile fiziologice in alt spatiu decat cel in care sunt cazati.

Detinutii care prezinta risc Art. 24

Detinutilor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului li se aplica masuri de paza, supraveghere si escortare sporite, fara a le fi afectate drepturile prevazute de prezenta lege.

Cazarea pe durata cercetarii disciplinare Art. 25

Pe durata cercetarii disciplinare, directorul penitenciarului poate dispune preventiv, din motive de siguranta, cazarea intr-un alt spatiu de detinere a detinutului cercetat pentru comiterea unei abateri disciplinare.

Informarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate Art. 26

Folosirea mijloacelor de imobilizare si a armamentului, cazarea temporara a detinutului in camera de protectie si supravegherea prin intermediul camerelor de luat vederi sunt aduse, in scris, la cunostinta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

Supravegherea electronica la distanta Art. 27

(1) Detinutii pot fi supravegheati electronic la distanta.
(2) Categoriile de detinuti si cazurile in care pot fi supravegheati electronic la distanta se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Protectia martorilor amenintati si detinutilor vulnerabili Art. 28

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a asigura, in conditiile legii, protectia si asistenta martorului amenintat sau vulnerabil, care executa o pedeapsa sau o masura privativa de libertate.
(2) Protectia si asistenta detinutilor vulnerabili se asigura in conditiile prevazute la alin. (1).
(3) Criteriile privind vulnerabilitatea si masurile de protectie se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Audierile prin videoconferinta Art. 29

(1) In cazul in care un detinut urmeaza sa fie audiat in cadrul unei proceduri prevazute de prezenta lege de catre personalul sau judecatorul de supraveghere a privarii de libertate din alt penitenciar decat cel in care se afla detinutul, audierea poate avea loc prin videoconferinta. In cazul in care un detinut urmeaza sa fie audiat in cadrul oricarei proceduri judiciare sau al unei proceduri prevazute de prezenta lege, audierea poate avea loc prin videoconferinta.
(2) Directorul penitenciarului in care se afla detinutul primeste cererea de audiere si este competent sa dispuna asupra datei de realizare a acesteia.
(3) Audierea prin videoconferinta se desfasoara potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(4) Daca detinutul este asistat de un aparator, ales sau numit din oficiu, administratia penitenciarului va permite accesul acestuia in camera de videoconferinta, alaturi de persoana pe care o reprezinta.
(5) Dispozitiile alin.(4) se aplica in mod corespunzator si traducatorului sau interpretului.
(6) Dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in cazul detinutilor aflati in sectiile exterioare ale unui penitenciar, centre de retinere si arestare preventiva, centre educative sau centre de detentie, precum si in cazul altor proceduri judiciare din alte materii in masura in care audierea prin videoconferinta este posibila din punct de vedere tehnic.


Capitolul III - Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate


Dispozitii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate Art. 30

(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigura respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor condamnate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.

Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate Art. 31

(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, in ordinea descrescatoare a gradului de severitate, urmatoarele:
a) regimul de maxima siguranta;
b) regimul inchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor si de desfasurare a activitatilor, precum si cu conditiile de detentie.

Comisia pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 32

(1) In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, care este si presedintele comisiei, seful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor si seful serviciului sau biroului educatie ori seful serviciului sau biroului asistenta psihosociala.
(2) Secretariatul comisiei prevazute la alin. (1) se asigura de catre seful serviciului sau biroului evidenta din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate isi desfasoara activitatea, de regula, o data pe saptamana.

Aplicarea provizorie a regimului de executare Art. 33

(1) Dupa terminarea perioadei de carantina si observare prevazuta la art.44, persoanei condamnate careia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplica provizoriu regimul de executare corespunzator cuantumului pedepsei pe care o executa, potrivit art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 37 alin. (1) si art. 38 alin. (1).
(2) In cazul persoanelor initial arestate preventiv, regimul provizoriu se aplica de la momentul primirii mandatului de executare a pedepsei, pana la prima intrunire a comisiei prevazute la art. 32.
(3) Aplicarea regimului provizoriu se face in baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie si definitiva.
(4) Regimul de executare stabilit pentru persoanele condamnate si arestate preventiv in alta cauza se suspenda pana la incetarea arestului preventiv. Pe perioada de suspendare se aplica regimul specific arestatilor preventiv.

Regimul de maxima siguranta Art. 34

(1) Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 13 ani, precum si celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului.
(2) Criteriile de stabilire si procedura de evaluare a riscului pe care il prezinta persoana condamnata pentru siguranta penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de maxima siguranta Art. 35

(1) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:
a) care au implinit varsta de 65 de ani;
b) femeilor insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;
c) persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, precum si celor cu afectiuni locomotorii grave.
(2) Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. a) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. b) si c) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.
(3) La data incetarii cauzei care a determinat neaplicarea regimului de maxima siguranta, situatia persoanei condamnate este analizata in conditiile art.40.
(4) Prevederile alin. (1) nu se aplica persoanelor condamnate care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului, stabilit ca atare, potrivit criteriilor si procedurii de evaluare a riscului prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul inchis Art. 36

(1) Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca si pot desfasura activitati educative si culturale in afara penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.
(5) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica persoanelor condamnate, altele decat cele din regimul de maxima siguranta, transferate temporar intr-un alt penitenciar, pentru prezentarea in fata organelor judiciare.
(6) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica detinutilor internati in penitenciare-spital si in infirmeria penitenciarului.

Regimul semideschis Art. 37

(1) Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau imediat superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, sub supraveghere, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronica, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul deschis Art. 38

(1) Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, fara supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate in comisia prevazuta la art. 32, numai daca se impune schimbarea regimului de executare intr-unul superior ca grad de severitate.

Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 39

(1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste de catre comisia prevazuta la art. 32 la prima intrunire a acesteia, dupa terminarea perioadei de carantina si observare sau dupa aplicarea regimului provizoriu.
(2) La stabilirea regimului de executare se au in vedere urmatoarele criterii:
a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate;
c) antecedentele penale;
d) varsta si starea de sanatate ale persoanei condamnate;
e) conduita persoanei condamnate, pozitiva sau negativa, inclusiv in perioadele de detentie anterioare;
f) nevoile identificate si abilitatile persoanei condamnate, necesare includerii in programe educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta munca si de a participa la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.
(3) Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia. Impotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(4) Plangerea nu suspenda executarea hotararii comisiei.
(5) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia prevazuta la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
c) ia act de retragerea plangerii.
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
(9) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a stabilit regimul de executare.
(10) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(11) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(12) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(13) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(14) Contestatia se judeca, in sedinta publica, cu citarea persoanei condamnate si a administratiei penitenciarului.
(15) Persoana condamnata si administratia penitenciarului pot depune memorii si concluzii scrise.
(16) Persoana condamnata este adusa la judecata doar la solicitarea instantei, in acest caz fiind audiata.
(17) Asistenta juridica nu este obligatorie. In cazul in care procurorul si reprezentantul administratiei penitenciarului participa la judecata, acestia pun concluzii.
(18) Instanta se pronunta prin sentinta definitiva, in sedinta publica.
(19) Sentinta se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 40

(1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de comisia prevazuta la art. 32.
(2) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia ca, dupa executarea a 6 ani si 6 luni, in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata, si a unei cincimi din durata pedepsei cu inchisoarea, precum si in situatia prevazuta la art. 35 alin. (3), sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile pentru reintegrare sociala, intocmind un raport care se aduce la cunostinta persoanei condamnate, sub semnatura.
(3) Comisia prevazuta la art. 32 va dispune schimbarea regimului de maxima siguranta in regim inchis in cazul persoanelor condamnate care au implinit varsta de 65 de ani.
(4) In activitatea sa, comisia tine cont si de rezultatele aplicarii instrumentelor-standard de evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti, aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, tinandu-se seama de natura si modul de savarsire a infractiunii, daca persoana condamnata:
a) a avut o buna conduita, stabilita prin raportare la recompensele acordate si sanctiunile aplicate si nu a recurs la actiuni care indica o constanta negativa a comportamentului;
b) a staruit in munca sau s-a implicat activ in activitatile stabilite in Planul individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica.
(6) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se poate dispune, in orice moment al executarii pedepsei, daca persoana condamnata a comis o infractiune sau a fost sanctionata disciplinar pentru o abatere disciplinara foarte grava sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.
(7) Daca persoana condamnata a fost inclusa in categoria celor cu grad de risc pentru siguranta penitenciarului, in conditiile art. 34 alin. (1) teza finala, se dispune schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul de maxima siguranta.
(8) Hotararea comisiei prevazute la art. 32, prin care se dispune mentinerea sau schimbarea regimului de executare, cuprinde si termenul de reanalizare care nu poate fi mai mare de un an.
(9) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia de a analiza, periodic, situatia persoanei condamnate, la implinirea termenului stabilit conform prevederilor alin. (8).
(10) In cazul in care unei persoane condamnate i s-a schimbat regimul de executare in conditiile alin. (7), trecerea in regimul imediat inferior ca grad de severitate, potrivit art.31, se poate face numai dupa executarea fractiunilor prevazute la alin. (2) sau, dupa caz, la implinirea termenului stabilit la alin. (8).
(11) Hotararea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia. Impotriva hotararii comisiei, persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotararea.
(12) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(13) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, dispunand asupra modificarii regimului de executare stabilit de comisia prevazuta la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
c) ia act de retragerea plangerii.
(14) Prin incheiere, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate fixeaza termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. Termenul curge de la data emiterii hotararii comisiei prevazute la art. 32.
(15) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(16) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
(17) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a dispus mentinerea sau schimbarea regimului de executare.
(18) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(19) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(20) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(21) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(22) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 41

(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileste de comisia prevazuta la art. 32, in functie de durata condamnarii, conduita, personalitatea, gradul de risc, varsta, starea de sanatate, nevoile identificate si posibilitatile de reintegrare sociala a persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute la alin. (1), in activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.
(3) Activitatile prevazute la alin. (2) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie si asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea, dupa caz, a consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Pentru fiecare persoana condamnata, specialistii serviciului de educatie si asistenta psihosociala intocmesc un Plan individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica, in care consemneaza activitatile si programele recomandate, in functie de riscurile si nevoile identificate.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in cazul tinerilor Art. 42

(1) Tinerii condamnati sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe speciale educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala, in functie de varsta si de personalitatea fiecaruia. In sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele condamnate care nu au implinit varsta de 21 de ani.
(2) La mutarea intr-un penitenciar de adulti a tinerilor condamnati, sunt reevaluate nevoile de educatie si asistenta psihosociala ale persoanei condamnate.
(3) Programele speciale prevazute la alin. (1) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie si asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Dispozitiile art. 57 se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor condamnate prevazute la alin. (1).


Capitolul IV - Conditiile de detentie


Primirea persoanelor condamnate Art. 43

(1) Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face oricand, pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa stabilirea identitatii acestora. Persoanele condamnate se depun in penitenciarul cel mai apropiat de locul in care acestea au fost arestate sau detinute, indiferent de profilarea penitenciarului, cu respectarea principiului separatiei pe sexe si pe varste, respectiv majori sau minori.
(2) Persoanele condamnate sunt primite de la organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate, in conditiile si cu documentele prevazute in regulamentul de aplicare a prezentei legi, constituite intr-un dosar.
(3) Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati.
(4) Indata dupa primirea in penitenciar, persoana condamnata are dreptul de a incunostinta personal sau de a solicita administratiei sa incunostinteze un membru al familiei sau o alta persoana desemnata de aceasta, despre penitenciarul in care se afla.
(5) Administratia penitenciarului are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei condamnate dispozitiile alin.(4), precum si de a consemna intr-un proces-verbal modul in care s-a realizat incunostintarea.
(6) Daca persoana condamnata nu este cetatean roman, aceasta are si dreptul de a incunostinta sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori a oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine ori a reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii.
(7) Masurile ce se dispun la primirea in penitenciar a persoanelor condamnate sunt realizate in urmatoarea ordine:
a) efectuarea perchezitiei corporale amanuntite;
b) intocmirea unui inventar al bunurilor personale;
c) efectuarea unui examen clinic general de catre personalul de specialitate al penitenciarului, al carui rezultat este consemnat in fisa medicala;
d) prelevarea amprentelor, urmand ca aceste date sa fie transmise si stocate pe suport hartie in dosarul individual al persoanei condamnate si in format electronic in baza de date nationala de comparare a amprentelor;
e) fotografierea, in vederea operationalizarii documentelor de evidenta;
f) informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligatiile si interdictiile persoanelor condamnate, precum si cu privire la recompensele care pot fi acordate, abateri si sanctiuni disciplinare care pot fi aplicate;
g) intervievarea, in vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei condamnate.
(8) In cazul in care persoana condamnata nu vorbeste sau nu intelege limba romana ori nu se poate exprima, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a informatiilor prevazute la alin. (4), intocmindu-se un proces-verbal in acest sens.
(9) In cazul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, informarea prevazuta la alin. (4) se poate face in limba lor materna.
(10) In cazul in care persoana condamnata prezinta dizabilitati, administratia penitenciarului dispune masurile necesare executarii, de catre aceasta, a pedepsei, in conditii care sa respecte demnitatea umana.

Perioada de carantina si observare Art. 44

(1) Dupa primirea in penitenciar, persoanele condamnate se repartizeaza in sectia de carantina si observare, pentru o perioada de 21 de zile.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) sunt cazate separat pe camere, in raport de sex si varsta, precum si de alte cerinte legale, de ordine interioara sau de siguranta.
(3) In perioada de carantina si observare se desfasoara activitati de evaluare si interventie initiala, se efectueaza examene medicale si se dispun masuri de informare si documentare, sub paza si supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Transferarea persoanelor condamnate Art. 45

(1) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca urmare a stabilirii provizorii a regimului de executare, se dispune de catre directorul penitenciarului, conform profilarii penitenciarelor stabilite prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca urmare a stabilirii sau schimbarii regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive intemeiate, se dispune, la propunerea comisiei prevazute la art. 32 sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei prevazute la art. 32, de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, daca este necesara activitatii unui organ judiciar, se dispune, la solicitarea organului judiciar, de catre directorul penitenciarului iar, in cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe judiciare in aceeasi perioada de timp, transferarea temporara se dispune de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor dispune transferarea temporara in situatia prevazuta la alin. (3), tinand cont de urmatoarele criterii:
a) cauzele penale in care, pentru persoanele condamnate, au fost emise mandate de arestare preventiva;
b) cauzele penale au prioritate fata de cauzele civile;
c) instantele judecatoresti au prioritate fata de celelalte organe judiciare;
d) gradul de jurisdictie a organului judiciar care instrumenteaza cauza;
e) netransferarea ar afecta grav urmarirea penala sau judecata.
(5) Cu ocazia primirii citatiei de catre persoana condamnata in cadrul unei proceduri judiciare declansate de aceasta, in masura in care condamnatul contesta initierea acestui demers judiciar, cererea condamnatului de nerecunoastere sau de retragere a cererii urmeaza a fi transmisa de indata, prin grija administratiei penitenciarului, instantei sau parchetului investit.
(6) Transferarea detinutilor in centrele de retinere si arestare preventiva ce functioneaza in subordinea Ministerului Afacerilor Interne, necesara activitatii organelor judiciare, se face cu aprobarea directorului penitenciarului si informarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate. Perioada si motivele de transfer fac parte din adresa scrisa si semnata, dupa caz, de sefii Inspectoratului General al Politiei Romane, inspectoratelor judetene de politie, directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al Directiei Generale Anticoruptie, avizata de procuror. La expirarea perioadei, detinutul este depus la penitenciarul de unde a fost transferat.

(7) Dispozitiile art. 43 alin. (4) si (5) se aplica in mod corespunzator.
(8) Este interzisa transferarea in penitenciare, pentru o perioada mai mare de 10 zile, a persoanelor care executa masura educativa a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie. Dispozitiile art. 36 alin. (5) se aplica in mod corespunzator.

Transportarea persoanelor condamnate Art. 46

(1) Transportarea persoanelor condamnate se realizeaza cu respectarea cerintelor de aerisire si iluminare, precum si a celor privind siguranta mijloacelor de transport, in conditii care sa nu produca acestora suferinte fizice umilitoare.
(2) Atunci cand persoanele condamnate sunt transferate intr-un penitenciar sau in alte locuri, acestea sunt expuse cat mai putin privirii publice.
(3) Cheltuielile de transport sunt suportate de administratia penitenciarului sau de autoritatea care organizeaza si raspunde pentru transportarea persoanelor condamnate.
(4) Transportarea persoanelor condamnate de la un penitenciar la altul se face in baza unui grafic aprobat de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Modul de executare a pedepselor privative de libertate de categoriile speciale de persoane condamnate Art. 47

(1) Femeile condamnate executa pedeapsa separat de barbatii condamnati.
(2) Tinerii condamnati executa pedeapsa separat de condamnatii cu varsta mai mare de 21 de ani sau in locuri de detinere speciale.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor dispune masuri specifice pentru protectia sanatatii fizice si psihice a persoanelor cu dizabilitati.

Cazarea persoanelor condamnate Art. 48

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor ia toate masurile necesare pentru cresterea progresiva a numarului spatiilor de cazare individuala.
(2) Reamenajarea spatiilor de detinere existente si construirea spatiilor de detinere noi se fac cu respectarea prevederilor alin.(1) si a recomandarilor internationale, in special a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante.
(3) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau in comun.
(4) Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor condamnate dispun de iluminat natural si de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator.
(5) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
(6) Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat si cazarmamentul stabilit prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(7) Conditiile de cazare in penitenciare-spital trebuie sa respecte normele sanitare stabilite de Ministerul Sanatatii.
(8) In cazul in care capacitatea legala de cazare a penitenciarului este depasita, directorul acestuia are obligatia de a informa directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor in vederea transferarii persoanelor condamnate in alte penitenciare. Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor stabileste daca transferul se impune, cu precizarea penitenciarelor in care se transfera persoanele condamnate.

Tinuta persoanelor condamnate Art. 49

(1) Persoanele condamnate poarta tinuta civila decenta, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) In cazul in care persoanele condamnate nu dispun de tinuta civila personala si nici de mijloace financiare suficiente, tinuta civila se asigura gratuit de catre administratia penitenciarului.
(3) Normele de echipare si durata de folosinta a tinutei asigurate de administratia penitenciarului sunt stabilite prin ordin al ministrului justitiei.

Alimentatia persoanelor condamnate Art. 50

(1) Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei potrivit normelor de igiena a alimentatiei, in functie de varsta, starea de sanatate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de catre persoana condamnata printr-o declaratie pe proprie raspundere.
(2) Persoanele condamnate au acces la apa potabila.
(3) Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc, dupa consultarea unor specialisti in nutritie, prin ordin al ministrului justitiei.

Ascultarea persoanelor condamnate de catre autoritati ale statului Art. 51

(1) Ascultarea persoanelor condamnate in penitenciare se poate face de catre reprezentanti ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne, cu aprobarea sau in baza delegatiei semnate de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, ori, dupa caz, de catre sefii structurilor din cadrul Politiei Romane, Politiei de Frontiera Romane, Directiei Generale Anticoruptie, cu functie de reprezentare pana la nivel de sef birou.
(2) Ascultarea persoanelor condamnate in incinta penitenciarului se poate face si de catre:
a) procuror, in exercitarea atributiilor de serviciu, pe baza imputernicirii conducatorului institutiei;
b) senatori sau deputati ai Parlamentului Romaniei, cu imputernicire din partea comisiei din care fac parte;
c) europarlamentari, cu imputernicire din partea comisiei din care fac parte;
d) reprezentantii serviciilor de probatiune, in exercitarea atributiilor de serviciu;
e) orice alta persoana abilitata prin lege, imputernicita de conducatorul institutiei din care face parte;
f) persoane care desfasoara activitati liberale, care reprezinta autoritatile statului.
(3) Identitatea si calitatea persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) se dovedesc cu actul de identitate si legitimatia de serviciu.
(4) Ascultarea persoanelor condamnate in situatiile prevazute la alin. (1) si (2) se face in conditii de confidentialitate.
(5) Prevederile art. 18 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

Documente privind decesul si afectarea grava a sanatatii si integritatii corporale a persoanelor condamnate Art. 52

(1) In cazul decesului unei persoane condamnate, administratia penitenciarului instiinteaza de indata judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, parchetul si Administratia Nationala a Penitenciarelor, familia persoanei decedate, o persoana apropiata acesteia sau, dupa caz, reprezentantul legal.
(2) Efectuarea autopsiei medico-legale si eliberarea certificatului medical constatator al decesului sunt obligatorii.
(3) Sotul/sotia sau o ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv ori o alta persoana desemnata de acestea are acces la dosarul individual, certificatul medical constatator al decesului si orice alt act privitor la decesul persoanei condamnate si poate obtine, la cerere, contra cost, fotocopii ale acestora.
(4) Inhumarea persoanei decedate este efectuata de catre familie, rude sau alte persoane apropiate acesteia. In absenta lor sau in caz de refuz, inhumarea persoanei decedate se face de catre primaria din localitatea in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul.
(5) In cazul prevazut la alin. (4), in vederea inhumarii, se inmaneaza certificatul medical constatator al decesului si certificatul de deces in original.
(6) In cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale survenite in timpul executarii pedepsei privative de libertate, urmasii acesteia beneficiaza de pensie de urmas, potrivit legii.
(7) In cazul in care persoanei condamnate i-a fost afectata in mod grav sanatatea ori integritatea corporala, personalul medical are obligatia de a intocmi un referat medical, consemna in fisa medicala cele constatate, precum si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune si de a anunta conducerea unitatii. Dispozitiile art. 72 alin.(4) si (5) se aplica in mod corespunzator.
(8) In cazul prevazut la alin.(7), administratia penitenciarului instiinteaza, de indata, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, parchetul si Administratia Nationala a Penitenciarelor, familia persoanei condamnate, o persoana apropiata acesteia sau, dupa caz, reprezentantul legal.
(9) Administratia penitenciarului are obligatia de a instiinta, de indata, familia persoanei condamnate sau o persoana apropiata acesteia, atunci cand persoanei condamnate i-a fost afectata in mod grav sanatatea ori integritatea corporala sau este transferata intr-o institutie medicala pentru tratarea unei boli psihice. Instiintarea se face cu acordul persoanei condamnate, daca acesta poate fi exprimat.

Punerea in libertate Art. 53

(1) Punerea in libertate se dispune, de indata, la expirarea duratei pedepsei inchisorii, la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus liberarea conditionata, precum si la orice alta data hotarata de organele judiciare competente, in situatiile anume prevazute de lege, cu precizarea in registrul de evidenta a executarii punerii in libertate, prin indicarea datei si orei de iesire din penitenciar. Administratia penitenciarului comunica punerea in libertate organului judiciar care a dispus masura si, daca este cazul, celui care controleaza executarea masurilor de supraveghere si obligatiilor dispuse potrivit Codului penal.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a comunica, persoanei vatamate, punerea in libertate a detinutului la data executarii in intregime a pedepsei, in conformitate cu dispozitiile art. 404 alin. (6) din Codul de procedura penala, la datele de contact furnizate de persoana vatamata in cursul procesului penal si transmise distinct de instanta de executare odata cu transmiterea hotararii de condamnare si a mandatului de executare. In cazul in care punerea in libertate a faptuitorului are loc inainte de implinirea termenului de executare a pedepsei sau a masurilor preventive privative de libertate, informarea partii vatamate o realizeaza organul judiciar care a dispus liberarea sau dupa caz, instanta de executare. In cazul permisiunii de iesire din penitenciar, al desfasurarii activitatilor de catre detinutii din regim deschis, care se deplaseaza neinsotit in exteriorul locului de detinere, precum si in situatia producerii unei evadari, informarea partii vatamate o realizeaza organul de politie sesizat de catre administratia locului de detinere.
(3) La punerea in libertate, persoanei condamnate i se efectueaza un examen clinic general, rezultatul examenului inscriindu-se in fisa medicala a persoanei condamnate, i se restituie bunurile si actele personale si ii sunt prelevate probe biologice, in conditiile legii, in vederea introducerii profilelor genetice in sistemul national de date genetice judiciare.
(4) In situatia in care persoanele condamnate nu dispun de mijloace banesti la punerea in libertate si au domiciliul sau resedinta in Romania, Administratia Nationala a Penitenciarelor va asigura acestora contravaloarea transportului pana la domiciliu sau resedinta, la nivelul tarifelor practicate de Compania Nationala de Cai Ferate „C.F.R” S.A.

Refuzul de hrana Art. 54

(1) In situatia in care o persoana condamnata intentioneaza sa refuze hrana, anunta verbal sau in scris agentul supraveghetor si inainteaza acestuia eventuale cereri scrise cu privire la motivele refuzului de hrana.
(2) In cazul in care exista indicii ca persoana condamnata nu se alimenteaza, insa aceasta nu anunta verbal sau in scris ca refuza hrana, agentul supraveghetor va constata din oficiu aceasta situatie.
(3) Despre aspectele prevazute la alin. (1) sau (2), agentul supraveghetor instiinteaza de indata seful sectiei de detinere, care asculta persoana condamnata si ia masurile care se impun, daca aspectele invocate intra in aria sa de competenta. In cazul in care persoana condamnata isi mentine hotararea de a refuza hrana, seful sectiei informeaza directorul si medicul penitenciarului.
(4) Daca persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate in regimul inchis sau de maxima siguranta, seful sectiei dispune cazarea acesteia la infirmerie ori intr-o alta camera de detinere, singura sau impreuna cu alte persoane aflate in procedura prevazuta de prezentul articol, in vederea supravegherii atente si monitorizarii medicale, fara a avea asupra sa produse alimentare si din tutun.
(5) Daca persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate in regimul semideschis sau deschis, seful sectiei dispune cazarea acesteia la infirmerie, in vederea supravegherii atente si monitorizarii medicale, fara a avea asupra sa produse alimentare si din tutun.
(6) Daca persoana condamnata cazata in conditiile alin. (4) si (5) refuza sa primeasca 3 mese consecutive, seful sectiei sesizeaza directorul penitenciarului.
(7) Directorul penitenciarului asculta persoana condamnata si instiinteaza judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, daca aceasta isi mentine hotararea, cu precizarea motivelor refuzului de hrana. Din momentul instiintarii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, se considera ca persoana condamnata se afla in refuz de hrana.
(8) Daca aspectele sesizate de persoana condamnata vizeaza aspecte in legatura cu dispozitiile art. 39, 40, 56 si 104, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate are obligatia de a asculta persoana condamnata, urmand a solutiona, prin incheiere, aspectele sesizate.
(9) Daca aspectele sesizate de persoana condamnata nu vizeaza aspecte in legatura cu dispozitiile art. 39, 40, 56 si 104, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate asculta persoana condamnata.
(10) In urma ascultarii, daca persoana condamnata isi mentine refuzul de hrana, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate face propuneri directorului penitenciarului.
(11) In cazurile prevazute la alin. (3), (7)-(9), daca persoana condamnata refuza sa dea declaratie, se consemneaza despre acest lucru intr-un proces-verbal.
(12) Administratia penitenciarului are obligatia de a transfera temporar persoana aflata in refuz de hrana intr-o institutie medicala din reteaua medicala a Ministerului Sanatatii si de a instiinta familia persoanei condamnate sau o persoana apropiata acesteia, in cazul in care persoanei condamnate ii este afectata in mod grav sanatatea ori integritatea corporala datorita refuzului de a se alimenta.
(13) Daca persoana condamnata declara in fata judecatorului de supraveghere a privarii de libertate ca renunta la refuzul de hrana, este incunostintat directorul penitenciarului.

Incetarea refuzului de hrana Art. 55

Incetarea refuzului de hrana a persoanei condamnate are loc in urmatoarele situatii:
a) declaratie scrisa sau verbala;
b) acceptarea hranei, care este oferita zilnic, la orele fixate, de administratia penitenciarului;
c) constatarea faptului ca s-a alimentat, in mod direct ori pe baza investigatiilor sau determinarilor clinice de specialitate.


Capitolul V Drepturile persoanelor condamnate


Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate Art. 56

(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie si lege.
(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(4) In cazul in care persoana condamnata este transferata la un alt penitenciar, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate asculta persoana in cauza, in conditiile art. 29, sau poate solicita ascultarea acesteia de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la noul loc de detinere, care inainteaza declaratia luata.
(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane din sistemul penitenciar, in vederea aflarii adevarului.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 15 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, in tot sau in parte, si dispune anularea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului ori obliga administratia penitenciarului sa ia masurile legale care se impun;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila, dupa caz;
c) ia act de retragerea plangerii.
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul care a dispus masurile cu privire la exercitarea drepturilor.
(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(10) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(12) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.

Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor condamnate Art. 57

(1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele condamnate este asigurata de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale, care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor omului, pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele condamnate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale prevazute la alin. (2) si persoanele condamnate se desfasoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase Art. 58

(1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor condamnate nu pot fi ingradite.
(2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credintelor religioase, fara a aduce atingere libertatii credintelor religioase ale celorlalte persoane condamnate.
(3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare, pot primi vizite ale reprezentantilor cultului respectiv si pot procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.

Dreptul la informatie Art. 59

(1) Dreptul persoanelor condamnate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Accesul persoanelor condamnate la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public pentru persoanele condamnate.
(4) Dreptul persoanelor condamnate la informatii de interes public este asigurat si prin publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate.
(5) Persoanelor condamnate li se va permite sa comunice cu mass-media, cu respectarea masurilor de siguranta din penitenciar si doar daca nu exista motive intemeiate care sa interzica acest lucru din ratiuni ce tin de protectia partii vatamate, a altor persoane condamnate sau a personalului penitenciarului.

Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal Art. 60

(1) Persoana condamnata, aparatorul acesteia sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate, are acces la dosarul individual.
(2) Persoana condamnata poate obtine, la cerere, contracost, intr-un numar de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul individual.
(3) Daca persoanele condamnate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile prevazute la alin.(2) sunt suportate de catre administratia locului de detinere.
(4) Sunt considerate persoane fara mijloace banesti, persoanele condamnate care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in fisa contabila nominala sau in contul personal. Sumele cheltuite de administratia penitenciarului pentru exercitarea dreptului la petitionare sau corespondenta se recupereaza ulterior de la persoana condamnata din sumele ce le va detine in fisa contabila nominala sau in contul personal, in timpul executarii pedepsei.
(5) Aparatorul sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate poate obtine, contracost, o fotocopie a documentelor din dosarul individual.
(6) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta este solicitat de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate.
(7) Consultarea documentelor prevazute la alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.
(8) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate sunt confidentiale, potrivit legii.

Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele privind executarea pedepselor Art. 61

(1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele si deciziile emise in temeiul prezentei legi, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor condamnate, in perioada de carantina si observare dupa primirea in penitenciar.
(2) In cazul in care persoana condamnata nu vorbeste sau nu intelege limba romana, nu se poate exprima ori are deficiente de comunicare, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a informatiilor prevazute la alin. (1), prin intermediul unei persoane care poate comunica cu persoana condamnata.
(3) Textele prevederilor legale la care se face referire la alin. (1) se pun la dispozitie persoanelor condamnate, in penitenciare, in locuri accesibile.
(4) In cazul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, aducerea la cunostinta a prevederilor mentionate la alin. (1) se poate face in limba lor materna.

Asigurarea exercitarii dreptului la asistenta juridica Art. 62

(1) Persoanele condamnate beneficiaza de spatiul si facilitatile necesare asigurarii dreptului la asistenta juridica.
(2) Persoanele condamnate pot consulta avocati alesi de acestea, in orice problema de drept deduse procedurilor administrative sau judiciare.
(3) Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu respectarea confidentialitatii vizitei, sub supraveghere vizuala.

Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta Art. 63

(1) Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta ale persoanelor condamnate sunt garantate.
(2) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor nationale si internationale.
(3) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei si al raspunsurilor la petitii, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, plicurile sunt deschise, fara a fi citite, in prezenta persoanei condamnate.
(4) Corespondenta si raspunsurile la petitii au caracter confidential si nu pot fi retinute decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(5) Corespondenta si raspunsurile la petitii pot fi retinute si predate celor in drept daca exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana condamnata este instiintata in scris, cu privire la luarea acestor masuri. Retinerea si predarea celor in drept a corespondentei si a raspunsurilor la petitii in acest caz, se pot face numai pe baza dispozitiilor emise de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, prevederile art. 147 din Codul de procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator.

Masuri pentru asigurarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta Art. 64

(1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in interiorul penitenciarului.
(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii postale este insotit, in interiorul penitenciarului, de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
(4) Raspunsurile la petitii si corespondenta, adresate persoanelor condamnate, se predau de indata destinatarului, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta sunt suportate, de regula, de catre persoanele condamnate. In cazul in care aceste persoane nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia penitenciarului.
(6) Prevederile art. 60 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Dreptul la convorbiri telefonice Art. 65

(1) Persoanele condamnate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice in interiorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre persoanele condamnate.
(4) Numarul si durata convorbirilor telefonice se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul la comunicari on-line Art. 66

(1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate, se poate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte persoane.
(2) Categoriile de persoane condamnate, numarul si durata comunicarilor on-line, precum si modalitatea de acordare a acestora se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul la plimbare zilnica Art. 67

Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic plimbarea in aer liber timp de minimum o ora, in functie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate.

Dreptul de a primi vizite si dreptul de a fi informat cu privire la situatiile familiale deosebite Art. 68

(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.
(2) Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.
(3) Durata si periodicitatea vizitelor, modul de organizare a acestora, precum si calitatea persoanelor vizitatoare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.
(5) Persoanele condamnate pot comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.
(6) Persoanele condamnate sunt informate de catre administratia penitenciarului cu privire la boala grava sau decesul sotului, sotiei sau al concubinului, concubinei, precum si al unei rude apropiate, in cel mai scurt timp de la luarea la cunostinta, de catre administratia penitenciarului, de evenimentul produs.

Dreptul la vizita intima Art. 69

(1) Pot beneficia de vizita intima persoanele condamnate care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) sunt condamnate definitiv si sunt repartizate intr-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b) nu sunt in curs de judecata in calitate de inculpat;
c) exista o relatie de casatorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de casatorie sau, dupa caz, o relatie de parteneriat similara relatiilor stabilite intre soti;
d) nu au beneficiat, in ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, de permisiunea de iesire din penitenciar;
e) nu au fost sanctionate disciplinar pe o perioada de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime, sau sanctiunea a fost ridicata;
f) participa activ la programe educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala ori la munca.
(2) Persoana condamnata casatorita poate beneficia de vizita intima numai cu sotul sau sotia.
(3) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie sa fi avut o relatie similara relatiilor stabilite intre soti anterior datei primirii in penitenciar.
(4) Dovada existentei relatiei de parteneriat se face prin declaratie pe propria raspundere, autentificata de notar.
(5) Directorul penitenciarului poate aproba vizite intime intre persoane condamnate, in conditiile prezentului articol.
(6) Numarul, periodicitatea si procedura desfasurarii vizitelor intime se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul de a primi, cumpara si a detine bunuri Art. 70

(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi.
(2) Numarul si greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumparate, pastrate si folosite de catre persoanele condamnate, precum si procedura de primire, pastrare si folosire se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate pot primi sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala, ce se intocmeste la intrarea in penitenciar.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestata, sumele primite de la persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea in penitenciar sunt evidentiate in fisa contabila nominala a persoanelor condamnate si pot fi folosite pentru:
a) exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice;
b) fotocopierea documentelor de interes personal;
c) efectuarea examenului medical prevazut la art. 72 alin. (4);
d) derularea contractului de asigurari, in conditiile art. 87 alin. (2);
e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;
f) recuperarea cheltuielilor avansate de administratia penitenciarului, in conditiile art. 60 alin. (3), art. 64 alin. (5) si art. 72 alin. (5);
g) cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;
h) plata transportului pana la domiciliu, la punerea in libertate;
i) indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare.

Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri Art. 71

(1) Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri al persoanelor condamnate este garantat, fara discriminare in ceea ce priveste situatia lor juridica. Dreptul la asistenta medicala include interventia medicala, asistenta medicala primara, asistenta medicala de urgenta si asistenta medicala de specialitate. Dreptul la ingrijiri include atat ingrijirile de sanatate, cat si ingrijirile terminale.
(2) Asistenta medicala, tratamentul si ingrijirile in penitenciare se asigura, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii, la cerere sau ori de cate ori este necesar.
(3) Persoanele condamnate beneficiaza in mod gratuit, potrivit legii, de ingrijiri, tratament medical si medicamente.
(4) Serviciile de asistenta medicala, tratament, ingrijiri si medicamentele sunt asigurate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, in conditiile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, din fondurile unitatilor din sistemul administratiei penitenciare, aprobate cu aceasta destinatie, si din alte surse, potrivit legii.
(5) Acordarea asistentei medicale, a tratamentului si a ingrijirilor persoanelor condamnate se fac in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(6) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate poate solicita, contra cost, sa fie examinata, la locul de detinere, de un medic din afara sistemului penitenciar. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in dosarul medical al persoanei condamnate.

Examenul medical Art. 72

(1) Examenul medical al persoanelor condamnate se realizeaza la primirea in penitenciar si in timpul executarii pedepsei privative de libertate, in mod periodic, dispozitiile art. 71 alin. (4) aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) Examenul medical se realizeaza in conditii de confidentialitate, cu asigurarea masurilor de siguranta.
(3) In cazul in care constata urme de violenta sau persoana condamnata acuza violente, medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune si de a sesiza de indata procurorul.
(4) In cazurile prevazute la alin. (3), persoana condamnata are dreptul de a solicita sa fie examinata, in penitenciar, de un medic legist. Certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce persoana condamnata a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut la alin. (4) se suporta de catre solicitant, cu exceptia situatiei in care nu are sume de bani evidentiate in fisa contabila nominala sau in contul personal. Sumele cheltuite in acest sens de administratia penitenciarului vor fi recuperate, pe durata executarii pedepsei, de la persoana condamnata, in momentul in care in contul personal sau in fisa contabila va exista disponibil.
(6) Cu ocazia primirii in penitenciar, dupa identificarea persoanei condamnate, daca aceasta prezinta afectiuni medicale, penitenciarul adopta masurile necesare pentru asigurarea asistentei medicale in reteaua medicala proprie sau a Ministerului Sanatatii.

Asistenta medicala in cazuri speciale Art. 73

(1) Femeile condamnate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luandu-se masuri ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului, intr-o institutie medicala specializata. Administratia penitenciarului ia masuri ca, in mod exceptional, persoana condamnata, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an, si daca nu este decazuta din drepturile parintesti.
(2) Administratia penitenciarului informeaza autoritatile competente in domeniul protectiei copilului cu privire la nasterea copilului de catre o femeie condamnata, pentru a fi luate masurile care se impun.
(3) La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(4) In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijire potrivit alin. (3), acesta este incredintat, potrivit legii, unei institutii specializate, instiintandu-se, in acest sens, autoritatile competente pentru protectia copilului.
(5) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt desemnate penitenciarele care asigura conditiile necesare pentru ca mama privata de libertate, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la implinirea varstei de un an.
(6) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc penitenciarele sau spitalele-penitenciar in care vor functiona sectii speciale de psihiatrie destinate detinutilor cu tulburari psihice grave, inclusiv cele provocate de alcool sau alte substante psihoactive.
(7) In sectiile speciale de psihiatrie se asigura, de catre personal specializat, tratamentul necesar si desfasurarea programelor de interventie specifica detinutilor cu tulburari psihice grave, pentru modificarea pozitiva a personalitatii si comportamentului acestora.
(8) Regimul aplicabil detinutilor in sectiile speciale de psihiatrie este cel prevazut la art. 36.

Dreptul la asistenta diplomatica Art. 74

(1) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi vizitate de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute la alin. (1) pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau internationala competenta si pot fi vizitate de reprezentantii acesteia, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(4) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, sunt informate, la intrarea in penitenciar, cu privire la posibilitatea continuarii executarii pedepsei privative de libertate in statul de cetatenie.
(5) Persoanele condamnate care nu au cetatenie sau au alta cetatenie decat cea romana au dreptul de a solicita acordarea unei forme de protectie in Romania, in conditiile legii. Cererile de azil depuse de aceste persoane se transmit autoritatii desemnate pentru imigrari de catre administratia penitenciarului, care va asigura accesul autoritatilor competente in domeniul azilului, pentru efectuarea formalitatilor prevazute de lege.

Dreptul la incheierea casatoriei Art. 75

(1) Persoanele condamnate au dreptul la incheierea casatoriei in penitenciar, in conditiile legii. Consimtamantul viitorilor soti este luat de catre ofiterul de stare civila din cadrul serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, din cadrul primariei in a carei raza administrativ-teritoriala se gaseste penitenciarul.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a asigura conditiile necesare incheierii casatoriei.
(3) Dupa incheierea casatoriei, sotii pot beneficia de vizita intima, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.
(4) In cazul in care cei doi soti divorteaza si se recasatoresc intre ei, prevederile alin. (3) nu se aplica.
(5) In actul de casatorie, la locul incheierii casatoriei, se inscrie localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul.
(6) Persoanele condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regim semideschis sau deschis pot incheia casatoria in localitatea in care domiciliaza sau in localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, si pot primi, in acest scop, o permisiune de iesire din penitenciar de pana la 5 zile. Consimtamantul viitorilor soti este luat de catre ofiterul de stare civila din cadrul serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, din cadrul primariei localitatii in care se incheie casatoria.
(7) Permisiunea de iesire din penitenciar prevazuta la alin. (6) se acorda de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevazute la art. 98 alin. (2).

Dreptul de a vota Art. 76

(1) Persoanele condamnate isi pot exercita dreptul de a vota, daca acesta nu a fost interzis prin hotararea de condamnare.
(2) Administratia penitenciarului asigura persoanelor condamnate conditiile necesare exercitarii dreptului la vot, potrivit legii.
(3) Seful serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere si de eliberare a actelor de identitate, in situatia in care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare.

Dreptul la odihna si repausul saptamanal Art. 77

(1) Persoanelor condamnate li se asigura minimum 7 ore de somn pe zi.
(2) Persoanele condamnate care muncesc au dreptul la repaus saptamanal, potrivit legislatiei muncii.

Dreptul la munca Art. 78

Persoanelor condamnate li se poate cere sa munceasca, in raport de tipul regimului de executare, tinandu-se seama de calificarea, deprinderile si aptitudinile acestora, de varsta, starea de sanatate, masurile de siguranta, precum si de programele destinate sprijinirii formarii profesionale a acestora.

Dreptul la invatamant Art. 79

Persoanele condamnate pot fi incluse, in functie de posibilitatile penitenciarului, la cursuri de instruire scolara sau universitare, in conditiile protocolului de colaborare incheiat cu Ministerul Educatiei Nationale, tinandu-se cont de nevoile prioritare de interventie identificate, de starea de sanatate, de tipul regimului de executare si de masurile de siguranta aplicate.

Dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare Art. 80

Persoanelor condamnate li se asigura dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare, conform art. 48-50.

Obligatiile persoanelor condamnate Art. 81

Persoanele condamnate au urmatoarele obligatii:
a) sa se supuna perchezitiei cu ocazia primirii in penitenciar, precum si pe parcursul executarii pedepsei privative de libertate, ori de cate ori este necesar;
b) sa respecte regulile stabilite de administratia penitenciarului pe perioada cat au permisiune de iesire din penitenciar sau in cazul desfasurarii de activitati, fara supraveghere, in exteriorul penitenciarului;
c) sa se conformeze dispozitiilor date de organele judiciare;
d) sa respecte regulile de igiena individuala si colectiva in camera de detinere si in alte spatii comune, precum si indicatiile medicului;
e) sa intretina in mod corespunzator bunurile incredintate de administratia penitenciarului si bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca;
f) sa respecte programul zilnic;
g) sa respecte repartizarea pe camerele de detinere;
h) sa manifeste o atitudine cuviincioasa fata de orice persoana cu care intra in contact;
i) sa aiba o tinuta decenta, curata si ingrijita;
j) sa indeplineasca in bune conditii activitatile la care participa;
k) sa declare, conform realitatii, nivelul de instruire scolara sau pregatire profesionala;
l) sa respecte orice alta obligatie care rezulta din prezenta lege, din regulamentul de aplicare a acesteia, din ordinele si deciziile emise in baza acestora si din regulamentul de ordine interioara al penitenciarului.

Interdictiile persoanelor private de libertate Art. 82

Persoanelor condamnate le sunt interzise:
a) exercitarea sau incercarea de exercitare de acte de violenta asupra personalului, persoanelor care executa misiuni in penitenciar sau care se afla in vizita, asupra celorlalte persoane condamnate, precum si asupra oricaror alte persoane;
b) organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, razvratiri, acte de nesupunere pasive sau active ori alte actiuni violente, in grup, de natura sa pericliteze ordinea, disciplina si siguranta penitenciarului;
c) initierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea pedepselor privative de libertate;
d) introducerea in penitenciar, producerea, detinerea, comercializarea sau consumul de stupefiante, bauturi alcoolice ori de substante toxice sau ingerarea de medicamente fara prescriptie medicala, de natura sa creeze tulburari de comportament;
e) sustragerea in orice mod de la executarea unei sanctiuni disciplinare;
f) instigarea altor persoane condamnate la savarsirea de abateri disciplinare;
g) stabilirea de relatii cu persoane condamnate sau persoane din interiorul ori exteriorul penitenciarului, cu scopul de a impiedica infaptuirea justitiei sau aplicarea normelor regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
h) sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de munca ori apartinand penitenciarului, personalului, persoanelor care executa activitati in penitenciar sau se afla in vizita, precum si a bunurilor apartinand altor persoane, inclusiv celor condamnate;
i) prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite spatii din penitenciar, stabilite prin regulamentul de ordine interioara, precum si nerespectarea orei de revenire in penitenciar;
j) introducerea in penitenciar, procurarea, confectionarea, detinerea, schimbul, primirea, utilizarea sau transmiterea de arme, materiale explozive, obiecte si substante care pun in pericol siguranta penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor, bani, medicamente, telefoane mobile, accesorii ale telefoanelor mobile, bunuri sau alte valori, in alte conditii decat cele admise;
k) substituirea identitatii unei alte persoane;
l) impiedicarea, cu intentie, a desfasurarii programelor si activitatilor care se deruleaza in penitenciar;
m) oferirea sau darea de bani ori alte foloase personalului penitenciarului;
n) obtinerea sau incercarea de obtinere, prin violenta, constrangere, promisiuni, servicii, cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele care executa misiuni in penitenciar sau care se afla in vizita ori de la celelalte persoane condamnate, precum si de la orice alta persoana;
o) comunicarea cu exteriorul penitenciarului, in alte conditii si prin alte metode decat cele stabilite prin reglementarile in vigoare;
p) amenintarea personalului, a persoanelor care executa misiuni in penitenciar sau care se afla in vizita, a celorlalte persoane condamnate, precum si a oricaror alte persoane;
q) utilizarea in mod necorespunzator sau in alte scopuri a bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;
r) tulburarea orarului zilnic sau a linistii, inclusiv dupa ora stingerii pana la desteptare;
s) exprimarea, in public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;
s) impiedicarea sau incercarea impiedicarii aflarii adevarului in cazul incidentelor petrecute in penitenciar;
t) desfasurarea de actiuni care urmaresc aducerea de prejudicii administratiei penitenciarului sau altor persoane;
t) autoagresiunea in orice mod si prin orice mijloace;
u) practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obtine foloase;
v) fumatul in alte locuri decat cele permise;
x) orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnitatii umane prin deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectie HIV/SIDA, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii in conditii de egalitate a drepturilor fundamentale;
y) desfasurarea oricaror alte actiuni interzise prin prezenta lege.


Capitolul VI - Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate


Regimul de prestare a muncii Art. 83

(1) Munca persoanelor condamnate in penitenciare se realizeaza:
a) in regim de prestari de servicii pentru persoane fizice sau persoane juridice, in interiorul ori exteriorul penitenciarului;
b) in regie proprie;
c) pentru activitati cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului;
d) in caz de calamitate;
e) in caz de voluntariat;
f) in alte cazuri, in conditiile legii.
(2) Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate in folosirea la munca a persoanelor condamnate.
(3) In conditiile stabilite de regulamentul de aplicare a prezentei legi, se presteaza de catre persoanele condamnate tipul de regim de munca prevazut la alin. (1) lit.a) – e).
(4) Persoana condamnata care, in timpul executarii pedepsei privative de libertate, a devenit incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale, beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile legii.
(5) Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica in mod corespunzator si persoanelor condamnate.
(6) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii pedepsei privative de libertate sunt recunoscute, in conditiile legii.

Munca prestata in cazuri speciale Art. 84

Femeile condamnate care sunt insarcinate, cele care au nascut in perioada executarii pedepsei privative de libertate si au in ingrijire copii in varsta de pana la un an nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta risc pentru sanatatea sau integritatea acestora.

Durata muncii prestate Art. 85

Durata muncii prestate de persoanele condamnate este cea prevazuta de legislatia muncii.

Plata muncii prestate Art. 86

(1) Veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestata nu constituie venituri salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.
(2) Veniturile realizate nu pot fi mai mici decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in raport cu programul de munca.
(3) Munca prestata in conditiile art. 83 alin. (1) lit. c) - e) nu este remunerata.

Repartizarea veniturilor Art. 87

(1) Veniturile prevazute la art. 86 se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care se afla persoana condamnata si se repartizeaza dupa cum urmeaza:
a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, la Trezoreria Statului, urmand sa fie incasat in momentul punerii in libertate;
b) 60% din venit revine administratiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei condamnate posibilitatea incheierii unui contract de asigurare privind contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestata, pe perioada executarii pedepsei privative de libertate. Plata contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevazuta la alin. (1) lit. a) repartizata pe numele persoanei condamnate.
(3) In cazul in care persoana condamnata a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1) lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.

Recuperarea pagubelor Art. 88

(1) Persoanele condamnate raspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor in penitenciar sau la locul de munca.
(2) Prejudiciul cauzat administratiei penitenciarului se repara pe baza ordinului de imputare emis de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.
(3) Impotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face contestatie in termen de 15 de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria in circumscriptia careia este situat penitenciarul. Hotararea judecatoriei este definitiva.
(4) Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor incredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.
(5) Sumele stabilite si avansate de administratia penitenciarului in conditiile prevazute la alin. (2), precum si la art. 60 alin. (3), art. 64 alin. (5), art. 72 alin. (5) se retin din cota de 90% repartizata pe numele persoanei condamnate conform art. 87 alin. (1) lit. a).


Capitolul VII Activitatile educative, de asistenta psihologica si asistenta sociala, instruirea scolara, invatamantul universitar si formarea profesionala a persoanelor condamnate


Activitatile educative, de asistenta psihologica si asistenta sociala Art. 89

(1) Activitatile educative, de asistenta psihologica si asistenta sociala se organizeaza in fiecare penitenciar si au ca scop reintegrarea sociala a persoanelor condamnate.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se desfasoara cu un numar corespunzator de specialisti: educatori, preoti, agenti tehnici, monitori sportivi, precum si psihologi si asistenti sociali.
(3) Pentru fiecare persoana condamnata, la depunerea in penitenciar, in perioada de carantina si observare, se realizeaza o evaluare multidisciplinara, din perspectiva educationala, psihologica si sociala.
(4) Pentru persoanele condamnate, in functie de concluziile evaluarii prevazute la alin.(3), se intocmeste Planul individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica, cu respectarea nevoilor prioritare de interventie si consultarea persoanei condamnate. Planul individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica se completeaza si se modifica ori de cate ori este necesar.
(5) Includerea persoanelor condamnate in activitatile recomandate in Planul individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica se realizeaza tinand cont de nevoile identificate, regimul de executare a pedepsei privative de libertate si momentul traseului executional.
(6) In fiecare penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este asigurat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, din subventii bugetare, venituri proprii, precum si din sponsorizari sau donatii.
(7) Persoanele condamnate care muncesc pot participa la activitatile prevazute in prezentul capitol, cu respectarea programului de munca.
(8) Conditiile privind organizarea si desfasurarea activitatilor educative, de asistenta psihologica si asistenta sociala, instruire scolara, invatamant universitar si formare profesionala a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Instruirea scolara Art. 90

(1) In sistemul penitenciar se organizeaza cursuri de scolarizare pentru formele de invatamant general obligatoriu si pot fi organizate cursuri si pentru alte forme de invatamant prevazute de legea educatiei.
(2) Cursurile de scolarizare a persoanelor condamnate se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei Nationale, impreuna cu Ministerul Justitiei, cu personal didactic asigurat si salarizat de inspectoratul scolar, in conditiile legii, prin bugetele unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala este situat penitenciarul.
(3) In continutul diplomelor nu se fac mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor de scolarizare in perioada executarii pedepsei privative de libertate.
(4) Cheltuielile legate de instruirea scolara sunt suportate de catre Ministerul Educatiei Nationale si Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Accesul la programe de studii universitare Art. 91

(1) Persoanele condamnate pot urma programe de studii universitare la distanta sau in forma frecventei reduse.
(2) La programele de studii universitare in forma frecventei reduse pot participa numai persoanele condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regimul deschis.
(3) Cheltuielile aferente accesului si participarii la programele de studii universitare sunt suportate de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.

Formarea profesionala Art. 92

(1) Formarea profesionala a persoanelor condamnate se realizeaza, in functie de optiunile si aptitudinile lor, prin programe de initiere, calificare, recalificare, perfectionare si specializare, stabilite de administratia penitenciarului, in colaborare cu personalul specializat al agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si cu alti furnizori de formare profesionala acreditati.
(2) In continutul certificatului de absolvire nu se fac mentiuni cu privire la desfasurarea cursurilor in perioada executarii pedepsei privative de libertate.
(3) Cursurile se organizeaza in spatii anume destinate din cadrul penitenciarelor sau ale furnizorilor de formare profesionala acreditati, in conditiile stabilite prin acorduri incheiate intre administratia penitenciarului si fiecare furnizor.
(4) Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.
(5) Persoanele condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regimul deschis pot participa, in exteriorul penitenciarului, la cerere, cu aprobarea directorului penitenciarului, si la alte tipuri de formare profesionala decat cele prevazute la alin. (1).
(6) Cheltuielile legate de formarea profesionala prevazuta la alin. (5) sunt suportate de persoana condamnata sau de alte persoane fizice sau juridice.

Dispozitii speciale privind femeile si tinerii condamnati Art. 93

(1) Femeilor si tinerilor condamnati li se asigura conditii pentru participarea la activitati educative, de asistenta psihologica si asistenta sociala adecvate nevoilor si personalitatii lor.
(2) Dispozitiile art. 90-92 se aplica in mod corespunzator.

Dispozitii speciale privind persoanele condamnate care prezinta dizabilitati Art. 94

(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului dispun masuri specifice pentru protectia sanatatii fizice si psihice a persoanelor condamnate care prezinta dizabilitati.
(2) Persoanelor condamnate care prezinta dizabilitati li se asigura conditii pentru participarea la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase adecvate nevoilor si personalitatii lor, in functie de optiunile si aptitudinile lor.
(3) Activitatile de formare profesionala a persoanelor condamnate care prezinta dizabilitati pot fi organizate de administratia penitenciarului, in colaborare cu personalul specializat din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.
(4) Dispozitiile art. 90-92 se aplica in mod corespunzator.


Capitolul VIII - Liberarea conditionata


Conditiile de acordare a liberarii conditionate Art. 95

Persoana condamnata poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei privative de libertate, daca indeplineste conditiile prevazute la art. 99 sau, dupa caz, la art. 100 din Codul penal.

Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate si/sau a instruirii scolare si formarii profesionale Art. 96

(1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata, se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca;
b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata, se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
c) in cazul in care munca este prestata pe timpul noptii, se considera 3 zile executate pentru doua nopti de munca;
d) in cazul participarii la cursurile de scolarizare pentru formele de invatamant general obligatoriu, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui an scolar;
e) in cazul participarii la cursurile de calificare ori recalificare profesionala, se considera 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate.
(2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata.

Procedura de acordare a liberarii conditionate Art. 97

(1) Liberarea conditionata se acorda potrivit procedurii prevazute in Codul de procedura penala, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare conditionata.
(2) Comisia pentru liberare conditionata este alcatuita din judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care este si presedintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala si un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in circumscriptia caruia se afla penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigura de catre seful serviciului evidenta din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia formuleaza propuneri de liberare conditionata a persoanei condamnate, tinand seama de:
a) fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de partea din durata pedepsei care este considerata ca executata, conform art. 96;
b) regimul de executare a pedepsei privative de libertate in care este repartizata;
c) indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare, in afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
d) conduita persoanei condamnate si eforturile acesteia pentru reintegrare sociala, in special in cadrul muncii prestate, a activitatilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, precum si responsabilitatile incredintate, recompensele acordate si sanctiunile disciplinare aplicate;
e) antecedentele sale penale.
(4) In activitatea sa, comisia tine cont si de rezultatele aplicarii instrumentelor-standard de evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti, aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Persoana condamnata este adusa in fata comisiei pentru liberare conditionata, cu exceptia situatiilor in care prezinta afectiuni medicale confirmate de medic, care nu permit prezentarea sa. In acest caz, persoana condamnata poate depune inscrisuri.
(6) Propunerea comisiei pentru liberare conditionata este cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, care cuprinde pozitia membrilor comisiei fata de propunerea de liberare.
(7) La procesul-verbal de propunere a liberarii conditionate se anexeaza, prin grija consilierului de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in circumscriptia caruia se afla penitenciarul, recomandarile cu privire la masurile de supraveghere si obligatiile prevazute la art.101 din Codul penal care pot fi aplicate de catre instanta de judecata, in cazul in care restul de pedeapsa ramas neexecutat la data liberarii persoanei condamnate este de 2 ani sau mai mare.
(8) Dispozitiile alin. (7) nu se aplica persoanelor condamnate de cetatenie straina, fata de care s-a dispus pedeapsa complementara prevazuta la art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.
(9) Persoana condamnata poate prezenta, in fata comisiei pentru liberare conditionata, dovezi ca si-a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare ori s-a aflat in imposibilitatea indeplinirii acestor obligatii.
(10) Procesul-verbal prevazut la alin. (6), impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, iar procesul-verbal se comunica de indata persoanei condamnate.
(11) In cazul in care comisia pentru liberare conditionata constata ca persoana condamnata nu intruneste conditiile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal intocmit potrivit alin. (6) fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. In cazul in care cererea de liberare conditionata este formulata inainte de indeplinirea conditiei privind indeplinirea fractiunii prevazute de Codul penal, iar perioada ramasa de executat pana la implinirea acestei fractiuni este mai mare de un an, termenul stabilit de comisie va fi data implinirii fractiunii prevazute de Codul penal. In cazul in care perioada ramasa de executat pana la implinirea acestei fractiuni este mai mica de un an, termenul fixat de comisie poate depasi data implinirii fractiunii prevazute de Codul penal, dar nu poate fi mai mare de un an. Totodata, comisia comunica, de indata, procesul-verbal persoanei condamnate, care are posibilitatea ca, in termen de 3 zile de la aducerea la cunostinta, sub semnatura, sa se adreseze, cu cerere de liberare conditionata, judecatoriei in circumscriptia careia se afla penitenciarul.
(12) Metodologia de lucru a comisiei pentru liberare conditionata este stabilita prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(13) In vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate sau poate solicita copii ale actelor si documentelor din acesta.


Capitolul IX - Recompense, abateri si sanctiuni disciplinare


Tipurile recompenselor Art. 98

(1) Persoanelor condamnate care au o buna conduita si au dovedit staruinta in munca sau in cadrul activitatilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, li se pot acorda urmatoarele recompense:
a) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;
b) suplimentarea numarului convorbirilor on-line;
c) suplimentarea drepturilor la pachete si/sau vizite;
d) suplimentarea dreptului la vizita intima, cu indeplinirea conditiilor prevazute la art. 69, cu exceptia alin. (1) lit. d);
e) permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
f) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;
g) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.
(2) Recompensele prevazute la alin. (1) lit. a)-e) pot fi acordate de o comisie formata din director, care este si presedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, la propunerea personalului care desfasoara activitati directe cu persoanele condamnate, cu avizul sefului sectiei unde sunt detinute. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numita in acest sens de directorul penitenciarului.
(3) Recompensele prevazute la alin. (1) lit. f) si g) pot fi acordate de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevazute la alin. (2).
(4) Totalul zilelor acordate anual persoanelor condamnate pentru permisiunea de iesire din penitenciar nu poate depasi 30 zile, in situatia schimbarii regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(5) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor poate dispune, in situatii temeinic justificate, anularea recompenselor acordate de comisia prevazuta la alin. (2).

Permisiunea de iesire din penitenciar Art. 99

(1) Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata, in conditiile art. 98, in urmatoarele cazuri:
a) prezentarea persoanei condamnate, in vederea ocuparii unui loc de munca dupa punerea in libertate;
b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;
c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;
e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului sau sotiei, unui copil, parinte, frate sau sora ori bunic sau bunica.
(2) Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis.
(3) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, pentru cazurile prevazute la alin.(1) lit.a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regim semideschis.
(4) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedeapsa privativa de libertate in regim deschis.
(5) Permisiunea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut la alin. (1) lit. e), poate fi acordata, pe o durata de cel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate, cu exceptia celor care executa pedeapsa privativa de libertate in regim de maxima siguranta, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 98 alin. (1).
(6) Solicitarea pentru iesirea din penitenciar va fi insotita de precizarea, de catre detinut, a locului unde urmeaza sa se deplaseze, itinerariul urmat, precum si mijloacele financiare de care dispune pe durata permisiunii de iesire din penitenciar.

Abateri disciplinare Art. 100

(1) Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. a)-c) si la art. 82 lit. a)-p), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. a)-p), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii prevazute ca abateri foarte grave in alte acte normative.
(2) Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. d)-f) si la art. 82 lit. q)-t), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. q)-t), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii prevazute ca abateri grave in alte acte normative.
(3) Constituie abateri disciplinare usoare incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. g)-l) si la art. 82 lit. u)-x), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. u)-x), precum si a celor prevazute ca abateri usoare in alte acte normative.

Sanctiuni disciplinare Art. 101

(1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala sau exercitarea drepturilor la aparare, petitionare, corespondenta si asistenta medicala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Aplicarea sanctiunilor disciplinare persoanelor condamnate nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la vot, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare, dreptul la plimbarea zilnica si dreptul la odihna.
(3) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. d)-f) nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(4) Medicul aduce la cunostinta si face recomandari presedintelui comisiei de disciplina in situatia existentei oricarui motiv medical de impiedicare a aplicarii si executarii sanctiunii prevazute la alin. (1) lit. f). Personalul medical al penitenciarului viziteaza, ori de cate ori este necesar, persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.
(5) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise. Pentru fiecare abatere disciplinara poate fi aplicata numai una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1).
(6) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiuni disciplinare.

Constatarea abaterilor disciplinare Art. 102

(1) Abaterile disciplinare se constata, din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane, de catre personalul administratiei penitenciarului si se consemneaza intr-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
(3) Rapoartele de incident referitoare la abaterile disciplinare constatate in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale se depun la seful de sectie unde este detinuta persoana condamnata, nu mai tarziu de prima zi lucratoare.

Procedura disciplinara Art. 103

(1) Procedura disciplinara se declanseaza de catre seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care inainteaza raportul de incident comisiei de disciplina, in termen de 24 de ore.
(2) Comisia de disciplina este formata din directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, in calitate de presedinte, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala si un ofiter desemnat de directorul penitenciarului, in calitate de membri. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numita in acest sens de directorul penitenciarului.
(3) Directorul penitenciarului desemneaza una sau mai multe persoane din cadrul personalului penitenciarului, altele decat supraveghetorii, sa efectueze cercetarea prealabila. Persoana desemnata sau persoanele desemnate aduc la cunostinta detinutului motivul declansarii procedurii disciplinare si faptul ca poate propune administrarea de probe. Dispozitiile art. 61 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(4) In termen de 10 zile de la sesizarea comisiei de disciplina, persoana desemnata prezinta acesteia rezultatele cercetarii prealabile. Cercetarea prealabila are ca scop lamurirea incidentului sub toate aspectele si presupune audierea persoanei condamnate cercetate si verificarea apararilor acesteia.
(5) In termen de 10 zile de la primirea rezultatelor cercetarii prealabile, comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
(6) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de natura si modul de comitere a abaterii, de persoana si starea de sanatate a condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii disciplinare.
(7) Hotararea comisiei de disciplina se comunica persoanei condamnate de indata, sub semnatura, de catre secretarul comisiei de disciplina, cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia.
(8) In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, informeaza directorul penitenciarului in vederea sesizarii organului de urmarire penala competent.

Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina Art. 104

(1) Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.
(2) Plangerea formulata conform alin. (1) suspenda executarea sanctiunilor disciplinare.
(3) Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod obligatoriu.
(4) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(5) Dispozitiile art. 56 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(6) In vederea solutionarii plangerii, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane condamnate sau oricarei alte persoane care desfasoara activitati in sistemul penitenciar.
(7) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila, dupa caz;
c) ia act de retragerea plangerii.
(8) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(10) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea si suspenda executarea acesteia.
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora. Contestatiile se solutioneaza de urgenta si cu precadere.
(12) Instanta audiaza in mod obligatoriu persoana condamnata, dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) aplicandu-se in mod corespunzator.
(13) Competenta de solutionare a contestatiei apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(14) Hotararea judecatoriei este definitiva.


Capitolul X - Documente intocmite de administratia penitenciarului


Dosarul individual al persoanei condamnate Art. 105

(1) Administratia penitenciarului completeaza, pentru fiecare persoana condamnata, dosarul prevazut la art. 43 alin. (2) cu documentarul penal, dosarul de educatie si asistenta psihosociala, dosarul disciplinar, dosarul de cereri a carui competenta de solutionare revine penitenciarului, precum si cu fisa medicala.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) constituie dosarul individual al persoanei condamnate.
(3) Modul de gestionare si documentele cuprinse in dosarul individual sunt stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Registrele privind persoanele condamnate Art. 106

(1) Administratia fiecarui penitenciar intocmeste urmatoarele registre privind persoanele condamnate:
a) registrul de evidenta a primirii persoanelor condamnate, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost primita in penitenciar;
b) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor condamnate, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost pusa in libertate;
c) registrul de evidenta privind utilizarea mijloacelor de imobilizare, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora aplicarii si incetarii aplicarii mijloacelor de imobilizare, inclusiv privind cazarea in camera de protectie.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului adopta masurile tehnice si organizatorice necesare protejarii datelor cu caracter personal ale persoanelor condamnate.


Titlul IV - Executarea masurilor preventive privative de libertate



Capitolul I - Executarea masurilor preventive privative de libertate in centrele de retinere si arestare preventiva


Organizarea centrelor de retinere si arestare preventiva Art. 107

(1) Centrele de retinere si arestare preventiva se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Afacerilor Interne si se infiinteaza prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(2) Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si masurile necesare pentru siguranta acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(3) Prin ordin comun al ministrului afacerilor interne si al ministrului justitiei se stabilesc penitenciarele, centrele de arestare preventiva, centrele educative si centrele de detentie in a caror circumscriptie functioneaza centrele de retinere si arestare preventiva.

Executarea retinerii si arestarii preventive Art. 108

In centrele de retinere si arestare preventiva se executa retinerea si arestarea preventiva in cursul urmaririi penale.

Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva Art. 109

(1) Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva a persoanelor fata de care s-au dispus masuri preventive privative de libertate se face pe baza ordonantei prin care s-a dispus masura retinerii sau, dupa caz, a mandatului de arestare preventiva, dupa stabilirea identitatii acestora.
(2) Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva a persoanelor condamnate, arestate preventiv, in curs de judecata sau fata de care au fost luate masuri educative, transferate din penitenciar, centru de arestare preventiva sau centru de detentie, in conditiile art. 45 alin. (6), se face in baza mandatului de executare a pedepsei sau a masurii privative de libertate ori a hotararii de internare ramase definitiva, insotite de dosarul individual prevazut la art. 105 alin. (2).
(3) Prin regulamentul de aplicare a prezentei legi se stabilesc documentele care trebuie sa insoteasca persoana retinuta sau arestata preventiv cu ocazia primirii in centrele de retinere si arestare preventiva.

Aplicarea unor dispozitii Art. 110

(1) Prevederile titlului I, titlului II, precum si ale capitolelor II, IV-VI si IX din titlul III, in masura in care nu contravin dispozitiilor din prezentul titlu, se aplica in mod corespunzator, cu exceptia urmatoarelor dispozitii privind:
a) perioada de carantina si observare, prevazuta la art. 44;
b) dreptul la vizita intima, prevazut la art. 69 si la art. 75 alin. (3);
c) dreptul la invatamant, prevazut la art. 79;
d) suplimentarea dreptului la vizita intima, prevazuta la art. 98 alin. (1) lit. d);
e) permisiunea de iesire din penitenciar, prevazuta la art. 75 alin. (7) si la art. 98 alin. (1) lit. e)-g);
f) cazarea temporara in camera de protectie.
(2) Dreptul persoanei arestate preventiv in cursul urmaririi penale de a primi vizite si de a comunica cu mass-media poate fi realizat numai cu acordul procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
(3) Dreptul la aparare este garantat.
(4) Recompensele sunt acordate, iar sanctiunile disciplinare se dispun de o comisie desemnata, anual, de seful unitatii, formata din unul dintre adjunctii acestuia, in calitate de presedinte, seful centrului de retinere si arestare preventiva, un ofiter cu studii juridice, in calitate de membri, si un secretar.

Regimul de executare a masurilor preventive privative de libertate Art. 111

(1) Persoanele retinute sau arestate preventiv aflate in centrele de retinere si arestare preventiva se supun unui regim propriu de executare, in vederea unei bune desfasurari a procesului penal, cu respectarea drepturilor fundamentale.
(2) Persoanele aflate in centrele de retinere si arestare preventiva sunt cazate, de regula, in comun, putand presta munca, la cerere, in interesul centrului si putand beneficia de asistenta psihologica si moral-religioasa, in interiorul centrului, sub paza si supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare si de cazarmament, normele de echipare si durata de folosinta a tinutei, precum si normele minime de hrana ale persoanelor aflate in centrele de retinere si arestare preventiva se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 107 alin. (2).
(4) Persoanele arestate preventiv poarta tinuta civila.

Munca persoanelor retinute sau arestate preventiv aflate in centrele de retinere si arestare preventiva Art. 112

(1) Persoanele aflate in centrele de retinere si arestare preventiva pot presta munca neremunerata, la cererea lor, in interesul locului de detinere, cu acordul procurorului care efectueaza urmarirea penala sau supravegheaza efectuarea urmaririi penale.
(2) Persoanele aflate in centrele de retinere si arestare preventiva pot fi retrase de la munca la solicitarea procurorului care efectueaza urmarirea penala sau supravegheaza efectuarea urmaririi penale, ori in cazul in care este pusa in pericol siguranta centrului, cu informarea procurorului.
(3) Masura retragerii de la munca se dispune prin decizie a sefului centrului de retinere si arestare preventiva.
(4) Activitatile ce pot fi prestate in interesul locului de detinere se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Ascultarea persoanelor retinute sau arestate preventiv aflate in centrele de retinere si arestare preventiva Art. 113

(1) Ascultarea persoanelor retinute sau arestate preventiv aflate in centrele de retinere si arestare preventiva de catre organele de urmarire penala, care instrumenteaza cauza in care acestia au fost retinuti sau arestati preventiv, se face in conditiile prevazute de Codul de procedura penala si regulamentul prevazut la art. 107 alin. (2).
(2) Ascultarea detinutilor aflati in centrele de retinere si arestare preventiva se realizeaza cu acordul procurorului, in conditiile art. 51, care se aplica in mod corespunzator.

Registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv Art. 114

Administratia fiecarui centru de retinere si arestare preventiva intocmeste urmatoarele registre privind persoanele retinute sau arestate preventiv:
a) registrul de evidenta a primirii si punerii in libertate a persoanelor retinute sau arestate preventiv in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana retinuta sau arestata a fost primita in centru, precum si anul, luna, ziua si ora la care aceasta a fost pusa in libertate;
b) registrul de evidenta privind utilizarea mijloacelor de imobilizare, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora utilizarii mijloacelor de imobilizare, anul, luna, ziua si ora autorizarii utilizarii lor de catre directorul penitenciarului, tipul mijlocului de imobilizare folosit, anul, luna, ziua si ora incetarii utilizarii mijlocului de imobilizare;
c) alte registre de evidentiere a activitatilor desfasurate cu persoanele retinute sau arestate preventiv, pe care trebuie sa le intocmeasca administratia centrului de retinere si arestare preventiva, stabilite prin regulamentul prevazut la art. 107 alin. (2).

Transferarea persoanelor arestate preventiv in penitenciar Art. 115

(1) Dupa trimiterea in judecata, persoanele arestate preventiv sunt transferate in penitenciar.
(2) Persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata care au fost selectionate pentru a presta activitati in interesul centrului pot fi mentinute, cu acordul lor, pe o perioada de maximum 6 luni, in centrul de retinere si arestare preventiva.
(3) Persoanele arestate preventiv aflate in cursul urmaririi penale pot fi transferate, temporar, in penitenciarele-spital, daca se afla intr-una dintre urmatoarele situatii:
a) organul de urmarire penala a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice;
b) sufera de o afectiune medicala care necesita internare si poate fi tratata in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3) lit. b), transferarea temporara se face cu aprobarea directorului penitenciarului-spital, tinand seama si de gradul de ocupare a penitenciarului-spital.
(5) Daca, pe parcursul internarii in penitenciarul-spital, se impune internarea persoanei arestate preventiv aflate in curs de urmarire penala intr-un spital din reteaua sanitara publica, organele de politie din cadrul structurii teritoriale pe raza careia se afla unitatea medicala asigura paza si supravegherea persoanei private de libertate.
(6) Transferul persoanelor arestate preventiv in conditiile prezentului articol se dispune de catre seful centrului de retinere si arestare preventiva.

Refuzul de hrana Art. 116

In cazul in care o persoana aflata in centrul de retinere si arestare preventiva refuza hrana, dispozitiile art. 54 aplicandu-se in mod corespunzator, cu exceptia prevederilor referitoare la cazare.

Regimul minorilor arestati Art. 117

(1) Persoanele minore retinute sau arestate preventiv sunt cazate, de regula, in comun, separat de persoanele adulte.
(2) Pe timpul executarii arestarii preventive, minorului i se acorda asistenta psihologica, in conditiile stabilite prin regulamentul prevazut la art. 107 alin. (2), in vederea diminuarii efectelor negative ale privarii de libertate asupra dezvoltarii sale fizice, psihice sau morale.
(3) In masura in care nu se impiedica buna desfasurare a procesului penal, minorului i se asigura posibilitatea mentinerii legaturii cu persoanele de care este legat prin relatii familiale sau puternice legaturi afective, prin suplimentarea dreptului la vizite, convorbiri telefonice sau on-line.
(4) Prevederile titlului II, precum si ale capitolelor I, IV,V,VII, VIII si IX din titlul V referitoare la conditiile de detentie, drepturi si obligatii, recompense si sanctiuni, mijloacele de imobilizare si utilizarea acestora, in masura in care nu contravin dispozitiilor din acest titlu, se aplica in mod corespunzator, cu exceptia urmatoarelor dispozitii privind:
a) perioada de carantina si observare, prevazuta la art. 157;
b) obligatia de a urma cursurile invatamantului general obligatoriu, prevazut la art. 161 alin. (2) si (3);
c) vizita intima, prevazuta la art. 162 alin. (4);
d) recompensele, prevazute la art. 170 alin. (1) lit. d)-h);
e) obligatiile, prevazute la art. 172 alin. (2);
f) masurile de siguranta a centrelor educative, prevazute la art. 175;
g) masurile de siguranta a centrelor de detentie, prevazute la art. 176.
(5) In timpul arestarii preventive, dreptul la educatie este restrans pentru motive privind desfasurarea in bune conditii a procesului penal.
(6) Acordarea recompenselor si aplicarea sanctiunilor disciplinare se fac in conditiile art. 110 alin.(4), iar munca minorilor arestati preventiv se desfasoara in conditiile art. 112.
(7) Drepturile minorilor arestati preventiv pot fi suplimentate in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.

Accesul la biblioteca Art. 118

(1) In fiecare centru de retinere si arestare preventiva functioneaza o biblioteca.
(2) Fondul de carte este asigurat de administratia centrului de retinere si arestare preventiva din subventii de la bugetul de stat, precum si din sponsorizari si donatii.

Persoanele condamnate aflate in centrele de retinere si arestare preventiva Art. 119

Dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator si persoanelor condamnate aflate temporar la solicitarea organelor judiciare in centrele de retinere si arestare preventiva.


Capitolul II - Executarea masurilor preventive privative de libertate in centrele de arestare preventiva si in sectiile de arestare preventiva in penitenciare


Centrele de arestare preventiva Art. 120

(1) In cursul judecatii, arestarea preventiva se executa in sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sau in centrele de arestare preventiva de pe langa penitenciare, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) In sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sunt detinute si persoanele condamnate care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza.
(3) Persoanelor prevazute la alin. (2) li se aplica prevederile titlului I, precum si cele ale capitolului II din titlul III, referitor la siguranta penitenciarelor.
(4) Centrele de arestare preventiva se infiinteaza prin hotarare a Guvernului.
(5) Prin ordin al ministrului justitiei se stabilesc penitenciarele in a caror circumscriptie functioneaza centrele de arestare preventiva, precum si regulamentul de organizare si functionare a acestora.
(6) Masurile necesare pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3).

Executarea arestarii preventive in cursul judecatii Art. 121

(1) Primirea in centrele de arestare preventiva sau in penitenciare a persoanelor arestate preventiv in curs de judecata se face pe baza mandatului de arestare prevazut la art. 2 alin. (4), dupa stabilirea identitatii acestora.
(2) Centrele de arestare preventiva si sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sunt obligate sa asigure exercitarea drepturilor prevazute in Codul de procedura penala.
(3) Dispozitiile art. 110 alin. (1) se aplica in mod corespunzator, cu exceptia lit. a).

Regimul arestatilor preventiv Art. 122

(1) Persoanele arestate preventiv sunt cazate, de regula, in comun, pot desfasura activitati educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, instruire scolara si formare profesionala, in grupuri, in interiorul centrului de arestare preventiva sau al penitenciarului, sub paza si supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(2) Persoanele arestate preventiv pot presta, la cererea lor, o munca in interiorul sau exteriorul centrului de arestare preventiva sau al penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului.
(3) Dispozitiile art. 34 alin. (2) se aplica in mod corespunzator si persoanelor arestate preventiv in curs de judecata.

Regimul arestatilor minori Art. 123

(1) In cursul judecatii, minorii arestati preventiv executa masura preventiva in centre de detentie sau in centre de arestare preventiva.
(2) Pentru prezentarea in fata organelor judiciare, minorii arestati preventiv pot fi transferati in sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare pentru o perioada de maximum 10 zile, fiind cazati separat de majori.
(3) In intervalul prevazut la alin. (2), minorii executa masura arestarii preventive cu respectarea particularitatilor varstei, cu asigurarea asistentei psihosociale necesare, pentru a nu fi prejudiciata dezvoltarea lor fizica, psihica sau morala.
(4) La implinirea varstei de 18 ani, minorul arestat ramane sau este transferat in centrul de detentie.
(5) Dispozitiile art. 117 se aplica in mod corespunzator, cu exceptia alin. (4) lit. a) si g).
(6) Minorii arestati preventiv presteaza munca numai la cererea lor, dispozitiile art. 163 aplicandu-se in mod corespunzator.


Capitolul III - Executarea masurii preventive a arestului la domiciliu


Temeiul legal al executarii arestului la domiciliu Art. 124

(1) Arestul la domiciliu se executa in temeiul incheierii judecatorului de drepturi si libertati, judecatorului de camera preliminara sau instantei de judecata, pronuntate in conditiile prevazute de Codul de procedura penala.
(2) In situatia in care, cu ocazia dispunerii masurii arestului la domiciliu, se stabileste ca inculpatul sa poarte un dispozitiv electronic de supraveghere, potrivit art. 221 alin. (3) din Codul de procedura penala, modul de utilizare a acestuia, precum si conditiile referitoare la transmiterea, modificarea si stocarea datelor obtinute prin supravegherea electronica se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Organul de supraveghere Art. 125

Indeplinirea obligatiilor impuse de judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, impuse in sarcina inculpatului, fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu, este supravegheata de organul de politie, denumit in continuare organ de supraveghere, in a carui circumscriptie se afla imobilul in care locuieste inculpatul, stabilit prin incheiere.

Imobilul in care se executa arestul la domiciliu Art. 126

Prin imobil in care se executa arestul la domiciliu, prevazut la art. 221 alin. (1) din Codul de procedura penala, se intelege locuinta inculpatului, incaperea, dependinta sau locul imprejmuit tinand de acestea.

Cazuri urgente Art. 127

Se afla in situatia prevazuta la art. 221 alin. (7) din Codul de procedura penala, inculpatul care a parasit imobilul pentru a salva de la un pericol imediat viata, integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altei persoane sau un bun important al sau ori al altei persoane sau un interes general. In aceste situatii, organul de supraveghere verifica realitatea si temeinicia motivelor invocate.

Comunicarea masurilor privind arestul la domiciliu Art. 128

Incheierile organului judiciar cu privire la luarea, prelungirea, incetarea, revocarea, inlocuirea arestului la domiciliu, precum si cele privind permisiunea de parasire a imobilului se comunica, de indata, organului de supraveghere.

Executarea supravegherii arestului la domiciliu Art. 129

(1) La primirea incheierii, organul de supraveghere desemneaza reprezentanti care se deplaseaza, de indata, la locuinta inculpatului, il legitimeaza si identifica persoanele care locuiesc in mod obisnuit cu acesta sau care se afla in ingrijirea sa, incheie proces-verbal in acest sens, dupa care comunica judecatorului de drepturi si libertati, judecatorului de camera preliminara sau instantei de judecata inceperea activitatilor de supraveghere.
(2) Dupa consultarea inculpatului, organul de supraveghere intocmeste un program care cuprinde modul de executare a arestului la domiciliu, obligatia de informare in situatia parasirii locuintei in cazuri urgente, precum si, dupa caz, conditiile de parasire, deplasare si revenire la locuinta, care i se comunica, de indata, sub semnatura.
(3) Organul de supraveghere dispune efectuarea, periodic ori la sesizare, de vizite inopinate, in orice moment al zilei, la locuinta inculpatului sau in locurile stabilite prin incheierea judecatorului de drepturi si libertati, judecatorului de camera preliminara sau instantei de judecata, pentru verificarea respectarii masurii si a obligatiilor de catre persoana supravegheata. Efectuarea de vizite inopinate de catre organul de supraveghere este adusa de indata la cunostinta judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata, dupa caz.
(4) Organul de urmarire penala, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata incunostinteaza organul de supraveghere ori de cate ori il cheama pe inculpat, aratand data, ora si locul chemarii. In acest caz, itinerariul si conditiile de deplasare se stabilesc de organul de supraveghere si sunt aduse la cunostinta inculpatului pe baza de semnatura. In cazul in care inculpatul nu se prezinta, organul judiciar incunostinteaza de indata organul de supraveghere.
(5) Verificarile cu privire la respectarea masurii si a obligatiilor de catre inculpat, efectuate de organele de supraveghere, se materializeaza in procese-verbale care se depun la dosarul individual.

Procedura in caz de imposibilitate a punerii in executare a masurii Art. 130

In cazul in care organul de supraveghere constata ca incheierea prin care s-a dispus masura arestului la domiciliu nu poate fi pusa in executare, procedeaza in conformitate cuprevederile art. 131.

Procedura de sesizare in cazul nerespectarii cu rea-credinta a masurii si a obligatiilor Art. 131

(1) In cazul in care organul de supraveghere constata nerespectarea cu rea-credinta a masurii si a obligatiilor impuse inculpatului, intocmeste o sesizare motivata pe care o inainteaza, de indata, procurorului, in cursul urmaririi penale, judecatorului de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau instantei de judecata, in cursul judecatii.
(2) In vederea intocmirii sesizarii prevazute la alin. (1), organul de supraveghere verifica situatia de fapt si audiaza inculpatul, daca este posibil, sau alte persoane.
(3) Organele judiciare pot consulta dosarul individual al inculpatului.

Colaborarea cu alte institutii Art. 132

(1) Organul de supraveghere colaboreaza cu autoritatile locale, alte organe de ordine si siguranta publica, precum si cu orice persoane fizice si juridice care ar putea oferi informatii privind indeplinirea sau neindeplinirea obligatiilor impuse de organul judiciar care a luat masura.
(2) Daca persoanele prevazute la alin. (1) iau la cunostinta, in orice mod, despre incalcarea masurii arestului la domiciliu si a obligatiilor impuse inculpatului, informeaza, de indata, organul de supraveghere, pentru a sesiza organul judiciar competent, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(3) In cazul in care inculpatul are obligatia de a nu intra in legatura cu anumite persoane, organul de supraveghere identifica si contacteaza persoanele care ar putea furniza informatii relevante despre o eventuala neindeplinire a obligatiei.

Dosarul persoanei arestate la domiciliu Art. 133

(1) Pentru fiecare persoana arestata la domiciliu se intocmeste, de catre organul de supraveghere, un dosar.
(2) Dosarul persoanei arestate la domiciliu cuprinde:
a) incheierile organului judiciar cu privire la luarea, prelungirea, incetarea, revocarea, inlocuirea arestului la domiciliu, permisiunea de parasire a imobilului, precum si alte comunicari;
b) actul de identitate, fisa de evidenta a persoanei ori procesul-verbal de identificare a persoanei arestate la domiciliu;
c) actele intocmite cu ocazia fiecarei verificari cu privire la respectarea masurii si a obligatiilor de catre inculpat;
d) documente referitoare la datele de identificare a persoanelor in privinta carora s-a stabilit ca persoana supravegheata este obligata sa nu intre in legatura;
e) documente referitoare la datele de identificare a persoanelor care locuiesc in mod obisnuit impreuna cu aceasta sau care se afla in ingrijirea sa;
f) dovada de luare la cunostinta sub semnatura a programului privind conditiile de parasire, deplasare si revenire in locuinta;
g) orice alte documente apreciate drept necesare executarii in conditii corespunzatoare a activitatilor specifice de supraveghere, referitoare sau in legatura cu persoana arestata la domiciliu, pe perioada supravegherii.
(3) Dispozitiile art. 60 se aplica in mod corespunzator.
(4) Pentru desfasurarea in conditii corespunzatoare a activitatilor specifice de supraveghere a inculpatului, organul de supraveghere isi constituie o baza de date cu persoanele arestate la domiciliu.


Titlul V - Dispozitii privind executarea masurilor educative privative de libertate



Capitolul I - Dispozitii generale


Principii Art. 134

Principiile prevazute in titlul I si dispozitiile prevazute in titlul II se aplica in mod corespunzator si in cazul executarii masurilor educative privative de libertate.

Scopul executarii masurilor educative privative de libertate Art. 135

(1) Prin executarea masurilor educative privative de libertate se urmareste reintegrarea in societate a persoanelor internate si responsabilizarea acestora, in vederea asumarii propriilor actiuni si a prevenirii savarsirii de noi infractiuni.
(2) Masurile educative privative de libertate sunt puse in executare in conditii care sa nu ingradeasca exercitarea dreptului la viata privata mai mult decat este inerent executarii acestora.

Locul de executare Art. 136

Masurile educative privative de libertate pot fi executate:
a) intr-un centru educativ;
b) intr-un centru de detentie.

Contactul cu comunitatea Art. 137

Pe durata executarii masurilor educative se asigura mentinerea si dezvoltarea legaturilor persoanei internate cu familia si comunitatea, precum si implicarea in demersuri recuperative adaptate particularitatilor psihosomatice si nevoilor de dezvoltare personala a acesteia.

Protectia si asistenta acordata persoanelor internate Art. 138

Persoanele internate beneficiaza de protectie si asistenta in plan educational, profesional, psihologic, social, medical si fizic, in functie de varsta, sex, personalitate si in interesul dezvoltarii personale, asigurate de personal specializat.


Capitolul II - Organizarea executarii masurii internarii intr-un centru educativ si intr-un centru de detentie


Centrele educative si centrele de detentie Art. 139

(1) Centrele educative si centrele de detentie sunt institutii specializate in recuperarea sociala a persoanelor internate, care se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si sunt in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Centrele educative si centrele de detentie se organizeaza si functioneaza prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) In cadrul centrelor se pot infiinta, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau exterioare, in raport cu regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate, sexul, varsta persoanelor internate si nevoile de protectie, educatie, asistenta psihologica si asistenta sociala ale acestora.
(4) In cadrul centrelor de detentie, prin decizia directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, se infiinteaza sectii de arestare preventiva pentru minorii arestati in curs de judecata.
(5) Persoana internata executa, de regula, masura in cel mai apropiat centru de localitatea de domiciliu, potrivit arondarii stabilite de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Organizarea si dotarea centrelor educative si a centrelor de detentie Art. 140

Centrele dispun de spatii adecvate pentru cazare, prepararea si servirea hranei, activitati de instruire scolara si formare profesionala, asistenta sociala si psihologica, activitati educative, moral-religioase, culturale, sportive, recreative, pentru asigurarea asistentei si a tratamentelor medicale, precum si pentru primirea vizitelor.

Functionarea centrelor educative si a centrelor de detentie Art. 141

(1) Centrul educativ este institutia specializata in recuperarea sociala a persoanelor internate, in care acestea urmeaza programe de instruire scolara si formare profesionala, potrivit aptitudinilor lor, precum si alte activitati si programe destinate reintegrarii sociale.
(2) Centrul de detentie este institutia specializata in recuperarea sociala a persoanelor internate, cu regim de paza si supraveghere, in care acestea urmeaza intensiv programele si activitatile prevazute la alin. (1).
(3) Centrul educativ si centrul de detentie dispun de personal specializat pentru activitatile educative, moral-religioase, culturale, sportive, recreative, de asistenta psihologica si asistenta sociala specifica, de personal medical, de paza, supraveghere si insotire, precum si de personal tehnico-administrativ.
(4) Ministerul Educatiei Nationale, prin inspectoratele scolare judetene, asigura personal specializat pentru activitatile de instruire scolara, in cadrul centrelor educative si de detentie.
(5) Activitatea de formare profesionala este desfasurata de catre personalul centrului educativ sau al centrului de detentie, de personalul specializat al agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si de alti furnizori de formare profesionala acreditati.

Proiectul educational al centrului educativ si de detentie Art. 142

(1) In fiecare centru educativ si centru de detentie, activitatea de recuperare sociala a persoanelor internate este organizata si desfasurata in baza unui proiect educational, elaborat in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(2) Proiectul educational al centrului structureaza organizarea si desfasurarea demersurilor educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala acordate persoanelor internate, in functie de nevoile individuale si urmareste, cu prioritate, urmatoarele obiective:
a) asigurarea unui climat favorabil dezvoltarii personale;
b) conferirea de utilitate perioadei internarii;
c) reducerea vulnerabilitatii psihologice si sociale;
d) asimilarea de cunostinte si formarea de deprinderi necesare reintegrarii sociale.

Mijloacele financiare Art. 143

Mijloacele financiare necesare functionarii, dotarii si investitiilor din centrele educative si din centrele de detentie sunt asigurate de la bugetul de stat, prin Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii, precum si din donatii si sponsorizari.


Capitolul III - Regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate


Dispozitii generale privind regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate Art. 144

(1) Regimurile de executare a masurilor educative privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii acestor masuri.
(2) Regimul de executare a masurii educative a internarii intr-un centru educativ este comun tuturor persoanelor internate, individualizandu-se din perspectiva demersurilor recuperative destinate acestora, pentru a raspunde nevoilor de dezvoltare fizica si psihica.
(3) Regimurile de executare a masurilor educative a internarii intr-un centru de detentie sunt bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele internate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de prezenta lege.

Consiliul educativ - Art. 145

(1) In fiecare centru educativ se constituie un consiliu educativ, al carui scop este individualizarea regimului de executare a masurii educative a internarii intr-un centru educativ, prin stabilirea asistentei educationale, psihologice si sociale acordate fiecarei persoane internate.
(2) Consiliul educativ este alcatuit din directorul centrului, care este si presedintele consiliului, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, educatorul responsabil de caz, invatatorul sau dirigintele, un psiholog, un asistent social si seful serviciului supraveghere, evidenta si acordare drepturi persoane internate.
(3) La lucrarile consiliului educativ pot participa, in calitate de invitati, in cazul minorilor, un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in circumscriptia caruia se afla centrul educativ si un reprezentant al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti pe teritoriul caruia se afla centrul educativ.
(4) Secretariatul consiliului educativ este asigurat de catre o persoana din cadrul serviciului educativ, alta decat educatorul responsabil de caz.

Comisia pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a masurii educative a internarii in centrul de detentie Art. 146

(1) In fiecare centru de detentie se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a masurii internarii, alcatuita din directorul centrului, care este si presedintele comisiei, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, directorul adjunct pentru siguranta detinerii, medicul-sef, educatorul responsabil de caz, un psiholog si un asistent social.
(2) La lucrarile comisiei prevazute la alin. (1) pot participa, in calitate de invitati, in cazul minorilor, un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in circumscriptia caruia se afla centrul de detentie si un reprezentant al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti pe teritoriul caruia se afla centrul de detentie.
(3) Prevederile art. 145 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Tipurile regimurilor de executare a masurii internarii intr-un centru de detentie Art. 147

(1) Regimurile de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie sunt:
a) regimul inchis;
b) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanei internate, precum si de modul si locul de organizare si desfasurare a activitatilor.

Aplicarea provizorie a regimului de executare Art. 148

(1) Dupa terminarea perioadei de carantina si observare, fiecarei persoane internate careia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplica provizoriu regimul de executare corespunzator cuantumului masurii educative pe care o executa, potrivit art. 149 alin. (1) si art. 150 alin. (1).
(2) Dispozitiile art. 33 se aplica in mod corespunzator.

Regimul inchis Art. 149

(1) Regimul inchis se aplica persoanei internate pentru o perioada mai mare de 3 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana internatului, precum si comportarea acestuia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea in regimul deschis.
(3) Persoanele internate care executa masura educativa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, desfasoara activitati de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala specifica si presteaza munca in grupuri, in interiorul centrului, sub supraveghere.
(4) Persoanele internate care executa masura educativa in regim inchis pot desfasura activitati de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala specifica sau pot presta munca in exteriorul centrului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului centrului.

Regimul deschis Art. 150

(1) Regimul deschis se aplica persoanei internate pentru o perioada mai mica de 3 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana internatului, precum si comportarea acestuia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea in regimul inchis.
(3) Persoanele internate care executa masura educativa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone din interiorul centrului stabilite prin regulamentul de ordine interioara, desfasoara activitati de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala specifica si presteaza munca in spatii din interiorul centrului, care raman deschise in timpul zilei.
(4) Persoanele internate care executa masura educativa in regim deschis pot desfasura activitati de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala specifica sau pot presta munca in afara centrului, insotite de personal al centrului, cu aprobarea directorului centrului.
(5) Prin regulamentul de aplicare a prezentei legi se stabilesc situatiile in care activitatile mentionate la alin. (4) pot fi desfasurate in exteriorul centrului fara insotirea persoanelor internate.
(6) Dispozitiile art. 38 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Masuri luate in vederea liberarii, in cadrul regimului deschis Art. 151

Persoanele internate care executa masura educativa in regimul deschis, cu 3 luni inainte de implinirea duratei prevazute la art. 125 alin. (4) din Codul penal, pot fi cazate in spatii special amenajate, in care desfasoara, sub coordonarea directa a personalului centrului desemnat in acest sens, activitati de autogospodarire, in scopul dezvoltarii deprinderilor de convietuire sociala.

Stabilirea regimului de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie Art. 152

(1) Comisia prevazuta la art. 146 stabileste regimul de executare a masurii educative a internarii in centrul de detentie, dispozitiile art. 39 aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) La stabilirea regimului de executare se tine seama daca masura educativa se executa ca urmare a revenirii de catre instanta asupra inlocuirii sau liberarii din centrul educativ, potrivit dispozitiilor art. 125 alin. (6) din Codul penal.

Schimbarea regimului de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie Art. 153

(1) Comisia prevazuta la art. 146 are obligatia sa analizeze, dupa executarea unei patrimi din durata masurii educative, conduita persoanei internate si eforturile depuse in vederea reintegrarii sociale. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare dispune, in acest sens, prin hotarare.
(2) Schimbarea regimului de executare din regimul inchis in regimul deschis se poate dispune daca persoana internata a avut o buna conduita, a dovedit interes constant in cadrul activitatilor de instruire scolara si formare profesionala, precum si in cadrul altor programe desfasurate in centru si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale.
(3) In activitatea sa, comisia tine cont si de rezultatele aplicarii instrumentelor-standard de evaluare a activitatilor desfasurate de persoanele internate, aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Schimbarea regimului de executare din regimul deschis in regimul inchis se poate dispune, in orice moment al executarii masurii internarii in centrul de detentie, daca persoana internata a fost sanctionata disciplinar pentru o abatere disciplinara foarte grava sau pentru abateri disciplinare grave repetate.
(5) Imprejurarile prevazute la alin. (2) sau (3) sunt constatate printr-un raport care este adus la cunostinta persoanei internate sub semnatura.
(6) Hotararea comisiei prevazute la art. 146, prin care se dispune mentinerea sau schimbarea regimului de executare, cuprinde si termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de 6 luni.
(7) Comisia prevazuta la art. 146 are obligatia de a analiza, periodic, situatia persoanei condamnate la implinirea termenului stabilit conform alin. (6).
(8) Impotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare persoana internata poate formula plangere, care este solutionata potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (11)-(22), care se aplica in mod corespunzator.

Regimul de executare a masurii internarii intr-un centru educativ Art. 154

Persoanele internate intr-un centru educativ sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul centrului in spatii stabilite prin regulamentul de ordine interioara si pot desfasura activitati de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala specifica sau pot presta munca atat in interiorul, cat si in exteriorul centrului, fara supraveghere, in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.

Individualizarea executarii masurii educative a internarii Art. 155

Consiliul educativ individualizeaza executarea masurii educative a internarii, tinand seama de asistenta educationala, psihologica si sociala specifica, ce urmeaza a fi acordata persoanei internate.


Capitolul IV - Conditiile internarii


Primirea persoanei intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie Art. 156

(1) Primirea persoanelor internate intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie se face in baza hotararii judecatoresti ramase definitive, dupa stabilirea identitatii acestora, dispozitiile art. 43 aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) In termen de 3 zile de la primirea persoanei internate in centru, directorul centrului ia masuri pentru informarea in scris a familiei sau a reprezentantului legal, cu privire la posibilitatile vizitarii si la modalitatile de sprijinire a procesului de reintegrare sociala desfasurat in centru.

Perioada de carantina si observare Art. 157

Dupa primirea in centru, persoanele internate se repartizeaza in sectia pentru carantina si observare, dispozitiile art. 44 aplicandu-se in mod corespunzator.

Transferarea persoanei internate Art. 158

(1) Transferarea persoanei internate in alt centru, pentru motive intemeiate, se dispune la propunerea consiliului educativ sau a comisiei prevazute la art. 146 sau la cererea persoanei internate, a familiei ori a reprezentantului legal al acesteia, cu avizul consiliului educativ ori al comisiei prevazute la art. 146, de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Dispozitiile art. 43 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(3) In cazul in care se decide transferarea persoanei internate intr-un alt centru sau intr-un centru de retinere si arestare preventiva sau de arestare preventiva, solutionarea contestatiilor prevazute de prezentul titlu, formulate de persoana ce urmeaza a fi transferata pana la data dispozitiei de transfer se face, de urgenta, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la centrul de la care s-a dispus transferul, inainte de realizarea efectiva a transferului.

Alte dispozitii privind conditiile internarii Art. 159

(1) Dispozitiile art. 46-55 se aplica in mod corespunzator si in cazul persoanelor internate.
(2) Minorii executa masura educativa privativa de libertate separat de persoanele internate tinere si cele cu varsta mai mare de 21 de ani.

Punerea in libertate Art. 160

Punerea in libertate a minorului din centrul educativ sau centrul de detentie se comunica familiei sau reprezentantului legal al acestuia.


Capitolul V - Drepturile si obligatiile persoanelor internate


Dreptul la educatie si obligatia de a urma cursurile invatamantului general obligatoriu Art. 161

(1) Fiecare persoana internata are dreptul la educatie, conform nevoilor si capacitatilor sale, precum si la o pregatire profesionala adecvata.
(2) Invatamantul si formarea profesionala sunt asigurate de personal didactic calificat, in clase afiliate scolilor publice sau in cadrul scolilor din incinta centrului.
(3) Persoanele internate urmeaza cursurile invatamantului general obligatoriu.

Dispozitii generale privind drepturile persoanelor internate care executa masuri educative privative de libertate Art. 162

(1) Dispozitiile prevazute de capitolul V din titlul III se aplica in mod corespunzator si persoanelor care executa masuri educative privative de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale al caror obiect de activitate circumscrie problematicii asistentei acordate minorilor pot vizita centrele educative si de detentie si pot lua contact cu persoanele internate, cu aprobarea directorului centrului.
(3) Minorilor li se asigura 8 ore de somn pe zi.
(4) Vizita intima se acorda persoanelor internate casatorite si care au vocatia legala de a se casatori la data acordarii acestui drept, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 69.


Capitolul VI - Munca prestata de catre persoanele internate


Dispozitii privind munca prestata Art. 163

(1) Persoanele internate pot presta o munca, in conditiile legislatiei muncii, potrivita cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor, daca nu le sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea scolara si profesionala.
(2) Persoanele internate pot presta o munca numai cu avizul medicului centrului educativ sau al centrului de detentie.
(3) Organizarea muncii prestate de catre persoanele internate se face avandu-se in vedere exclusiv interesul reintegrarii lor sociale.
(4) Minorii internati nu presteaza munca pe timpul noptii.
(5) Dispozitiile art. 83-86 si art. 88 se aplica in mod corespunzator.
(6) Veniturile prevazute la art. 86 se incaseaza de catre administratia centrului in care se afla persoana internata si se repartizeaza dupa cum urmeaza:
a) 50% din venit revine persoanei internate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, la Trezoreria Statului, urmand sa fie incasat in momentul punerii in libertate;
b) 50% din venit revine administratiei centrului, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
(7) Administratia are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei internate incheierea unui contract de asigurare privind contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestata, pe perioada executarii masurii educative privative de libertate. Plata contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevazuta la alin. (6) lit.a) repartizata pe numele persoanei internate.
(8) In cazul in care persoana internata a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in centru, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (6) lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.

Alte activitati in cadrul atelierelor ocupationale Art. 164

(1) Persoana internata poate obtine venituri si prin valorificarea lucrarilor realizate in cadrul atelierelor ocupationale.
(2) Venitul obtinut potrivit alin. (1) revine in totalitate persoanei internate, dupa deducerea cheltuielilor necesare efectuarii lucrarilor, din care poate folosi pe durata executarii masurii internarii 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmand sa fie incasat in momentul punerii in libertate.


Capitolul VII - Activitati si programe de reintegrare sociala


Asistenta educationala, psihologica si sociala specifica centrelor educative si centrelor de detentie Art. 165

(1) Asistenta educationala, psihologica si sociala a persoanelor internate in centrul educativ si in centrul de detentie are ca principal scop reintegrarea si responsabilizarea sociala a acestora.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se desfasoara cu un numar corespunzator de: educatori, preoti, agenti tehnici, monitori sportivi, personal specializat pentru ateliere ocupationale, precum si psihologi si asistenti sociali.
(3) Asistenta educationala, psihologica si sociala specifica centrelor educative si centrelor de detentie reprezinta un ansamblu structurat de programe si activitati, care ofera persoanei internate posibilitatea de a dobandi aptitudini care sa determine adoptarea unui comportament constructiv, autonom si responsabil in cadrul comunitatii.
(4) Asistenta educationala, psihologica si sociala are urmatoarele componente: instruire scolara, orientare si formare profesionala, activitati educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, individuale si de grup, precum si activitati de mentinere a unei vieti active.
(5) Conditiile de organizare si desfasurare a activitatilor prevazute la alin. (4) se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Instruirea scolara, accesul la invatamantul universitar si formarea profesionala Art. 166

(1) Dispozitiile art. 90-92 se aplica in mod corespunzator.
(2) In procesul de instruire scolara, activitatile extracurriculare si cele de suport psihopedagogic sunt asigurate de catre personalul angajat al centrelor.
(3) Persoanele internate pot primi burse sociale sau de studii din partea organizatiilor neguvernamentale, a institutiilor de invatamant sau a altor persoane fizice si juridice, cu acordul consiliului educativ sau al comisiei prevazute la art. 146.

Desfasurarea asistentei psihologice si asistenta sociala in centre Art. 167

(1) Asistenta psihologica si asistenta sociala se desfasoara cu respectarea proiectului educational al centrului, elaborat in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(2) Activitatile de asistenta psihologica si asistenta sociala in centre sunt realizate de personalul din compartimentele de specialitate ale acestora, cu participarea familiei, a institutiilor publice, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(3) Activitatile prevazute la alin. (1) se desfasoara in functie de nevoile de dezvoltare a persoanei internate si de posibilitatile de reintegrare sociala a acesteia, atat in interiorul centrului, cat si in comunitate.

Accesul la biblioteca Art. 168

Dispozitiile art. 89 alin. (6) se aplica in mod corespunzator.

Planul de interventie recuperativa Art. 169

(1) Pentru fiecare persoana internata, consiliul educativ sau, dupa caz, comisia prevazuta la art.146 stabileste, odata cu regimul de executare, si Planul de interventie recuperativa.
(2) Planul de interventie recuperativa este intocmit in baza evaluarii multidisciplinare, din perspectiva educationala, psihologica si sociala si este actualizat ori de cate ori este necesar.
(3) Prin Planul de interventie recuperativa sunt stabilite, in functie de nevoile de dezvoltare a persoanei internate, durata si regimul de executare a masurii educative privative de libertate, activitatile si programele de instruire scolara si formare profesionala, educative, culturale, moral-religioase, de asistenta psihologica si asistenta sociala in care este inclusa persoana internata, cu consultarea acesteia.


Capitolul VIII - Recompensele, invoirea din motive umanitare, abaterile si sanctiunile disciplinare


Tipurile recompenselor Art. 170

(1) Pentru interesul manifestat in procesul educativ si pentru participarea activa la activitatile organizate in centru, precum si pentru un comportament adecvat fata de celelalte persoane internate si fata de personalul centrului, se pot acorda urmatoarele recompense:
a) ridicarea unei masuri disciplinare aplicate anterior;
b) suplimentarea numarului convorbirilor on-line;
c) suplimentarea drepturilor la pachete si/sau vizite;
d) trimiterea in tabere si excursii organizate de centru sau in colaborare cu alte institutii ori organizatii;
e) invoirea, cu o durata de maximum 24 de ore, in localitatea in care este situat centrul;
f) invoirea, la sfarsit de saptamana, cu o durata de maximum 48 de ore, in localitatea de domiciliu a persoanei internate;
g) invoiri in familie, in timpul vacantelor scolare, pe o perioada de cel mult 15 zile, dar nu mai mult de 45 de zile pe an;
h) invoirea pentru motive umanitare, pe o durata de cel mult 10 zile.
(2) Recompensele prevazute la alin. (1) se acorda de catre consiliul educativ sau de comisia prevazuta la art.146, la propunerea personalului care desfasoara activitati directe cu persoanele internate, cu exceptia invoirilor care depasesc 48 de ore, care se acorda de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea consiliului educativ sau a comisiei prevazute la art. 146.

Invoirea din motive umanitare Art. 171

Invoirea din motive umanitare se poate acorda pentru participarea persoanei internate la inhumarea unui membru de familie, a oricarei persoane de care este legat prin puternice legaturi afective, pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum si in caz de calamitate.

Obligatiile si interdictiile persoanelor internate Art. 172

(1) Dispozitiile art. 81 si 82 referitoare la obligatiile si interdictiile persoanelor condamnate se aplica in mod corespunzator persoanelor internate.
(2) Persoanele internate au si urmatoarele obligatii:
a) sa frecventeze cursurile de instruire scolara pana la nivelul invatamantului general obligatoriu;
b) sa participe la cursurile de formare profesionala, precum si la alte activitati organizate in centru in beneficiul reintegrarii sociale.

Abateri disciplinare Art. 173

(1) Dispozitiile art. 100 se aplica in mod corespunzator.
(2) Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 172 alin. (2).

Sanctiuni disciplinare, constatarea abaterilor disciplinare, procedura disciplinara si plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina Art. 174

(1) Sanctiunile care pot fi aplicate minorilor in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala si exercitarea drepturilor la aparare, petitionare, corespondenta si asistenta medicala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) separarea de colectiv, pentru o durata de cel mult 4 ore pe zi, dar nu mai mult de 5 zile consecutive.
(2) Persoanelor majore internate li se pot aplica sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1), precum si:
a) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult doua luni;
b) izolarea, pentru maximum 10 zile.
(3) Sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1) lit. b) si c) se aplica doar pentru fapte comise in timpul sau in legatura cu exercitarea activitatilor respective.
(4) Sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1) lit. d) si alin. (2) nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(5) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. b) si c) si alin.(2) sunt insotite, in mod obligatoriu, de sedinte de consiliere psihologica sau psihoterapie.
(6) Dispozitiile art. 101 alin. (2) si (4)-(6) si ale art. 102-104 se aplica in mod corespunzator.


Capitolul IX - Siguranta centrelor educative si a centrelor de detentie


Masuri de siguranta a centrelor educative Art. 175

(1) Centrele educative dispun de amenajarile, dispozitivele, personalul si mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor, al spatiilor interioare si al cailor de acces.
(2) In fiecare centru educativ functioneaza un serviciu de supraveghere si insotire subordonat directorului centrului, care are drept scop zadarnicirea actiunilor de sustragere de la executarea masurii educative a internarii in centru, precum si a oricaror actiuni ilicite, care lezeaza dreptul de proprietate si integritatea materiala a bunurilor si valorilor acestuia.

Masuri de siguranta a centrelor de detentie Art. 176

(1) Masurile necesare pentru siguranta centrului de detentie se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3).
(2) Dispozitiile art. 15-23 si ale art. 25-29 se aplica in mod corespunzator.

Masuri privind siguranta centrelor educative Art. 177

Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia centrelor educative au obligatia de a lua minime masuri necesare pentru siguranta centrelor, precum si minime masuri de supraveghere si insotire a persoanelor internate, in conditiile prevazute in regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3).

Utilizarea mijloacelor de imobilizare Art. 178

Este interzis personalului centrului educativ sau din centrul de detentie sa foloseasca mijloace de imobilizare in raporturile cu persoana internata, cu exceptia situatiilor prevazute la art.16, in care persoanele internate pot fi, temporar, imobilizate cu mijloacele din dotare.


Capitolul X - Liberarea persoanelor internate, inlocuirea masurii internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura educativa a asistarii zilnice, continuarea executarii masurii educative privative de libertate in penitenciar


Conditiile si procedura de inlocuire a masurii internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura educativa a asistarii zilnice Art. 179

(1) Inainte de implinirea varstei de 18 ani, persoanelor internate li se poate inlocui masura internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura educativa a asistarii zilnice, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 124 alin. (4) si, respectiv, art. 125 alin. (4) din Codul penal.
(2) Consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146, cu participarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, in calitate de presedinte, si a unui consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in circumscriptia caruia se afla centrul, stabileste daca minorul a dovedit interes constant pentru insusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese in vederea reintegrarii sociale, in prezenta acestuia, si formuleaza propunerea de inlocuire a internarii cu masura educativa a asistarii zilnice. La formularea propunerii se tine seama si de perioadele de internare anterioare.
(3) La analiza situatiei minorului, consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146, in componenta prevazuta la alin. (2), poate lua in considerare implicarea acestuia in munca.
(4) Propunerea formulata conform alin. (2), cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile consemnate in acesta, se inainteaza instantei competente potrivit art. 516 alin. (2) si art. 517 alin. (2) din Codul de procedura penala.
(5) Dispozitiile art. 97 alin. (4)-(8) si alin. (10)-(13) se aplica in mod corespunzator. Termenul pe care il fixeaza consiliul educativ sau comisia prevazuta la art.146, in componenta prevazuta la alin.(2), in cazul in care constata ca persoana internata nu indeplineste conditiile pentru inlocuirea masurii internarii in centrul de detentie sau in centrul educativ cu masura educativa a asistarii zilnice, nu poate fi mai mare de 4 luni.

Conditiile si procedura de acordare a liberarii din centrul educativ sau de detentie Art. 180

(1) Dupa implinirea varstei de 18 ani, persoanele internate pot fi liberate daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 124 alin. (4) si, respectiv, art. 125 alin. (4) din Codul penal.
(2) In prezenta persoanei internate, consiliul educativ sau comisia prevazuta la art.146, cu participarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, in calitate de presedinte, si a unui consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune competent potrivit legii in circumscriptia caruia se afla centrul, stabileste daca aceasta a dovedit interes constant pentru insusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese in vederea reintegrarii sociale si formuleaza propunerea de liberare din centrul educativ sau de detentie. La formularea propunerii se tine seama si de perioadele de internare anterioare.
(3) La analiza situatiei persoanei internate, consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146, in componenta prevazuta la alin. (2), poate lua in considerare implicarea in munca.
(4) Propunerea formulata conform alin. (2), cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, care cuprinde pozitia membrilor comisiei fata de propunerea de liberare, impreuna cu documentele care atesta mentiunile consemnate in acesta, se inainteaza instantei competente potrivit art. 516 alin. (2) si 517 alin. (2) din Codul de procedura penala.
(5) Dispozitiile art. 97 alin. (4)-(8) si (10)-(13) se aplica in mod corespunzator. Termenul pe care il fixeaza consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146, in componenta prevazuta la alin. (2), in cazul in care constata ca persoana internata nu indeplineste conditiile pentru liberarea din centrul educativ sau de detentie, nu poate fi mai mare de 6 luni.

Dispozitii comune Art. 181

(1) Inlocuirea masurii internarii in centrul educativ sau de detentie cu masura educativa a asistarii zilnice si liberarea se dispun de catre instanta din circumscriptia teritoriala in care se afla centrul, corespunzatoare in grad instantei de executare, la cererea persoanei internate sau la propunerea facuta potrivit art. 179 si 180.
(2) Cand instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru inlocuirea masurii internarii in centrul educativ sau de detentie cu masura educativa a asistarii zilnice sau a liberarii, prin hotararea de respingere, fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita. Termenul nu poate fi mai mare decat cel stabilit potrivit art. 179 alin. (5) si art. 180 alin. (5).
(3) Hotararea instantei poate fi atacata cu contestatie la instanta din circumscriptia teritoriala in care se afla centrul, corespunzatoare in grad instantei care a avut competenta sa judece apelul hotararii prin care s-a aplicat masura educativa, in termen de 3 zile de la comunicare. Contestatia formulata de procuror este suspensiva de executare.
(4) O copie de pe hotararea ramasa definitiva prin care s-a dispus inlocuirea masurii sau liberarea din centrul educativ sau de detentie se comunica serviciului de probatiune si organelor de politie competente.

Conditiile si procedura pentru continuarea executarii masurii educative privative de libertate in penitenciar Art. 182

(1) Daca in cursul executarii unei masuri educative privative de libertate persoana internata, care a implinit varsta de 18 ani, are un comportament prin care influenteaza negativ sau impiedica procesul de recuperare si reintegrare a celorlalte persoane internate, administratia centrului poate cere instantei stabilite, potrivit art. 181, continuarea executarii masurii educative intr-un penitenciar.
(2) Prin comportament care influenteaza negativ sau impiedica procesul de recuperare si reintegrare a celorlalte persoane internate se intelege:
a) initierea de actiuni care conduc la nefrecventarea sau refuzul sau constant, precum si a altor persoane internate, de a participa la cursuri de instruire scolara si formare profesionala, la programe de educatie, asistenta psihologica si asistenta sociala;
b) introducerea, detinerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substante toxice sau alte obiecte si substante care pun in pericol siguranta centrului, a misiunilor sau a persoanelor;
c) nerespectarea interdictiilor prevazute la art. 82 lit. a)-c);
d) nerespectarea, in mod repetat, a interdictiilor prevazute la art. 82 lit. f) si h).
(3) Consiliul educativ sau comisia prevazuta la art. 146, cu participarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, in calitate de presedinte, si a asistentului social, din oficiu sau la sesizarea comisiei de disciplina, analizeaza situatia persoanei internate care a savarsit una dintre faptele prevazute la alin. (2), in prezenta acesteia, si poate propune continuarea executarii masurii educative privative de libertate in penitenciar.
(4) Propunerea motivata de continuare a executarii masurii educative privative de libertate in penitenciar este cuprinsa intr-un proces-verbal. Procesul-verbal, impreuna cu documentele care atesta mentiunile consemnate in acesta, se inainteaza instantei competente potrivit art. 518 din Codul de procedura penala, dupa ce acesta a fost comunicat persoanei internate.
(5) Dispozitiile art. 97 alin. (12) si (13) se aplica in mod corespunzator.
(6) Hotararea instantei este definitiva.


Capitolul XI - Documentele intocmite de administratia centrelor educative si de detentie


Documentele intocmite de administratia centrului Art. 183

(1) Dispozitiile art. 105 si 106 privind dosarul individual al persoanei condamnate si registrele privind persoanele condamnate se aplica in mod corespunzator si persoanelor internate.
(2) Persoana internata in centru, reprezentantul legal sau aparatorul acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de directorul centrului, la dosarul individual.


Capitolul XII - Amanarea sau intreruperea executarii masurii educative a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie


Amanarea sau intreruperea executarii masurii educative a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie Art. 184

(1) Executarea masurii educative a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie poate fi amanata in urmatoarele cazuri:
a) cand se constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca persoana internata sufera de o boala ce nu poate fi tratata in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si face imposibila executarea imediata a masurii educative internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie, iar instanta constata, pe baza probelor, ca specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente in reteaua sanitara a Ministerului Sanatatii si apreciaza ca amanarea executarii si lasarea in libertate nu prezinta un pericol pentru ordinea publica. In aceasta situatie, executarea masurii educative se amana pentru o durata determinata;
b) cand o persoana internata este gravida sau are un copil mai mic de un an. In aceste cazuri, executarea masurii educative se amana pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea.
(2) Executarea masurii educative a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie poate fi intrerupta in cazurile prevazute la alin. (1).
(3) Sectiunile a 2-a si a 3-a ale capitolului III, precum si capitolul IV din titlul V privind executarea hotararilor penale din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator, cu exceptiile din prezenta lege.


Titlul VI - Infractiuni si contraventii


Introducerea in mod ilicit de telefoane mobile si alte mijloace de comunicare la distanta, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor si alcool Art. 185

(1) Introducerea, in mod ilicit, de telefoane mobile si alte mijloace de comunicare la distanta, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor si alcool, intr-un penitenciar, centru de retinere si arestare preventiva, centru de arestare preventiva, centru educativ si centru de detentie, in scopul folosirii lor de catre detinuti, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta este savarsita de catre personalul administratiei locului de detinere sau personalul centrelor de retinere si arestare preventiva, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 5 ani.
(3) Tentativa se pedepseste.

Introducerea in mod ilicit a unor obiecte interzise - Art. 186

(1) Introducerea, in mod ilicit, de bunuri si obiecte interzise prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, precum si a obiectelor si bunurilor permise a fi primite, folosite si pastrate de persoanele supuse pedepselor si masurilor privative de libertate, in penitenciar, centru de retinere si arestare preventiva, centru de arestare preventiva, centru educativ si centru de detentie, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 500 de lei.
(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii se fac de catre personalul locului de detinere.
(3) Bunurile care au facut obiectul contraventiei se confisca, prevederile art. 20 aplicandu-se in mod corespunzator.
(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin.(1), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
(5) Contraventiei prevazute la alin. (1) ii sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) Prevederile prezentului articol nu sunt aplicabile detinutilor.


Titlul VII - Dispozitii finale


Intrarea in vigoare Art. 187

(1) Prezenta lege intra in vigoare la data intrarii in vigoare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, cu exceptia art. 187 alin. (2) care intra in vigoare la 5 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului alineat, dar nu mai tarziu de data intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul adopta hotararea privind organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si, prin hotarare, regulamentul de aplicare a dispozitiilor prezentei legi.
(3) In termenul stabilit la alin. (2), Consiliul Superior al Magistraturii adopta regulamentul de organizare a activitatii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

Dispozitii tranzitorii Art. 188

In vederea desfasurarii activitatii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate in spatiile amenajate puse la dispozitie conform prevederilor art. 9 alin.(6), dotarea spatiilor cu mijloace materiale se va realiza prin transfer de la administratia penitenciarului sau, dupa caz, a centrului de retinere si arestare preventiva, centrului de arestare preventiva, centrului educativ si centrului de detentie la Ministerul Justitiei sau, daca acestea nu au fost deja dotate, prin cheltuieli de investitii de catre Ministerul Justitiei.

Centrele educative si de detentie Art. 189

(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, penitenciarele pentru minori si tineri si centrele de reeducare se reorganizeaza in centre de detentie si centre educative.
(2) Personalul didactic titular incadrat in centrele de reeducare poate fi preluat, la cerere, ca personal contractual, potrivit pregatirii profesionale si nevoilor de personal ale sistemului administratiei penitenciare.

Abrogarea dispozitiilor contrare Art. 190

La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) Decretul Consiliului de Stat nr.545/1972 privind executarea masurii educative a internarii minorilor infractori intr-un centru de reeducare, publicat in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania nr.162 din 30 decembrie 1972;
b) Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Deciziile si ordinele emise in temeiul prezentei legi Art. 191

Ordinele ministrului justitiei, ale ministrului afacerilor interne, deciziile directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, cu caracter normativ emise in temeiul prezentei legi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si pe pagina de Internet a Ministerului Justitiei, Ministerului Afacerilor Interne si Administratiei Nationale a Penitenciarelor.


Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.